Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Transporturi

Proiectarea unui voltmetru electronic de curent continuu

Indrumator: S.l.dr.ing. Nemtoi Mihaela

Student: Bratu Gheorghe- ragos!Grupa "#$%&

2012/2013
1

Cuprins

1. Intruducere-importanta aparatelor de masura numerice generalitati;avantaje/dezavantaje;.........................................pag. 3 2. Tema proiectului......................................................................pag. 7 3. c!ema "loc..............................................................................pag. 1#

$. %emoriu te!nic-descrierea "locurilor...................................pag. 20 &. 'reviar de calcul-calculul componentelor in (unctie de valorile ce tre"uiesc masurate...................................................................pag. $$ ). Calcul economic-estimarea costurilor componentelor.........pag. $& 7. c!ema electrica.......................................................................pag. $)

#. *ealizarea ca"lajului-te!nici de realizare.............................pag. $7 +. 'i"liogra(ie...............................................................................pag. &0

1. Introducere

Studiul aparatelor de msur este deosebit de important, deoarece n zilele noastre se poate msura pe cale electric aproape orice mrime electric sau neelectric. Pentru a putea efectua o msurtoare se stabilete o metod de msurare i se utilizeaz un mijloc de msurare, adic un aparat de msurat. Aparatele de msur urmtoarele criterii: aparate analogice aparate digitale numerice! pot fi clasificate, avnd n vedere

modul de afiare al rezultatului msurrii

Aparatele digitale numerice! se caracterizeaza prin faptul ca marimea de masurat este transformata in semnale digitale care sunt preluate cu circuite specific, iar rezultatul masurarii este afisat numeric si nu poate lua orice valoare deoarece indicatia variaza in trepte, deci masurarea este discrete discontinua!. Avantaje: " elimina erorile de citire erori de scara, erori subiective, erori de calibrare, erori de parala#a!$ " precizia de masurare foarte mare %&"'(%&")!, dependent de numarul cifrelor afisate cu cat afiseaza mai multe cifre, cu atat prezia este mai mare!$ " sensibilitatea foarte buna$ " evaluare rapida a valorii marimii masurate$ "comoditate in efectuarea masurarilor$ " viteza mare de masurare sute de masurari pe secunda!$ " comutare automata pe domeniul de masurare$ " posibilitatea inregistrarii rapide si precise a rezultatelor$ " posibilitatea automatizarii procesului de masurare$ "posibilitatea transmiterii rezultatelor la distanta,fara erori suplimentare$ - posibilitatea interconectarii cu calculatoare sau alte dispositive automate. 3

 *ezavantaje: " comple#itate mare$ " cost ridicat. +oltmetrul electronic e#ista in doua variante constructive : analog si respective numeric. ,n functie de valoarea masurata sunt: a! voltmetru de c.c , care masoara nivelul tensiunii continue de intrare -!$ b! voltmetru de c.a , care pot fi : " de valoare medie masoara -med! " de valoare de varf masoara -ma#! " de valoare efectiva masoara -ef! "de valoare efectiva pentru intrare sinusoidala masoara -med si afiseaza -ef, avand in vedere relatia dintre cele doua marimi cand semnalul de la intrare este sinusoidal!. ,n circuitele de curent continuu si de curen alternativ tensiunile care depasesc %.%&&&& + cu voltmetre. +oltmetrele se leaga in circuitele de masurare in paralel cu punctele intre care se masoara tensiunea.

,n functie de valorea tensiunii de masurat voltmetrele se conecteaza direct sau in serie cu o rezistenta aditionala. 0egarea directa in circuit a voltmetrelor este posibila numai daca curentul de masurat poate trece inegral prin dispozitivul de masurat fara sa"l deterioreze. 1urentii si tensiunile foarte mari se masoar cu ampermetrele si voltmetrele prin intermediul transformatoarelor de masurat.

/ig. %

Voltmetru numeric lucreaza pe un principiu asemanator cu al unui aparat de tip frecventmetru.cronometru, cu deosebirea ca include si un convertor analog"numeric 1A2!, care 4

transforma tensiunea de masurat -#! intr"un interval de timp sau intr" o frecventa . Sc3ema functionala a unui voltmetru numeric este prezentata in fig %. . 4ensiunea de masurat -# ,este aplicata unui bloc de conditionare de semnal, *4.A$ acesta este similar celui folosit la voltmetrele electronice analogice . 1u divizorul de tensiune *4, se prescriu gamele tensiunii nominale, -#n! in succesiune decadica tipic: &,5$ 5$ 5&$ 5&& +!, iar amplificatorul de intrare A, aduce -# la nivelul cerut de blocul de esantionare si adapteaza impedanta acestuia la cea de iesire din divizorul *4. ,n plus, blocul *4.A imbunatateste si imunitatea la zgomote prin punerea dupa 6t a unui /47!. -# este apoi esantionat pe durata 6t! pentru a asigura stationaritatea lui -#, sunt trecute printr"un amplificator tampon A4 , al carui rol este de a adapta impedanta de iesire a circuitului de esantionare si memorare, la impedanta de intrare al convertorului A.2. 1omanda operatiilor intregului aparat esantionare, conversie, memorare, afisare! este asigurata de un bloc de comanda, pilotat de catre generatorul de tact 89$ acest bloc include si un divisor de frecventa */ , cu ajutorul caruia se obtine baza de timp a aparatului. 1aracteristici de intrare : a! 4ipul intrarii depinde de clasa de precizie a aparatului : " voltmetru numeric standard c:&.%! folosesc circuite de intrare cu ; borne " voltmetru de inalta precizie c:&.&% .. &.&&%! utilizeaza intrare cu circuit de garda b! 4ensiunea ma#ima admisa pe intrare este valoarea ma#ima a tensiunii ce poate fi aplicata intre bornele de intarre sau intre una dintre acestea si masa in conditii normale de functionare. c! ,njectia de paraziti in obiectul de masura : tensiunile parazite sunt produse de catre circuitele in comutatie . 9le devin suparatoare cand operatorul face masurari in sc3eme cu dispozitive sensibile. d! 8amele de masura: sunt in succesiune decadica &.5 , 5 , 5& , 5&&, ..! . 1omutarea gamelor se poate face manual sau automat. e! Sc3imbarea automata a gamelor : permite trecerea voltmetrelor numerice de la o gama inferioara la una superioara si invers, de indata ce -# depaseste o limita prestabilita. Selectorul automat de game permite ca aparatul sa se plaseze singur in situatia optima in privinta preciziei. 1aracteristici de transfer: a! <ezolutia este cea mai mica variatie a lui -# ce paote fi citita pe o gama b! Sensibilitatea este valoarea cea mai mica a lui -# care poate fi masurata pe gama cea mai sensibila. 5

c! Precizia se e#prima prin eroarea tolerate =t:a>ct de la blocuri analogice!?b>cs de la blocurile numerice! . 9roarea tolerata: se normeaza in raport cu eroarea de baza =b! si cu eroarea suplimentara =s! 9roarea de baza este eroarea intrinseca a voltmetrului numeric in conditii de referinta , ste datorata urmatoarelor cauze : eroarea datorita rezolutiei, deriva referintei interioare de tensiune, deriva in timp si cu temperature a componentelor, neliniaritati din blocurile analogice si numerice, zgomotelor interne.e#terne, eroarea de indicare a valorii zero, variatia tensiunii de alimentare. 1onditiile de referinta sunt prescrise prin standarde si sunt alese a.i variatiile factorilor de influenta sa aiba un efect neglijabil asupra aparatului. 9roarea suplimentara provine din variatia unui singur factor de influenta, ceilalti fiind mentinuti la nivele de referinta. Parametrii 14 sunt specificati numai pentru voltmetrele numerice de inalta precizie. d! Stabilitatea este aptitudinea unui voltmetru numeric de a da o indicatie reproductibila, intr"o anumita perioada de timp, in care marimea de masurat -# ramane constanta. Stabilitatea pe termen scurt este abaterea ma#ima ce poate apare in indicatia voltmetrului numeric in conditii de referinta t:5;@1 A %@1! timp de 5B ore, interval de timp in care nu sunt admise nici un fel de reglaje.

Parametrii caracteristici ai unui voltmetru digital sunt: %. C te3nica de conversie analog C digital poate fi bazat pe: metoda de compensaDie, metoda de transformare a semnalelor ntr"o mrime uor de digitizat, metoda mi#t!. 5. C numrul de domenii de msurare poate fi variat n funcDie de atenuatoarele i amplificatoarele din circuitul de intrare !. ;. C precizia C reprezint cea mai mic eroare posibil n condiDii de referinD, evaluat n > din valoarea citit sau din limita superioar a domeniului respectiv, la care se adaug incertitudinea cifrei ultimului rang % digit !. B. C eroarea de fidelitate datorat factorilor de influenD ca: temperatura, semalele parazite, variaDia n timp a parametrilor componentelor !. Pentru un aparat se definete o stabilitate pe termen scurt variaDia ma#im a etalonrii care poate aprea ntr"un interval de zale ! i o stabilitate pe termen lung variaDia ma#im a etalonrii care poate aprea n ) luni de funcDionare !.

'. C viteza de msurare aptitudinea aparatului de a urmri variaDiile n timp ale mrimii de msurat !. 9a depinde de numrul ma#im de valori numerice care trebuie afiate i de timpul de decizie. 4impul de decizie este intervalul de timp de la primirea comenzii pn cnd mrimea de msurat prelucrat C cuantificat i codificat se prezint sub forma rezultatului cifric pe panoul de afiaj. Putem considera c timpul de decizie este compus din: " timpul de captare a informaDiei$ ). C fineDea C capacitatea unui aparat de a efectua msurarea fr a influenDa valoarea mrimii msurate. /ineDea 6+E este determinat de Fint %&; C %&B ! EG. H. C costul care este n funcDie de gradul de comple#itate al aparatului.

2. Tema proiectului Tema proiectului abordat este realizarea unui aparat de masura care poate masura tensiuni in curent continuu. Aparatul de masura trebuie sa fie usor de realizat, ieftin de produs iar piesele component sa fie usor de obtinut si montat. Aparatul de masura va contine un voltmetru, electronic care va functiona in curent continuu. La baza functionarii acestui aparat de masura sta circuitul integrat CI ICL-7 !7. "oltmetrul de curent continuu va avea scara de !,#$%$ %$#!! de "olti."a avea & rezistente individuale la intrare.
"'LT()T*) +,()*IC) -) C.C. au precizie ridicat i vitez mare de lucru$ primele +2 foloseau conversie direct, acum cele mai folosite ca aparate de laborator sunt bazate pe: " convertoare A.2 cu transformare tensiune.timp cu generator de ramp !$ " 1A2 cu integrare n dubl pant. . ".+ bazat pe CA+ cu generator de ramp.

este simplu, economic, are precizie modest &,' C &,&'> ! i o slab imunitate la zgomote se utilizeaz rar. se utilizeaz ca aparate de msur pentru - % C %& !+ la care raportul

semnal.zgomot

fr /47 ! devine acceptabil.

*4.A : circuit de intrare 8

8< : generator de ramp cu o foarte bun liniaritate 14%, 145 : comparatoare de tensiune I : bistabil 1/ : circuit formator seteaz bistabilul ! P : poarta principal I1 : bloc de comand 1A2 : convertor analog"numeric GR d o tensiune de re erin! "n ramp cu # $ % 2&4' (i durat i) * + & tensiune care este ast el deplasat "nc,t punctul de -ero * masa de semnal + s ie la mi.locul rampei. /n elul acesta se pot msura tensiuni * #) + at,t positive c,t (i ne0ative cu valoarea ma)im #) 1m % 1' unde m % coe icientul de trans er al circuitului 2314. - e)ist sc5eme "n care rampa se des (oar "ntre -12' (i 612' cu avanta.ul cre(terii raportului semnal1-0omot (i cu de-avanta.ul mic(orrii sensibilit!ii aparatului. - inte0rea- o tensiune de re erin! #$ (i produce la ie(ire o tensiune liniar variabil.
Ur = K t U$ & 2 K= U$ U$ = & unde R (i 7 sunt elemente ale inte0ratorului. RC

,naliza (unc-ion.rii 8resupunem

Ux . > $ (i 749 pre0tit pentru "nceperea msurrii * numrtorul m

adus la $ + :7 comand declan(area unc!ionrii GR& care 0enere- semnalul ramp de re erin! * #r + ce cre(te liniar de la -1&2' la 1&2' ;a momentul t1 & #r trece prin -ero& 731 sesi-ea- acest lucru (i trimite un impuls ce provoac bascularea :& a crui ie(ire trece "n <1= lo0ic. 4cum poarta se desc5ide (i permite accesul spre numrtor a impulsurilor de perioad 3$ date de G>. #r& cresc,nd "n continuare a.un0e la un moment dat s ie e0al cu tensiunea necunoscut * #)1m +& e0alitate sesi-at de 732 care emite un semnal * impuls + ce readuce bistabilul : "n <$= lo0ic. /n acest moment * t2 + 8 se "nc5ide. /n intervalul 3m % t2 t1 c,t poarta a ost desc5is au trecut 9 impulsuri de perioad 3$ ? Tm = N T$ *1+ @in repre-entarea 0ra ic se ob!ine ecua!ia de unc!ionare a 749 ? Ux U = K Tm & K = $ *2+ m Ux @in *1+ 6 *2+ N = % ecua!ia de unc!ionare a '9 anali-at mK T$

;a terminarea ciclului de msurat #r scade brusc la -1&2' dup care 9 este adus la -ero iar GR este pre0tit pentru o nou ramp. 7iclurile de msur se repet cu o perioad de recuren! 3A % 11 A prescris de :7. ;imitele de msur? 0ama minim * 1-1$+'& iar 0amele tipice sunt 1& 1$& 1$$& 1$$$'.

U X m K T$ 1 = + + + UX m K T$ N 2m1m % datorat 2314 2C1C % datorat 749 T$ 1 + = $ + 1 % datorat intervalometrului T$ N K U $ = + eroarea datorat varia!iei pantei K U$ $

8reci-ia?

R C + R C

eroarea de liniaritate a rampei * R&7 elemente din componen!a GR +

>roarea de basculare * T + Dormula pentru preci-ia aparatului a ost dedus "n ipote-a absen!ei -0omotelor la intrare. @ac "ns o tensiune de -0omot #- se suprapune peste #) apare o incertitudine "n rspunsul 732 (i ca urmare 3m se de ine(te cu o abatere Tm = U z 1 K . T 1$$ $ T = m = $ Tm *U x 1 U z + 8entru a aduce T "n limite acceptabile * $&1 $&$1 E + este necesar ca * #) 1 #- + F 6$G.8$ d:. 7um -0omotul care apare este de ordinal m' #) trebuie s ie de ordinal vol!ilor cerin!a ca tensiunea de intrare a 749 s ie #)1m F 1G.1$'. Hbserva!ii? - '9 pre-entat permite msurarea at,t a #) I$& #) J$ motiv pentru care este denumit (i voltmetru bipolar. - datorit aptului c utili-ea- un GR tip inte0rator& '> descries se mai nume(te (i '9 cu inte0rare "n simpl pant.

2. -

/0 "azat pe C,0 cu integrare 1n du"l. pant.

metoda de conversie cu dubl ramp st la ba-a ma.orit!ii '9 de preci-ie inte0rea- tensiunea de msurat * #) + (i tensiunea de re erin! * #$ + ceea ce aduce dou mari avanta.e? permite re.ec!ia perturba!iilor provenite din re!ea permite eliminarea in luen!ei parametrilor R& 7& (i $ asupra re-ultatului msurrii prin utili-area metodei substitu!iei.

1$

este mai lent (i mai complicat dec,t '> cu 0enerator de ramp& "ns este cel mai rsp,ndit tip de '9 at,t ca aparat de laborator c,t (i ca aparat de tablou. c!ema de principiu 2i ecua-ia de (unc-ionare

7onversia 419 cu dubl ramp se des (oar "n 2 etape? - prima etap reali-ea- inte0rarea mrimii de intrare pe o durat de timp constant olosind condi!ii ini!iale nule o pant propor!ional cu mrimea de intrare - "n etapa a 2-a se inte0rea- mrimea de re erin! * ce are sens opus mrimii de intrare + cu pant constant& olosind condi!iile ini!iale create "n prima etap o durat propor!ional cu valoarea de intrare. Componentele principale ale C,03 inte0rator de 4.H cu Rin * 1$B 1$12 + K & R * sute LK +& 7 * $&1 1 MD + comutatorul comandat * C1& C2 + ce asi0ur conectarea intrrii inte0ratorului ie la semnalul de intrare * #) + ie la o tensiune de re erin! * #$ + oarte stabil * $&$1 $&$$2 E + 73 detectea- trecerea prin -ero a semnalului de la ie(irea inte0ratorului * #2 + 8 validea- impulsurile de ceas ctre numrtor * 9 +. @e cele mai multe ori * 9 + decadic cu intrare de (ter0ere * RES + (i ie(ire de transport1dep(ire *TCU + 4 i(a. numeric cu 7 se0mente :7 care ini!ia- ciclul de conversie (i stabile(te condi!iile ini!iale ale inte0rrii.

11

Caracteristicile voltmetrului

Caracteristici de intrare Tipul intrrii depinde mult de clasa de precizie a aparatului: voltmetrele numerice standard clasa &,%! folosesc mai ales circuitul de intrare cu trei borne, iar cele de nalt precizie clasa &,&% C &,&&%! utilizeaz intrarea cu circuit de gard$ aceste tipuri de intrri asigur o impedanD de intrare fi# de %& C %&& EJ si o rejecDie de mod comun <E1! de cca. K& C %B& dI. Tensiunea maxim admis pe intrare reprezint valoarea ma#im a tensiunii ce poate fi aplicat ntre bornele de intrare de obicei notate L i 0!, sau ntre una din acestea i mas, n condiDii normale de funcDionare aparatul conectat la obiectul de msurat!. Injecia de parazii n obiectul de masur. Mrice aparat numeric este i un generator de tensiuni parazite ce sunt produse de ctre circuitele n comutaDie prin efect di.dt!$ aici un loc principal 12

l ocup baza de timp generatorul de tact i blocul de secvenDiere!. Aceste tensiuni parazite pot deveni supratoare atunci cnd operatorul face msurri n sc3eme cu dispozitive sensibile de e#emplu, tranzistoarele cu efect de cmp i circuitele integrate 1EMS!. *e aceea, n literatura de catalog adesea! se specific i nivelul paraziDilor la bornele de intrare. Gamele de msur. *atorit specificului afirii, gamele de lucru ale unui voltmetru numeric tensiuni la capt de scar! sunt n succesiune decadic &,5$ 5$ 5&$ 5&&$ ...! i nu din %& n %& dI %$ ;$ %&$ (! ca n cazul celor analogice. 9#ist multimetre numerice cu sc3imbare manual sau cu sc3imbare automat a gamelor. Schimbarea automat a gamelor (autoranging) este un procedeu modern care permite trecerea automat a voltmetrului numeric de la o gam inferioar la una superioar i invers, de ndat ce -# depaete o anumit limit prestabilit. Selectorul automat de game permite ca aparatul s se plaseze singur n situatia optim n privinDa preciziei cifra cea mai semnificativ a rezultatului msurrii s fie plasat mereu n ultima decad!, ceea ce permite n plus i o cretere a vitezei de lucru, precum i un confort sporit pentru operator. 'aza de timp 4'T5 are rolul de a crea intervalul de masura *3 m+& plecand de la un oscillator oarte stabil& urmat de un divisor de recventa. @e re0ula& se asocia-a ba-ei de timp si circuitele secventiatorului care 0enerea-a semnalele de control necesare coordonarii operatiilor dintr-un ciclu de masura.

Caracteristici de transfer
*ezolu/ia 0i sensibilitatea

ezoluia reprezint cea mai mic variaDie a lui - # ce poate fi citit pe gama respectiv$ de e#emplu, la un voltmetru numeric cu afiaj de ; N cifre, pe gama de &,5 + rezoluDia este de %&& O+, iar pe cea de 5+ este % m+. Prin urmare, rezoluDia corespunde intervalului dintre dou valori consecutive ale cifrei ultimului rang " cifra cea mai puDin semnificativ C indiferent de gam. *e aceea, n literatua de catalog, rezoluDia se e#prim adesea n > din gam$ de e#emplu, n cazul citat, rezoluDia este &,% > din gam. Pn literatura de catalog, prin sensibilitate se nDelege valoarea cea mai mic a lui -# care poate fi msurat pe gama cea mai sensibil$ de e#emplu, la voltmetrul numeric citat mai nainte,

13

sensibilitatea este de %&& O+, valoare ce coincide i cu rezoluDia pe gama respectiv.

Precizia

*atorit faptului c voltmetrele numerice sunt aparate de nalt precizie, precum i faptului c au unele blocuri nentlnite la voltmetrele analogice convertor A.2, numrtor, etc.!, considerm util a analiza mai pe larg acest parametru de calitate !odul de exprimare. 1a parametru de catalog, precizia voltmetrelor numerice se certific prin eroare tolerat$ aceasta reprezint eroarea ma#imal admis n conditii de referinD i se e#prim n una din formele: "#$ a%ct & b%cs "'$ a%ct & b()) * adic a> din valorea citit ct! ? b> din gam cs!, respectiv, a>ct ? b unitDi ale ultimului rang --<!. Prima relaDie se utilizeaz n cazul voltmetrelor numerice mai vec3i %QH'(%QK&!$ de e#emplu, voltmetrul romnesc 9 &;&5 are =% : &,%>ct ? &,%>cs. <elaDia a doua se utilizeaz pentru caracterizarea voltmetrelor numerice de dat mai recent %QK'(%QQ'!$ de e#emplu voltmetrul K'&)A /0-R9 %QQ&! cu afiaj ) N cifre %.QQQQQQQ! are eroarea tolerat de = % : &.&&%'>ct ? KS--<T pe gama de 5 +. 9roarea a>ct provine, n principal, de la blocurile analogice *4,A!, iar b>cs respectiv bS--<T! este datorat blocurilor numerice convertor A.2, numrtor!, motiv pentru care a i b se mai numesc eroare analogic i eroare numeric. *e observat c, n literartura recent de catalog, n locul denumirii de eroare, se utilizeaz termenul precizie uneori precizie de baz!. +ormarea erorii tolerate. 1a i n cazul aparatelor de masur analogice, eroarea tolerat admisibil! se normeaz n raport cu eroarea de baz =b! i cu eroarea suplimentar =s!, n corelaDia: =s U =b U =% : a>ct ? b>cs ,roarea de baz este eroarea intrinsec a voltmetrelor numerice n condiDii de referinD temperatur de 5;V1 ?" %V1, etc.! i provine din urmtoarele cauze: eroarea datorat rezoluDiei numit i eroare de cuantizare!$ deriva referinDei interioare de tensiune Fener sau Weston!$ deriva n timp i cu temperatur a componentelor$ neliniaritDile din blocurile analogice i numerice$ ambiguitatea de ?"% cifr la numrare comparare numeric!$ zgomotele interne sau e#terne!$ 14

eroarea de indicare a valorii zero voltmetrul nu indic zero cnd bornele de intrare sunt n scurtcircuit!$ variaDia tensiunii de alimentare ce poate provoca i alunecarea fecvenDei de tact!.

-ondiiile de re.erin sunt prescrise prin standarde i sunt alese astfel ncat variaDiile factorilor de influenD temperatura, umiditatea, cmpurile electrice i magnetice perturbatoare, forma curbei - # , tensiunea de alimentare, perturbaDiile de mod comun i mod serie! s aib un efect neglijabil asupra aparatului. /aloarea erorii tolerate =%! se stabilete astfel: se determin e#perimental componentele a>ct i b>cs ale erorii de baz = b!$ dup aceea, valorile acestor componente se rotunjesc superior, astfel ca valorile obDinute s fie e#primabile printr"o singura cifr semnificativ$ de e#emplu, &,&B5>ct se rotunjete la &,&'>ct. +alorile rotunjite n acest mod reprezint tocmai cele dou componente ale lui =%. ,roarea suplimentar =s! sau variaDia, provine din variaDia unui singur factor de influenD, ceilalDi fiind menDinuDi la nivelele de referinD, motiv pentru care =s se mai numete i eroare de in.luen. /actorul de influenD cel mai proeminent este 0ariaia temperaturii influenDa celorlalDi factori mai poate fi atenuat prin diverse precauDii te3nologice: ecranare, gardare, filtrare, etc., ns influenDa temperaturii nu poate fi controlat dect n incinte termostatate, deci cu un cost mai ridicat!. *e aceea la voltmetrele numerice de nalt precizie eroarea de temperatur este un parametru de catalog. 9roarea suplimentar cauzat de variaDia temperaturii mediului ambiant se evaluaeaz prin intermediul coeficientului de temperatur 14!$ acesta se e#prim prin dou componente, ca i precizia =%!: 14 : a>ct ? b>cs! .V1 14 : a>ct ? bS--<T! .V1 1tabilitatea

Stabilitatea reprezinta aptitudinea unui voltmetru numeric de a da o indicaDie reproductibil, ntr"o anumit perioad de timp, n care mrimea de msurat -#! rmne constant. 0a voltmetrele numerice de inalt precizie, stabilitatea constituie un parametru de catalog, care se normeaz n dou circumstanDe: pe termen scurt 5B ore! i pe termen lung Q& zile!. Stabilitatea pe termen scurt corespunde abaterii ma#ime ce poate aprea n indicaDia voltmetrului numeric n condiDii de referinD

15

temperaura 5; V1 ?" % V1, etc.! timp de 5B de ore, interval de timp n care nu sunt admise nici un fel de reglaje. Stabilitatea pe termen lung stipuleaz abaterea ma#im a indicaDiei voltmetrului numeric, ce poate aprea ntr"un interval mai mare de timp tipic Q& zile!, n condiDii normale de lucru, fr ca aparatul s fie reetalonat. Pn acest interval de timp sunt permise i reglaje de zero, de capt, de scar, etc.!, efectuate numai pe baza referinDelor interne ale aparatului, fr utilizarea unor aparate de msur e#terioare. "iteza de lucru

+iteza de lucru a aparatelor de msur numerice se e#prim, de regul, prin numrul de msurri pe secund. Acest numr se determin pe baza duratei totale a unei msurri, ce nsumeaz timpul de rspuns i timpul de msur. Timpul de rspuns. Pn mod normal, timpul de rspuns sau timpul de stabilire a intrrii, este mic n raport cu timpul de msur. Pns cnd voltmetrul este prevzut a lucra cu filtru pe intrare pentru atenuarea zgomotelor! timpul de rspuns crete mult i poate c3iar depai timpul de msur$ n acest caz trebuie ateptate cteva cicluri complete de msur pentru ca tensiunea de la intrarea convertorului A.2 s ating nivelul tensiunii de msurat -#!. Aceeai precauDie este necesar i la sc3imbarea gamelor, sau la variaDii brute ale lui - # . *e observat c acest timp de ateptare este cu att mai lung cu ct voltmetrul este mai precis.

Caracteristici de ie0ire
Tipul afi0.rii

Aparatele de msur numerice de tablou utilizeaz afiarea decadic simpl de e#emplu QQQ!, iar cele de laborator afiarea decadic cu depire de e#emplu %.QQQ!. 0a aceasta din urm mai poate fi asociat o afiare analogic, ansamblul respectiv purtnd numele de afiaj combinat. Principalele te3nici de afiare sunt 2i#ie, 09*"uri i cristale lic3ide. 1.i2ajul cu depa2ire este afiajul cel mai utilizat la multimetre i este format din ;(H decade normale afiarea cifrelor &,%,(Q! i un element de depire care poate afia numai polaritatea i cifra %. 0a voltmetrele de buzunar precizie mic!, se utilizeaz afiajele %QQQ i %QQQQ, denumite prescurtat afiaje cu ; N cifre i respectiv B N cifre,

16

iar la voltmetrele numerice de laborator nalt precizie! se utilizeaz afiaje cu ' N (H N cifre. Avantajul esenDial al afirii cu depire const Pn e#tinderea cu %&&> a scrii, ceea ce permite ameliorarea rezoluDiei i a preciziei de msurare! la trecerea de pe o gam pe alta. 2orne de ie0ire cu semnal util

1a i n cazul voltmetrelor analogice, ieirile de semnal permit e#tinderea gradului de utilizare a voltmetrelor numerice, precum i o mai uoar integrare n diverse sisteme de msur. 4e3nologic, bornele de ieire cu semnal util sunt plasate, de regul, pe panoul din spatele aparatului, iar semnalul disponibil la aceste borne poate fi analogic sau numeric$ e#ist i voltmetre numerice care dispun de ambele tipuri de semnale. 3orne de ie2ire cu semnal analogic. 0a aceste borne sunt dsponibile, fie o tensiune tipic % +!, fie un curent tipic % mA!, proporDionale cu -#, semnale ce pot servi la comanda unui nregistrator sau a altui aparat de msur. Semnalul pentru ieirea analogic este prelevat de la ieirea amplificatorului de intrare. 9#ist i voltmetre numerice din multimetre! la care ieirea de semnal analogic este izolat galvanic! de restul voltmetrului, izolare ce se obDine prin prelevarea semnalului de la ieirea convertorului A.2, separare galvanic de regul, optic!, si reconvertirea acestuia cu ajutorul unui convertor 2.A$ o soluDie tot mai ntlnit este utilizarea amplificatoarelor de izolare, ce preiau direct semnalul analogic de la intrarea convertorului A.2. M astfel de izolare permite atenuarea influenDei tensiunilor de mod comun, tensiuni care pot aprea ntre intrarea -# i ec3ipamentul de la ieirea analogic. 3orne de ie2ire cu semnal numeric. Semnalul numeric furnizat la ieire poate fi utilizat pentru comanda unei imprimante tiprirea valorilor lui -#! sau la integrarea aparatului ntr"un sistem de msur automat. Acest tip de ieire se ntalnete la aparatele cu microprocesor i se aliniaz de obicei la un standard de comunicaDie pentru instrumentaDie de e#emplu, <S"5;5, pentru transmisia serial, sau ,999"BKK pentru transmisia paralel!.

Afi0a3ul

*ei utilizate pe scara larg in aparatura de laborator, afiajele cu 09*"uri tind s fie nlocuite de cele cu cristale lic3ide, deoarece acestea din urma prezint unele avantaje importante , mai ales n construcDia aparatelor de msur portabile: 17

consum mult mai sczut zeci de OW, faD de zeci de mW!$ te3nologie mai simpl i mai ieftin$ ung3i mare de vizibilitate n toate direcDiile.

Acestea le"au impus, n ultimul timp, att n aparatele de buzunar multimetre, calculatoare!, ct i n construcDia altor aparate de msur portabile cleti ampermetrici, termometre, cronometre!. 0a baza acestei familii de afiaje stau o serie de substanDe organice de e#emplu clor3idratul de colesterol! cu proprietti speciale, numite cristale lichide. 1ristalele lic3ide reprezint o stare intermediar ntre starea lic3id i cea solid a materiei. Au mobilitate ridicat, asemntoare lic3idelor, precum i un anumit grad de ordonare a moleculelor, datorit cruia se manifest proprietDile optice anizotropie! specifice moleculelor cristaline. 1a te#tur, cristalele lic3ide pot fi: nematice4 smetice i colesterice. 4oate aceste trei tipuri de cristale sunt alctuite din molecule alungite, paralele ntre ele, deosebirea constnd n gruparea i mobilitatea relativ a moleculelor. 5orme constructi0e de baz. Spre deosebire de afiajele cu 09*" uri, care sunt alctuite din module individuale, la cele cu cristale lic3ide ntregul afiaj se face pe o singur plac3et, ceea ce simplific te3nologia, reduce gabaritul i micoreaz costul. Structura de baz a unei plac3ete afioare cu cristale lic3ide este similar cu cea a unui condensator plan"paralel cu armturi transparente, avnd ca dielectric cristalul respectiv. 6rincipiul de .uncionare. Pn stare normal, nee#citat, moleculele cristalului nematic sunt paralele ntre ele, iar cristalul este transparent. Aceast stare ordonat poate fi modificat cu ajutorul unui cmp sau curent electric, situaDie n care cristalul devine opac. Apare astfel posibilitatea de a comanda electric trecerea sau oprirea luminii, posibilitate ce st la baza afisajelor cu cristale lic3ide. *up felul semnalului de comand utilizat curent, tensiune!, e#ist dou tipuri de afiaje cu cristale lic3ide, cu structur similar: afiaje ce funcDioneaz pe principiul difuziei dinamice$ afiaje cu efect de cmp. 1.i2aje cu cristale lichide cu di.uzie dinamic. -tilizeaz un cristal nematic de puritate redus, iar modificarea transparenDei se produce prin turbulenDa moleculelor provocat de curentul ce strbate perpendicular cristalul, curent ce este ve3iculat prin ionii impuritDi! prezenDi n structura cristalului respectiv. Acest tip de afiaj are vitez de rspuns acceptabil 5&('& ms!, ns necesit tensiune de lucru c.c. sau c.a. de '& Lz! relativ mare %&(%' +! i de aceea nu se mai utilizeaz n domeniul aparatelor numerice portabile.

18

1.i2aje utiliz7nd cristale lichide cu e.ect de c7mp. Acesta folosete un cristal de nalt puritate fr ioni!, cu rezistivitate mare, iar efectul de modificare a transparenDei se obDine prin rotirea, ordonat, a moleculelor sub influenDa unui cmp aplicat, de unde i denumirea de cristale lic3ide cu efect de cmp. Acest tip de afiaj prezint avantajul c poate funcDiona la tensiuni mai sczute: 5(' + c.c. sau impulsuri!, ns are i vitez de lucru mai sczut &,%(&,5 s!. 1u toate acestea, n prezent, este singurul tip de afiaj cu cristale lic3ide adoptat de ctre constructorii de aparate de msur cu afiare numeric. *up sursa de lumin folosit, ambele tipuri de afiaje pot fi cu surs proprie de lumin utilizeaz o lamp tip bag3et miniatural, plasat n spatele plac3etei! sau cu lumin ambiant folosesc numai lumina ambiant, iar cifrele apar ntunecate, pe fondul alb"cenuiu, fiind mult mai economice!. Activarea 01* se face cu tensiune dreptung3iular cca. '& Lz! furnizat din interiorul circuitului H%&H prin pinul 5% firma ,249<S,0 atrage atenDia ca aplicarea unei tensiuni continue peste '& m+, pe o durat de cteva minute , poate distruge cristalul lic3id al afiajului, drept care se recurge la alimentarea n impulsuri!.

1B

3. c!ema "loc

1 6 validare 2 aducere la -ero 3 trans er 8-8oarta @3 divi-or de tensiune 4 - ampli icatorul de intrare 43 ampli icator tampon 749 convertor analo0 numeric*N7;-71$7+ G> 0enerator etalon 9 - numrtor O - re0istru de memorare @ - decodor 49 a i(a. numeric*O49 6B6$+

2$

%odul de (unctionare
3ensiunea de msurat #) se aplic blocului 2314 unde cu 23 se prescriu 0amele "n succesiune decadic * tipic $&2P2P2$P2$$' + & iar 4 aduce # ) la nivelul cerut de blocul de e(antionare (i adaptea- impedan!a acestuia la cea de ie(ire din 23. :locul 2314 "mbunt!e(te (i imunitatea la -0omote * acesta con!ine dup 23 (i un D3Q care elimin "n parte -0omotul +. #) este apoi e(antionat pentru a asi0ura sta!ionaritatea lui # ) pe durata R a conversiei 419P e(antioanele #)S sunt trecute prin 43 ce are rolul de a adapta Tie(ire a ciruitului de e(antionare (i memorare la Tint a 749. 749 converte(te semnalul analo0ic "n semnal numeric. 7omanda opera!iilor "ntre0ului aparat * e(antionare& conversie& memorare& a i(are + se ace cu a.utorul unui bloc de comand * :7 + & pilotat de ctre G>. @D este inclus "n :7 (i are rolul de a da ba-a de timp * :3 + a aparatului.

21

$. %emoriu te!nic-descrierea "locurilor

22

$&'onvertor analog-numeric I'(-)$*)

-n convertor analog la digital, A*1 de acum!, este mai bine cunoscut ca un convertor de panta dubl sau convertor de integrare. Acest tip de convertor este, n general, de preferat faD de alte tipuri, deoarece ofer precizie, simplitate n design i o indiferenD faD de zgomot, ceea ce face este foarte fiabil. /uncDionare a circuitului este mai bine nDeleas dac este descris n dou etape. Pn prima etap i pentru o anumit perioad de tensiunea de intrare este integrat, precum i n producDia de integrator de la sfritul acestei perioade, e#ist o tensiune, care este direct proporDional cu tensiunea de intrare. ;a s ,r(itul perioadei de presetat inte0rator este alimentat cu o tensiune de re erin! intern (i de ie(ire a circuitului este redus pro0resiv& p,n c,nd acesta a.un0e la nivelul de tensiune de re erin! -ero. 4ceast a doua a- este cunoscut ca perioada de pant ne0ativ (i durata acestuia depinde de ie(ire de inte0rator "n prima perioad. 7a durata de prima opera!iune este i)at (i lun0imea de-al doilea este variabila& este posibil s se compare dou (i "n acest el tensiunea de intrare este& de apt& "n compara!ie cu tensiunea de re erin! intern (i re-ultatul este codi icate (i se trimite la ecranul. ,ntersil ,10H%&H sunt de nalt performanD&putere mica, ;%.2 ci re A.* convertoare. Sunt incluse apte decodoare segment, drivere de afiare& o referinD& i un ceas N7;71$6 care este conceput pentru a interfata cu un cristale lic3ide afisajul ;7@+& i include o unitate de bacXplane multiple#atePN7;71$7 va conduce n mod direct o lumina spre instrumental de afisare.N7;71$6 si ,10H%&H aduc mpreun o combinaDie de inalta precizie& versatilitate& i economia real.Pn cele din urm& economia real a puterii unice operaDiunii de furnizare ,10H%&)!& permite o performanta mare,contor de panou pentru a fi construite cu adaos de doar %& componente pasive i un afiaj.

23

24

c!ema electrica a integratului IC7-7107

25

%&+,isorul numeric M+N-.-*

26

-n afiaj cu apte segmente SS*!, sau indicator apte segmente, este o form de dispozitiv electronic de afiare pentru cifre zecimale, care este o alternativ la mult mai comple#ele dot"matri# displaY.9cranele cu sapte segmente sunt utilizate pe scar larg n ceasuri digitale, contoare electronice, precum i alte dispozitive electronicepentru afiarea de informaDii numerice ,deea de afiare cu apte segment este destul de vec3ie. Pn %Q%&, de e#emplu, un ecran de apte segmente iluminat de becuri cu incandescenD a fost folosit pe un panou de putere de plante semnal sala cazanelor. -n ecran cu apte segmente, cum indica si numele, este compus din apte elemente.,ndividual sau pe afara, ele pot fi combinate pentru a produce reprezentri simplificate ale cifrelor arabe. Adesea, cele apte segmente sunt aranjate oblic inclinat!,aranjament, care ajuta la lizibilitate. Pn majoritatea aplicaDiilor, cele apte segmente sunt de form aproape uniform i dimensiune de obicei, 3e#agoane alungite, dei trapezoidele i dreptung3iuri pot fi, de asemenea, utilizate!, dei, n cazul mainilor de adugarea, segmentele verticale sunt mai lungi i n form mai ciudata, n un efort de a spori lizibilitatea.

/iecare dintre cifrele de la &, ), H i Q pot fi reprezentate de ctre dou sau mai multe simboluri diferite, pe segmente de apte ecrane.

1ele apte segmente sunt aranjate ca un dreptung3i de dou segmente verticale, pe fiecare parte, cu un segment orizontal pe partea de sus, de mijloc i de jos. Pn plus,segmentul sapte Ztaie[ dreptung3iul orizontal. 9#ist, de asemenea, segment displaY de paisprezece i aisprezece segmente pentru alfanumerice complete!$ cu toate acestea, cea mai mare parte dintre acestea au fost nlocuite cu displaY dot"matri#.

Segmentele de la un ecran de H"segmente sunt prevzute pe literele de la A la 8, aa cum este prezentat mai jos, n cazul n care P* opDional punctul zecimal un \segment opt\! este folosit pentru afiarea de numere neintregi.

27

2umere de a H"segmente"cod

-n singur octet poate codifica starea complet a H"segmente"displaY. 1ele mai populare codificri de biDi sunt gfedcba i abcdefg " ambele, de obicei, presupune & este oprit i % este pornit.

1pecificatiile afisorului (A+454!

28

#& ivi/orul de tensiune

@ivi-orul de tensiune re-istiv este ormat din dou sau mai multe re-istoare le0ate "n serie& tensiunea de ie(ire iind luat de pe una din re-isten!e.@ivi-oarele de tensiune re-istive& olosite la e)tinderea domeniului de msurare a voltmetrelor& sunt ormate din re-istoare bobinate *de man0anin& constantan etc.+ sau c5imice *cu pelicul de carbon+. Re-isten!a conectat "n paralel cu voltmetrul trebuie s aib o valoare mult in erioar re-isten!ei interioare a voltmetrului& pentru ca divi-orul de tensiune s lucre-e practic "n 0olP "n acela(i timp& re-isten!a total a divi-orului de tensiune trebuie s ie su icient de mare pentru a nu se dep(i "ncl-irea admisibil.

2B

@ivi-orul de tensiune a ost reali-at con orm cereintelor speci icate.Acarile cerute au ost $&2P5P15 si 2$$ de 'olti&pentru reali-area acestor scari s-au calculate re-istentele individuale&aceestea iind 4 la numar&deoarece avem 4 scari&iar re-istenta speci ica de 25$ de LK1'olt

4)Sursa de alimentare Integratul CD4049

Sc3ema electric are structura de baz tipic convertorului A.* ,10H%&H ns, tensiunea negativ necesar funcDionrii corecte a acestuia se obDine cu ajutorul circuitului integrat 1*B&BQ care \buffer\" eaz oscilatorul de tact al lui ,10H%&H semnal provenit de la pinul ;!. ,ntegratul 1*B&BQ lucreaza cu o tensiune cuprinsa intre ; si %' +olti cu un curent de %&mA,la o temperatura de functionare intre "'' si ?%5' de grade 1elsius. 4ensiunea ma#ima pe care o suporta acest integrat este de 5& de +olti,iar curentul ma#im de 5&& de mA. 4emperatura de lipire a acestuia ma#ima suportata se ridica la 5)' de grade 1elsius intr"un interval de ma#im %& secunde,daca aceasta durata este depasita integratul se poate deteriora sau c3iar poate fi ars.

Atribuirea pinilor pentru integratul C-&!&5

3$

,ntegratul 1*B&BQ este un amplificator inversor care este folosit mai ales in aplicatii precum conversii logice folosind numai o sursa de alimentare.Semnalul de intrare +i3 il poate depasi pe cel al tensiunii de alimentare,atunci cand este folosit pentru nivele logice de conversie. Acest model 1*B&BQ a fost proiectat impreuna cu 1*B&'& pentru inlocuirea integratelor 1*B&&Q si respectiv 1*B&%&.1ele 5 1*B&BQ si 1*B&'& folosesc numai o singura sursa de alimentare si de aceea s"a preferat inlocuirea celorlalte 5,adica 1*B&&Q si 1*B&%& in toate aplicatiile in care acestea indeplinesc rolul de inversoare,drivere de curent sau conversii de nivele logice.1*B&BQ si 1*B&'& sunt compatibile cu pinii integratelor 1*B&&Q si 1*B&%& ceea ce constituie un mare avantaj,deoarece utilizatorul are posibilitatea de a le inlocui fara prezenta unor probleme de atribuire a pinilor. 4erminalul cu numarul %) nu este conectat intern la 1*B&BQ si 1*B&'&,de aceea acesta nu reprezinta o consecinta pentru operatiile circuitului.Pentru aplicatii care nu necesita curenti mari sau conversii de tensiuni se poate folosi amplificatorul inversor 1*B&)Q. 1c6ema electrica a unuia dintre cele 4 elemnte identice ale lui C-&!&5

31

/unctionarea amplificatorului 1*B&BQ este foarte simpla acesta acapareaza semnalul atribuit prin unul din pini dupa care apoi cu ajutorul diodelor acesta trece semnalul care ,i este transmis din faza in antifaza de retinut acest amplificatorY este unul de tip inversor cu porti inversoare,spre deosebire de 1*B&'& care este un amplificator neinversor cu porti neinversoare.

5)Generator Etalon Cristalul cu Cuart (10 !")

Cuarul *cunoscut i sub denumirea tiini ic -Cuar+ este un mineral rsp,ndit "n scoara terestr& care are compo-iia c5imic AiH2 cristali-,nd "n sistemul tri0onal. /n stare pur cuarul este incolor& impuritile din cristal determin culoarea mineralului. 7uarul cristali-ea- recvent "n 0oluri e)istente "n roci numite geode. 7liva.ul este ine)istent "n sprtur av,nd o culoare side ie& are valoarea 7 pe scara duritii lui Oo5s.

32

/nainte de descoperirea proprietii sale pie-oelectrice& cuarul a ost utili-at ca piatr "n bi.uterii. @in punct de vedere optic el poate i uor con undat cu calcitul& de care se deosebete prin duritatea sa mai mare *7+ valoarea re raciei duble mai reduse i nu reacionea- ca i calcitul cu *U7l+ acidul clor5idric.

8tilizare3

proprietatea pie-oelectric presiunea pe cristal la un anumit punct produce polari-area electric a acestuia& important "n producerea semiconductorilor& tactul de recven la computer& televi-iune& celul solar. proprietatea de deviere a luminii polari-ate o deviaie de 27&71V1nm.ca prisme optice lentile. proprietatea de a nu reaciona cu aci-ii *e)cepie acidul clor5idric+ se olosesc ca vase pentru reactivi. la el utli-at la producera instrumentelor de preci-ie ca de e)eplu c,ntar cu ir de torsiune. olosit "n acustica electronic& sau lampa de cuar. oarte recvent olosit ca bi.uterie& sunt varietile colorate ale cuarului . o varietate a sa a ost si inca este olosit in societatile umane primitive ca si unealta. "n amestec cu caolin i eldspat este olosit la obinerea porelanului.

Atunci cnd n domeniul radiofrecvenD este necesar o stabilitate foarte bun a frecvenDei, n locul circuitului rezonat clasic format din bobine i condensatori, se folosete un cristal de cuarD dedicat acestui scop,funcDionarea cruia se bazeaz pe efectul piezoelectric. -nui astfel de cristal i se poate asocia o sc3em electric ec3ivalent ca cea din figura urmatoare:

33

9ste vorba despre un circuit oscilant serie, valorile elementelor de circuit fiind determinate de proprietDile mecanice ale cristalului: inductanDa 89 " de mas, capacitatea -9 " de elasticitate i rezistenDa de pierderi 9 C de frecrile mecanice. 1apacitatea -p reprezint capacitatea dintre electrozii plani ntre care se afl cristalul, prin intermediul crora acesta se poate conecta n circuitul electric. +ariaDia impedanDei electrice a cristalului de cuarD i a defazajului dintre tensiune i curent n funcDie de frecvenD este prezentat n fig.Q.%Bb. Se poate observa c impedanDa sa are dou puncte de e#trem, corespunztoare la dou frecvenDa de rezonanD:

34

Prima dintre acestea reprezint frecvenDa de rezonanD a circuitului serie, iar cea de a doua frecvenDa paralel! este frecvenDa la care reactanDa inductanDei 89 devine egal cu reactanDa capacitDii ec3ivalente serie format din -9 i -p. Pn deducerea relaDiilor de mai sus s"a neglijat contribuDia rezistenDei de pierderi 9 deoarece valoarea ei este mult mai mic dect reactanDa inductiv ]89. *in dependenDa de frecvenD a defazajului tensiunecurent se vede c pentru frecvenDele cuprinse ntre .s i .p comportamentul cristalului este inductiv i n afara acestui domeniu el devine capacitiv. *eoarece raportul -9:-p poate lua valori n domeniul %&^;"%&^', cele dou frecvenDe sunt foarte apropiate, diferenDa dintre ele fiind de cele mai multe ori mai mic dect %>. *eoarece la frecvenDa paralel funcDionarea cristalului este foarte instabil, n practic n serie cu cristalul se conecteaz o capacitate -s numit capacitate de sarcin ntre linii punctate n figura prezentata mai sus, care deplaseaz frecvenDa paralel nspre cea serie. +aloarea capacitDii -s se alege de ;"B ori mai mare dect valoarea lui -p pentru a asigura funcDionarea stabil a cristalului.Pn domeniul de frecvenDe %&"'& ELz rezistenDa de pierderi a cristalului este sub %&& J, inductanDa sa este de ordinul %&"5"%&"; L, astfel nct factorul de calitate al acestuia, ]s89: 9, este de ordinul %&B"%&'. Acest factor de calitate ridicat nseamn o selectivitate foarte bun a circuitului rezonant ec3ivalent al cuarDului, ceea ce asigur o stabilitate foarte bun a frecvenDei de oscilaDie n raport cu variaDiile de temperatur atunci cnd este folosit ca circuit rezonant n oscilatoare. Pn figura de mai jos este prezentat o sc3em aplicativ pentru un oscilator cu cristal de cuarD oscilatorul Pierce! care genereaz semnale sinusoidale cu frecvenDa de %5ELz. 1u ajutorul capacitDii 1 se poate regla fin frecvenDa de oscilaDie n vecintatea frecvenDei de rezonanD a cristalului de cuarD.

35

#)$umaratorul %ecimal
9umrtorul este un circuit secvenial care se olosete de un re0istru pentru a 0enera o secven de numere. 7el mai simplu numrtor 0enerea- o secven de numere cresctoare& consecutive. @imensiunea numrtorului este dat de numrul de bii ai re0istrului olosit. Ac5ema acestui dispo-itiv este urmtoarea?

36

9"servaie3 9umrtorul poate i olosit ca un divi-or de recven deoarece iecare bit are o perioad de dou ori mai mare dec,t cel precedent& iar bitul $ are o perioad dubl a de semnalul de ceas?

Diind un circuit secvenial& un numrtor se implementea- e)clusiv cu blocuri alWaXs secveniale.

Inter(aa unui num.r.tor

Nnter aa unui numrtor conine "n mod obli0atoriu urmtoarele porturi?

port pentru semnalul de ceasP port pentru semnalul de ieire& care este c5iar re0istrul de numrare.

/n plus& mai pot e)ista?

port de resetP 37

port care controlea- direcia de numrareP port care oprete sau pornete numrareaP port care d valoarea ma)im la care poate a.un0e numrtorulP port care comand "ncrcarea unei valori de start "n re0istrul numrtorului i portul pe care este dat aceast valoareP

1lasificarea numrtoarelor se poate face dup mai multe criterii. %! *up codul de numrare e#ist numrtoare binare i numrtoare binarzecimale, de e#emplu n cod I1*, n cod 8raY etc. 5! *up modul de comutare a bistabilelor e#ist numrtoare asincrone i sincrone. ;! *up sensul de numrare e#ist numrtoare directe, inverse i reversibile. 9#ist numrtoare care dispun de anumite facilitDi suplimentare, ca de e#emplu posibilitatea ncrcrii cu o anumit valoare, programarea sensului de numrare,iniDializarea sincron sau asincron. 1el mai simplu este un numerator modulo"n care numara o secventa zecimala &, %, 5, pana la n"% si inapoi pana la &. Sunt descries cateva numaratoare dupa cum urmeaza: $um&r&tor modulo n. 2umr zecimal de la & pn la n"% i napoi pn la &. *e e#emplu, o secvenD a numrtorului modulo ' n zecimal este: &, %, 5, ; i B. $um&r&torul 'CD ("ecimal codat (n )inar). Precum un numrtor modulo"n, cu e#cepDia cnd n este fi#at la %&. *e aceea, secvenDa este ntotdeauna de la & la Q. $um&r&tor )inar *e n )i+i. 9ste similar ca i la numrtorul modulo n doar c ordinea este de la & la 5 n "% i napoi la &, unde n este numrul de biDi folosiDi la numrare. *e e#emplu, o secvenD a numrtorului binar pe ; biDi n zecimal este &, %, 5, ;, B, ', ) i H. $um&r&tor (n cod Gra,. SecvenDa este codat astfel nct oricare dou valori consecutive trebuie s difere doar la un bit. *e e#emplu, o secvenD posibil a numrtorului n cod 8raY pe ; biDi este posibil astfel &&&, &&%, &%%, &%&, %%&, %%%, %&% i %&&. $um&r&tor inel- SecvenDa ncepe cu ir de & biDi urmat de ctre un bit %, precum &&%. Acest numrtor simplu rotete biDi ctre stnga la fiecare numrare. *e e#emplu, o secvenD a unui numrtor n inel pe B biDi este &&&%, &&%&, &%&&, %&&& i napoi la &&&%. 2umrtoarele se pot realiza cu ajutorul bistabilelor i a porDilor logice, cele din urm avnd rolul de a stabili modul corect n care numrtorul i sc3imb strile n procesul de numrare. 2umrul strilor distincte 38

ale unui numrtor format din n bistabile este 5^n, deci numrtorul este modulo 5^n. /iecrei stri i se poate asocia cte un cuvnt de cod binar de lungime n, reprezentnd ieirile celor n bistabile pentru starea dat a numrtorului.1odul de numrare este dat de succesiunea cuvintelor de cod asociate strilor numrtorului.

+umaratoare asincrone
Pn cazul numrtoarelor asincrone, bistabilele nu comut simultan sub acDiunea unui semnal de tact comun, ci ieirea unui bistabil va determina comutarea unui alt bistabil. 1onsiderm realizarea unui numrtor binar de B biDi. Pentru aceasta ntocmim un tabel cu succesiunea numerelor binare cresctoare de B biDi, care constituie ieirile celor B bistabile. /iecare cuvnt de ieire corespunde unei stri a numrtorului. *eoarece starea numrtorului se sc3imb la fiecare impuls de tact, se observ c ieirea bistabilului corespunztor bitului de ordin inferior ;& se modific la fiecare impuls de tact. Iistabilul asociat bitului ;% comut atunci cnd are loc o tranziDie de la % la & a ieirii ;&. Iistabilul asociat bitului ;5 comut atunci cnd ;% trece din % n &, iar cel asociat bitului ;; comut atunci cnd ;5 trece din % n &. /olosind proprietatea bistabilului 7R cu intrrile < : = : % de a trece n starea complementar la fiecare impuls de tact, pentru realizarea numrtorului se aplic impulsurile de tact bistabilului asociat bitului de rang inferior ;&!. 0a fiecare comutare din % n & a acestui bistabil se obDine un front negativ care se utilizeaz pentru comanda bistabilului asociat bitului urmtor, ;%. Se obDine circuitul din figura de mai jos: 1c6ema logic. a num.r.torului binar asincron de & bi/i, cu num.rare 7n sens direct.

3B

*ac, de e#emplu, numrtorul se afl n starea ; ;;;5;%;& : &&%%!, la apariDia impulsului de tact bistabilul ;& comut din % n &, ceea ce determin comutarea bistabilului ;% din % n &, iar ieirea acestuia determin comutarea bistabilului ;5 din % n &. *eoarece bistabilele comut pe frontul negativ, ;; rmne n aceeai stare. ,eirile vor fi deci ;;;5;%;& : &%&&.

-iagrama de timp a num.r.torului binar de & bi/i

4$

+umaratoare sincrone
Pn cazul numrtoarelor sincrone, impulsurile de tact sunt aplicate simultan la toate bistabilele, care vor comuta n acelai timp, deci nu succesiv ca n cazul numrtoarelor asincrone. Se elimin astfel ntrzierile cumulative datorit bistabilelor, frecvenDa de lucru nefiind limitat dect de ntrzierea datorat unui singur bistabil i de ntrzierea introdus de porDile logice adugate. 1onsiderm un numrtor binar de B biDi modulo %)!. Pentru realizarea acestuia n varianta sincron cu bistabile 7R E.S conectate ca bistabile 4. 41

Se poate observa c un anumit bistabil din numrtor,cu e#cepDia bistabilului ;&, care comut la fiecare impuls de tact, comut numai atunci cnd toate bistabilele de ordin inferior au ieirea % logic n starea anterioar. *e e#emplu, ;; comut atunci cnd ;5, ;%, ;& sunt la % logic n starea anterioar. 1c6ema logic. a num.r.torului binar sincron de & bi/i, cu num.rare 7n sens direct

<ezult sc3ema din figura de mai sus ca -8 este un semnal de tergere asincron. Presupunnd starea ;;;5;%;& : %&%%, la primul impuls de tact bistabilul ;& comut, devenind ;& : &, bistabilul ;% comut de asemenea deoarece n starea anterioar ;& a fost %!, deci ;% devine &. *eoarece n starea anterioar ;%;& a fost %%, bistabilul ;5 comut, devenind ;5 : %, iar ;; nu i modific starea deoarece anterior ;5 a fost &. <ezult starea ;;;5;%;& : %%&&. Pn cazul numrtoarelor sincrone, condiDia de comutare a bistabilelor nu este att de riguroas ca la cele asincrone comutarea nu trebuie s se realizeze neaprat pe frontul posterior!.Pentru proiectarea unui numrtor cu lungimea ciclului de numrare mai mic dect 5n unde n este numrul de bistabile!, sau pentru numrarea ntr"un alt cod, se pot utiliza diagramele Rarnaug3 i tabelele de e#citaDie ale bistabilelor pentru determinarea ecuaDiilor intrrilor bistabilelor. Eodul de funcDionare al

42

numrtorului este complet specificat prin secvenDa de numrare, care reprezint succesiunea de stri ale acestuia. *in secvenDa de numrare se pot ntocmi tabelele de e#citaDie ale bistabilelor, de unde rezult funcDiile de e#citaDie ecuaDiile intrrilor!.

.)/egistru de memorare
43

Se utilizeaz pentru pstrarea informaDiei care trebuie transferat ctre o anumit destinaDie. /uncDioneaz ca un tampon de ieire. -n e#emplu de asemenea registru de B biDi, format din B bistabile de tip * latch!, comandate de acelai semnal de tact, se prezint n figura de mai jos. *egistru de memorare de & bi/i realizat cu bistabile -

0a tranziDia din & n % a semnalului de tact, informaDia de pe intrrile >&, >%, >5, >; este citit n registru, iar dup un timp de propagare ea apare la ieirile ; ale bistabilelor. Pe durata palierului impulsului de tact, ieirile urmresc modificarea semnalelor de pe intrri. 0a tranziDia din % n & a semnalului de tact, ultima informaDie prezent la intrrile bistabilelor este reDinut n registru. Semnalul de tact are rolul de a valida informaDia prezent la intrrile bistabilelor. *atele sunt ncrcate n registru n paralel, la acelai impuls de tact. *ac registrul este realizat cu bistabile * care comut pe frontul anterior al impulsului de tact,se memoreaz informaDia e#istent n momentul tranziDiei din & n % a semnalului de tact. *ac se utilizeaz bistabile de tip E.S, conDinutul acestora poate fi citit simultan cu nscrierea unei noi informaDii,mrind astfel viteza de lucru. 9#emple de registre integrate: _ HBH': <egistru de B biDi, format din B bistabile * de tip latch$ _ HB%%K: <egistru format din ) bistabile <S$ _ HB5HQ: <egistru format din B bistabile <S. 4plicatiile circuitelor de memrie sunt numeroase si diversi icate. 4plicatiile memoriilor nu se limitea-a la microprocesoare& nici macar la sistemele e)clusive di0itale. @e e)emplu& unele ec5ipamente din sistemul de tele onie publica 44

olosesc memorii accesibile numai pentru citire pentru e ectuarea unor diverse trans ormari ale semnalelor de voce di0iti-ate& iar Ymemoriile statice= rapide sunt olosite ca Yretea de comutare=& directionand vocea di0iti-ata catre utili-atori. Oulte aparate portabile de ascultat discuri compacte Ycitesc cu aticipatie= si memorea-a cateva secunde de semnal audio intr-o Ymemorie dinamica=& ast el ca aparatul reda sunetul continuu c5iar daca & i-ic& unctionea-a discontinuu *pentru acestea este necesara stocarea semnalului audio cu peste 1&4 milioane de biti pe secunda+. >)ista numeroase e)emple de aparatura audio1video moderna& in care memoriile servesc la stocarea temporara a semnalolor di0iti-ate& urmand ca& prin prelucrarea semnalolor di0itale& sa se obtina per ormante superioare.

0)Decodorul %ecimal

45

@ecodorul este un circuit combinaional care este utili-at pentru a identi ica valoarea speci icat pe intrare prin setarea *activarea+ pe ieire a bitului de pe inde)ul corespun-tor intrrii. @ecodorul este ec5ivalent cu un multiple)or cu data de 1 bit i intrarea de dat constant 1. Apre e)emplu& pentru un decodor de 4 bii& tabelul porturilor este pre-entat mai .os *caracterul Z poate i olosit "n 'erilo0 pentru a separa bii sau ci re aparin,nd unei ba-e& "n scrierea unei constante& pentru a i mai uor de cititP e).? 16[b$1$$Z$$11Z$1$$Z$111+?

Inter(a. Nnter aa unui decodor este ormat din dou semnale?

intrarea& de n biiP ieirea& de 2n bii.

Implementare >)ist mai multe implementri posibile pentru decodor?

olosind blocuri generate (orP olosind blocuri al:a;s combinaionale i caseP olosind un bloc assign i operatorul de s5i tare la st,n0a.

46

7u toate c ultima variant nu este optim din punct de vedere al circuitului sinteti-at& vom olosi aceast metod datorit uurinei i dimensiunii reduse a descrierii. Atructura 0enerala a unui circuit de decodare este cea din i0ura. Nntrarile de activare& daca e)ista& trebuie sa ie con irmate pentru ca decodorul sa reali-e-e corespondenta intrare-iesire in mod normal. Nn ca- contrar& decodorul asocia-a tuturor cuvintelor de intrare un sin0ur cuvant de cod de iesire Ydisabled= *Yneactivat=+.

Sc3ema electrica de mai sus reprezinta un decodor HB0SQ& realizat in te3nologie 440 de tip I1* care afiseaza pe displaYul cu H segmente HB0SBH valoarea decodata.

47

9)1untea tensometrica
Pncepnd din anii %Q'&, cnd s"au pus pentru prima oar n evidenD efecte piezorezistive n semiconductoare, s"au dezvoltat i elemente tensometrice semiconductoare. 1aracterizate printr"un factor de marc net superior '&"5&&! faD de cele metalice ma#im ), uzual 5!, mrcile semiconductoare au dezavantajul unei neliniaritDi mai pronunDate, al compensrii mai dificile a erorilor de temperatur i c3iar al unor probleme mai dificile legate de dispunerea pe suprafaDa de msurat. Pe de alt parte, coeficientul de variaDie a rezistivitDii cu temperatura este mult mai mare dect la mrcile metalice de cca )& ... %&& ori mai mare la constantan!, variaDia factorului de marc de ; ... ' ori mai mare, iar efectul termoelectric coeficientul SeebecX! de %& ... 5& ori mai mare. /aptul c e#ist i mrci cu coeficient negativ de variaDie a rezistivitDii poate fi folosit la compensarea neliniaritDilor. Eaterialul semiconductor cel mai folosit aproape n e#clusivitate! este siliciul, n care marca difuzat are lungimi de &,&5 ... &,&' mm. 4erminalele conductoare se realizeaz din aur, cupru, argint sau nic3el. 2da*toare *entru traductoarele tensore%istive +ariaDiile relativ mici ale rezistenDei mrcii tensometrice atunci cnd este supus la deformaDii impun utilizarea unor adaptoare deosebit de sensibile. Adaptoarele constau din dou blocuri distincte: o sc3em de msurare de tip punte W3eatstone, n care se conecteaz elementele sensibile punte tensometric! i un circuit de prelucrare amplificare i apoi conversie n semnal util!. PunDile sunt de dou tipuri funcDie de modul de lucru: c.c. sau c.a. Pun/i tensometrice. 9lementele sensibile tensometrice se pot conecta n punte conform Sc3emei e mai jos.

48

Sc3ema din figura de mai sus reprezint montajul n punti complete, la care n toate braDele punDii se afl conectate elemente sensibile. Aceasta punte se alimenteaz cu o surs de tensiune constant )a pe una din diagonale, iar pe cealalt diagonal diagonala de msurare! se obDine un semnal de ieire )e care, n cazul punDilor dezec3ilibrate, este folosit direct ca o msur a variaDiei rezistenDei elementelor active ale punDii. *e obicei, puntea se ec3ilibreaz naintea aplicrii solicitarilor mecanice i rmne dezec3ilibrat dup aplicarea acesteia. Pentru situatia noastra tensiunea de alimetare -a este de %&+ vom calcula tensiunea -e folosindune de ea si de rezistentele necesare calculate. /ormula de calcul al dezec3ilibrului este: -e.-a:<%.<%?<5"<B.<;?<B:<%<;"<5<B. <%?<5! <;?<B! Pentru cazul nostrum avem: -e.%&:'&RG.'&RG?%,5'EG"'&EG.;,H'EG?'&EG:'&RG`;,H'EG" %,5'RG`'&EG. '&RG?%,5'EG! ;,H'EG?'&EG!:&,%KH'" )5,'.%,;`';,H':"&,KQ <ezulta din:-e.%&:"&,KQ ca -e:"K,Q%

4B

%82reviar de calcul
1onform sc3emei divizorului de tensiune vom aplica legea lui M3m pentru a determina cele B rezistente individuale necesare pentru cele B scari &,5$',%',respective 5&& de +olti.

<:-., de unde rezulta ca - se poate scrie ca <`, si respective ,:-.<

5$

<elatiile pentru determinare sunt urmatoarele: %! <s?<%!,%:-% 5! <s?<5!,5:-5 ;! <s?<;!,;:-; B! <s?<B!,B:-B Eentionam ca rezistenta specifica este de 5'& de RG.+ %!Pentru scara de &,5+:a<%:5'&RG`&,5:'&RG <ezistenta totala este:5'&RG?'&RG:;&&RG 5!Pentru scara de '+:a<5:5'&RG`':%,5'EG <ezistenta totala este:%,5'EG?5'&RG:%,'EG ;!Pentru scara de %'+:a<;:5'&RG`%':;,H'EG <ezistenta totala este:;,H'EG?5'&RG:BEG B!Pentru scara de 5&&+:a<B:5'&RG`5&&:'&EG <ezistenta totala este:'&EG?5'&RG:'&,5'EG

48Calculul economic
Pentru realizarea +oltmetrului au fost necesare mai multe componente care au fost selectate astfel incat proiectarea,aparatului de masursa sa fie cat mai economica,dar in acelasi timp acesta sa fie si calitativ. Eagazinele care pot furniza aceste piese la preturi favorabile sunt: %!1one# 9lectronics"bbb.cone#electronic.ro$ 5!SYscom 9lco"bbb.sYscomelco.ro$ ;!+itacom 9lectronics"bbb.vitacom.ro$ B!4E9"bbb.tme.eu.ro.. Produsele se pot ac3izitiona si din alte magazine care furnizeaza aceste piese,dar nu se pot garanta aceleasi preturi la care se pot ac3izitiona de la cele mentionate mai sus Pentru realizarea +oltmetrului au fost necesare urmatoarele componente: ,10 H%&H :%' <M2 P% : %R :%,5 <M2 <% : %E :&,5& <M2 P% : 5&X trimmer :&,K& <M2

51

 <5 : 5R5 :&,5& <M2 <; : %&&R :&,5& <M2 0*%,5,;,B : EA2 )Q)& anode led displaYs : B,'& <M2 <B : %R' :&,5& <M2 <' : %&R :&,;& <M2 <) : BH&R :&,;& <M2 <H : %R :&,5& <M2 1% : &,%c/ :&,'& <M2 15 : &,&%c/ :&,'& <M2 1; : %&&n/ :&,5& <M2 1B : BHn/ :&,;& <M2 1' : %&&p/ :&,;& <M2 1) : &,55c/ :&,'& <M2 1H : %&c/ :&,'& <M2 1K : BHn/ :&,;& <M2 1Q : %&c/ :&,'& <M2 *F% %+5! :% <M2 5#* %2B%BK! :&,H& <M2 1*B&BQ :5,K& <M2 P1I : %' <M2 Soclu B& pin : % <M2 5#1onectori : 5 <M2 ,n total costul pieselor se ridica la '%,Q <M2.

781c6ema electrica

1c6ema electrica a "oltmetrului realizata cu ICL-7 !7

52

(odul de functionare a "oltmetrului:

+oltmetrul de panou ce face obiectul prezentrii de faD nu are intrare flotant, ci are ca referinD masa montajului. Sc3ema electric are structura de baz tipic convertorului A.* ,10H%&H ns, tensiunea negativ necesar funcDionrii corecte a acestuia se obDine cu ajutorul circuitului integrat 1*B&BQ care \buffer\"eaz oscilatorul de tact al lui ,10H%&H semnal provenit de la pinul ;!. Semnalul amplificat, de la ieirile celor cinci inversoare, este redresat cu *% i *5, filtrat cu 1H i aplicat la pinul %' +!, care in mod normal se conecta la mas 82*!. ,n cazul de fata, la 82* se leag intrarea ,2" pinul %%!. Punctele zecimale se pot pune n evidenD, dup necesitDi, prin conectarea pinilor corespunztori la mas conectorul 71%! prin intermediul rezistorului <H. Placa pentru afiorul cu B digiDi se interconecteaz cu placa voltmetrului prin mufa 715.

98*ealizarea cabla3ului

53

<ealizarea cablajelor imprimate reprezint de cele mai multe ori una din provocrile dificile pentru electronistul amator. Eetodele e#istente n prezent sunt laborioase, complicate, periculoase i nu ofer rezultatele dorite. /ie c este vorba despre corodarea cu clorur feric, fie de lampa cu ultraviolete, fie de folia Press"n"Peel, nici una din ele nu ofer garanDia e#ecutrii unui cablaj de calitate i o repetabilitate corespunztoare a rezultatelor. *e multe ori, realizarea unor montaje cu aspect profesional este limitat te3nic de capacitDile de producDie a plcii imprimate. Pn prezent, soluDiile disponibile electronitilor pentru realizarea rapid a unui cablaj constau n: marcarea traseelor prin diverse metode marXer de cablaje, folie Press"n"Peel! i corodarea cu clorur feric folosirea unei lmpi -+ metoda fotografic! trimiterea circuitului la o firm specializat n producDia de cablaje prin metode c3imice Principalele avantaje ale cablajelor imprimate sunt: " realizeaza o mare densitate de montare a componentelor, permitnd reducerea volumului si greutatii deci miniaturizarea! aparatelor electronice$ " asigura pozitionarea precisa si fi#a a componentelor si a intercone#iunilor acestora n circuite permitnd cresterea fiabilitatii n functionare si reducerea.compensarea cuplajelor parasite dintre component si.sau circuite$ " asigura o rezistenta superioara a ec3ipamentelor electronice din care fac parte! la solicitari mecanice, termice si climatice, mbunatatind totodata considerabil mentenabilitatea acestora$ " simplifica si reduc durata operatiilor de montaj, facilitnd automatizarea acestora, reducnd posibilitatile de montare eronata si asigurnd un nalt grad de reproductibilitate$ " fac posibila unificarea si standardizarea constructiva a subansamblelor blocurilor, modulelor! functionale din structura aparatelor.ec3ipamentelor electronice, permitnd interconectarea simpla, rapida, precisa si fiabila a acestora. 9#ista totusi si unele dezavantaje, minore, ale cablajelor imprimate: " orice modificari ulterioare ale circuitelor si uneori, c3iar ale componentelor! sunt relativ dificil de efectuat$ " majoritatea tipurilor de cablaje imprimate sunt sensibile la soc termic" ceea ce impune unele precautii la lipirea terminalelor componentelor.

54

Structura si clasificarea cablajelor imprimate

-n cablaj imprimat este un sistem de conductoare plate imprimate! amplasate n unul, doua sau mai multe plane paralele si fi#ate cu adeziv! pe suprafata unui suport electroizolant dielectric! care asigura si sustinerea mecanica a componentelor. a!. Suportul electroizolant al circuitelor imprimate este realizat din materiale avnd proprietati fizico C c3imice, electrice, mecanice si termice adecvate. 9#ista mai multe categorii de asemenea materiale, dar cele mai frecvent utilizate n prezent pentru cablaje rigide sunt : Pertina#ul temperatura ma#ima de lucru %&'d1! C pe baza de te#tura din 3rtie impregnata cu rasini fenolice C ce constituie materialul standard pentru solicitari normale n cele mai diverse aplicatii. Steclote#tolitul temperatura ma#ima de lucru %'&d1! C pe baza de te#tura din fibre de sticla impregnata cu rasini e#podice C larg utilizat n aparatura electronica profesionala ntruct permite obtinerea unor performante superioare. Principalele materiale electroizolante utilizate ca suport al circuitelor imprimate Pn ultimul timp, pentru realizarea cablajelor profesionale sunt utilizate si suporturi ceramice avnd proprietati termice e#celente dar si rezistenta mecanica redusa. 1ircuitele imprimate fle#ibile utilizeaza drept suport materiale termoplasate ca: A10A< ma#. 5&&d1!, 49/0M2 ma#. 5HBd1!, RAP4M2 ma#. B&&d1!. b! 4raseele conductoare se realizeaza din materiale avnd proprietati adecvate: rezistivitate electrica redusa, buna sudabilitate, rezistenta mare la coroziune. Pn general cel mai frecvent utilizat material este cuprul electrolitic de nalta puritate, formnd o folie de grosimi normalizate uzuale: ;' mm sau H& mm aplicata pe suprafata suportului electrolitic izolant mpreuna cu care formeaza semifabricantul eplacat[ din care, prin operatii te3nologice specifice se obtin cablajele imprimate avnd diferite structuri, configuratii,dimensiuni!. Pn unele aplicatii profesionale se pot utiliza si aurul, argintul sau nic3elul. Pn scopul facilitarii lipirii terminalelor componentelor ca si

55

pentru asigurarea unor contacte electrice fiabile folia de cupru se acopera uneori cu o pelicula de cositor, de aur sau de argint. c! Adezivi utilizati pentru fi#area foliei de cupru pe suportul electroizolant de tip Pertina# C de regula, rasini speciale " trebuie sa reziste la temperatura de lipire si sa fie suficient de elastici pentru a prelua " la lipire C diferentele de dilatare dintre suport si folie!. Eaterialele electroizolante de tip Steclote#tolit nu necesita adezivi. Semifabricatele placate cu cupru se produc la diferite dimensiuni " mai frecvente fiind: Q&& f Q&& mm sau Q&& f %K&& mm. *in acestea se debiteaza placile cu viitoarele cablaje imprimate ale caror dimensiuni nu trebuie sa depaseasca 5B& f ;)&mm C pentru cablaje simplu.dublu strat si 5&& f 5B& mm C pentru cablajele multistrat, astfel nct procesul te3nologic de realizare a acestora sa nu devina prea dificil. Cabla3ul PC2 al "'LT()T*,L,I realizat cu ICL-7 !7

@ate te5nice
- 4 i(are pe 3 112 di0i!iP - Oas comun pentru intrare (i alimentareP - 7onversie 41@ cu dubl pantP - Gama de msurare? $..\2$$'ccP - 4limentare? 5'125$m4P

56

- Rata de conversie? 3U-P - @imensiuni i-ice? 7$ ) 55 ) 38mm.

582ibliografie

Z1ircuite ,ntegrate *igitale[, Angel 1iprian 1ormo, <adu gerban 4imnea, *orin 0aurenDiu IureDea, editura Printec3 Iucureti, 5&&)$

3ttp:..bbb.alldatas3eet.com.$ 3ttp:..bbb.elforum.ro.$

3ttp:..ro.biXipedia.org$

1ursuri Easurari 9lectronice, S.l.dr.ing. 2emtoi Ei3aela$ bbb.mYelectroni#.ro$ bbb.pub.ro.biXilabs.$

bbb.ze#star.com$ bbb.diodes.com$

bbb.google.ro.

57