1.

Moneda
Ca urmare a dezvoltării tranzacțiilor și schimburilor intre indivizi,a
luat naștere moneda. Aceasta este definită ca și:
-Orice tip de marfă care are proprietatea de a măsura și reprezenta
o valoare,oricare ar fi aceasta
-O convenție socială cu însușiri obiective
Moneda îndeplinește mai multe funcții:

 mijloc de plată
 etalon al valorii
 unitate de cont
 de standard al plaților amânate
 de rezervă a valorii

În primă instanță,moneda ia forma unor bunuri obișnuite (exemplu:

ceai,sare,plante cu proprietăți speciale,etc.). Din punctul in care moneda
de tip marfă este utilizată la schimburi și nu la consum se renunță la
economia de troc.

Cu trecerea timpului se impun o serie de metale comune,care

beneficiază de raritate(bronz,cupru,fier) care satisfăceau mai bine decat
alte bunuri,cerințele monetare.

Din efecte de comerț,au apărut bacnotele,reprezentând

angajamentul emitentului de a plăti.

2.Credit

Ca o definiție legală a creditului:,,creditul bancar reprezintă

orice angajament de plată a unei sume de bani in schimbul dreptului la
rambursarea sumei plătite,precum si la plata unei dobânzi sau a altor
cheltuieli legate de această sumă sau orice prelungire a scadenței unei
datorii si orice angajament de achiziționare a unui titlu care
încorporează o creanță sau a altui drept la plata unei sume de bani".
(art. 3 lit. g) alin.1 al Legii bancare nr.58/1998)
 3.Bănci

În secolul al XX-lea, Ludwig von Mises iși face cunoscută

propunerea de a stabili un sistem bancar cu rezerve 100% pentru
depozitele la vedere,chiar in 1912 in cartea publicată de acesta „Teoria
banilor si a mijloacelor fiduciare”. Un pasaj care ne descrie în totalitate
concluzia pe care acesta a expus-o este: „Natura mijloacelor fiduciare
se poate cu greu distinge de cea a banilor; oferta de astfel de mijloace
afectează piaţa în aceeaşi manieră ca oferta de bani propriu-zişi;
variaţiile cantităţii lor influenţează valoarea obiectivă de schimb a
banilor în aceeaşi măsură ca variaţiile cantităţii de bani. Aşadar, este
logic ca ele să fie supuse aceloraşi principii care au fost stabilite cu
privire la moneda propriu-zisă; ar trebui să se încerce şi în cazul lor
eliminarea pe cât posibil a influenţelor umane asupra ratei de schimb
dintre bani şi celelalte bunuri economice.

Posibilitatea de a cauza fluctuaţii temporare ale ratelor de

schimb dintre bunurile de ordine superioare şi cele de ordine inferioare
prin emiterea de mijloace fiduciare, alături de consecinţele nocive
asociate unei discrepanţe dintre rata naturală a dobânzii şi cea
monetară, reprezintă circumstanţe care conduc spre aceeaşi concluzie.
Deci, este evident că singura cale de eliminare a influenţei umane
asupra sistemului de credit este ca, pe viitor, să se interzică orice
emitere de mijloace fiduciare. Ideea fundamentală din Legea lui Peel ar
trebui reafirmată şi pusă în aplicare mai sistematic decât în Anglia la
acea vreme, prin includerea emiterii de credit sub formă de pasive
bancare printre acţiunile interzise de lege.”

Maurice Allais (Premiul Nobel pentru Economie în 1988) a

afirmat că: „Mecanismul de credit, aşa cum lucrează la ora actuală,
bazat pe acoperirea fracţionară a depozitelor, crearea ex-nihilo a
banilor, şi împrumutarea pe termen lung a fondurilor luate cu
împrumut pe termen scurt agravează substanţial dislocările
menţionate. Întradevăr, toate marile crize ale secolelor al XIX-lea şi al
XX-lea au apărut din expansiunea excesivă a creditului, din notele
promisorii şi monetizarea lor şi din speculaţiile pe care această
expansiune le-a făcut posibile şi le-a alimentat.”

Jesus afirmă că: „Religia joacă un rol important în viața unei

economii. Aceasta transmite de la o generație la alta anumite
comportamente și tradiții morale care sunt esențiale pentru
respectarea unor reguli,făcând astfel posibile schimburile economice.”
 În cartea sa,Jesus începe prin a analiza destul de amănunțit ,din
punct de vedere juridic, confuzia dintre instituția depozitului la vedere
și cea complet diferită a împrumutului la termen. Jesus isi pune
amprenta prin descrierea activităților bancare incă din
antichitate,clarificând problema depozitului de bani din dreptul
roman,consecințele întârzierii dobânzii in rândul religiei catolice.

„ Potrivit lucrării "Moneda, creditul bancar şi ciclurile economice" a

economistului spaniol Jesus Huerta de Soto, avem de a face cu prima
bancă centrală din istorie. Printre altele, specialiştii băncii au elaborat un
cod sofisticat de reguli contabile, care trebuia aplicat şi de către băncile
private, bănci care au continuat să existe.

Banca centrală din Alexandria ţinea conturi deschise pentru fiecare bancă
de cereale din Egipt. Transferurile de cereale de la o bancă la alta se
realizau prin banca din Alexandria, care ţinea registre cu privire la aceste
transferuri, îndeplinind în acest fel funcţia de intermediere şi supraveghere
a plăţilor.” (Sursa: bcr.ro)