CUPRINS:

Introducere……………………………………………………………………3-4

1) a) 1.Despre companie……………………………………………………..5-6

2.Realizări istorice……………………………………………………...7-8

3. Organigrama S.A Moldtelecom………………………………………9-10

c) Serviciile de bază la S.A. Centrul de Operare şi Reparaţii Echipamente; cu

secţiile de producere, cu secţiile auxiliare.......................................................11-12

d) Servicii de Telecomunicaţii…………………………………………….13-16

2) Relaţiile cu alte întreprinderi.......................................................................16-18

3) Particularităţile şi specificul întreprinderii................................................18-19

4) Sistemul de comutaţie digitală EWSD/Siemens............................................19-23

5) Centrala telefonică Alcatel 5020 Softswitch...............................................24-28

6) Securitatea activităţii vitale. Protecţia muncii..............................................29-34

8) Concluzii.........................................................................................................35-36

9) Bibliografie.....................................................................................................37

SDE 525.1 151 LP

S Co № Semn Da
c ala Document at ta
h
Executa Teleatnic V. Liter Co Coli
t Raport a ala
Control Soroceanu 2 37
at I.
practica de
productie
T.contr.
Aprobat Șestacova T. UTM

FET E-
151
 INTRODUCERE
Dan Mitriuc , director general

Anul 2018 a fost semnificativ prin faptul că întreprinderea "Moldtelecom" şi-a aniversat 25 ani
de existenţă. În tot acest răstimp activitatea Companiei s-a axat pe dezvoltarea continuă a
infrastructurii, accentul fiind pus pe majorarea nivelului de digitalizare, lărgirea gamei de
servicii prestate şi, fireşte, îmbunătăţirea continuă a calităţii acestora din urmă.
În contextul dezvoltării infrastructurii:

 Sa continuat dezvoltarea reţelei tradiţionale prin extinderea fibrei optice către zonele rurale,
conectând toate centrele raionale şi peste 1500 de localităţi rurale prin intermediul fibrei
optice;
 A fost construita o reţea de telefonie fixă fără fir bazată pe tehnologia CDMA2000 IX şi am
creat infrastructura reţelei multifuncţionale IPM PLS.
 Reinoirea reţelei DWDM ce se distinge in doua reţele separate: naţională,
constituită pe baza echipamentului „Huawei” Optic Metro 6100 şi urbana Chişinău,
pe baza echipamentului „Cisco” ONS 15454.Sarcina reţelei DWDM, inclusiv a
reţelei MPLS 16 este aceeaşi şi e compusă din componentele reţelei naţionale şi
reţelei urbane.
Chişinău, care au organizate trunchiuri de 1 Gbps, 2.5 Gbps ,10 Gbps, 40Gbps şi

Pe lângă prestarea serviciilor tradiţionale, am fost preocupaţi şi de asigurarea serviciilor

de bandă largă. Aşadar, numărul abonaţilor la serviciul MaxFiber s-a triplat, această constatare
fiind favorabilă intenţiei noastre de implementare a unei game largi de servicii bazate pe
protocolul IP. Un eveniment de o importanţă majoră este şi acordarea Licenţei pentru utilizarea
frecvenţelor şi canalelor radio în scopul furnizării reţelelor şi serviciilor de comunicaţii
electronice mobile celulare de generaţia a patra (4G) întreprinderii noastre. Acest lucru crează
noi oportunităţi de activitate pe piaţa serviciilor de telecomunicaţii, oportunităţi pe care am
convingerea că le vom valorifica.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 3
h a a
 Proiectele noastre de viitor sunt fondate pe ideea satisfacerii în totalitate a exigenţelor
clienţilor noştri. În acest scop ne propunem:
 Modernizarea reţelei OFDMA, e-NodeB-EPC(SGW&PDN GW) în vederea prestării
serviciilor 5G;
 Lansarea serviciului de televiziune Stream TV şi a serviciului de televiziune bazat
pe protocolul IP, componentă indispensabilă a serviciului" Triple Play";
 Realizarea, în continuare, a Programului Naţional de telefonizare a ţării.
 Am convingerea că aceste deziderate vor fi traduse în fapte de-a lungul anului
viitor întru binele întreprinderii noastre şi întru binele ţării.

Fig.1 Logo Companiei din 2018

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 4
h a a
1. a) Despre companie

Moldtelecom este Operatorul Naţional de Telecomunicaţii din Republica

Moldova cu servicii şi produse de cea mai înaltă calitate. Întreprinderea de Stat
Moldtelecom a fost înfiinţată în 1993 ca urmare a restructurării sectorului de
telecomunicaţii din Republica Moldova.

La 5 ianuarie 1999 Întreprinderea de Stat Moldtelecom a fost reorganizată în

Societate pe Acţiuni, Statul fiind fondator şi unic acţionar. În toţi aceşti ani,
Moldtelecom a depus eforturi considerabile pentru dezvoltarea şi diversificarea pieţei
de telecomunicaţii. Depăşind sfera sa tradiţională de activitate - telefonia fixă şi
îndreptându-se spre piaţa de telefonie mobilă, Moldtelecom a lansat la 1 martie 2007
operatorul de comunicaţii mobile în standard CDMA2000 - Unité, parte componentă a
familiei Moldtelecom. Un alt serviciu bazat pe tehnologia CDMA şi oferit de
Moldtelecom este serviciul de telefonie fixă - Amplus, care are drept scop asigurarea
accesului la serviciile de telecomunicaţii tuturor cetăţenilor Republicii Moldova,
indiferent de localitate.

În ultimii ani au fost făcute investiţii în reţele, au fost implementate tehnologii şi

servicii noi, s-a căutat în continuu îmbunătăţirea relaţiei cu abonaţii. Astfel, la 1
ianuarie 2007 Moldtelecom avea 1 044 716 abonaţi, dintre care 67 000 abonaţi Amplus.
Numărul abonaţilor este într-o continuă creştere atingând o densitate de 31% la 100 de
locuitori.

Combinaţia perfectă de tehnologii moderne şi management flexibil contribuie la

asigurarea clienţilor cu servicii de cel mai înalt nivel. Implementarea serviciilor
Internet şi transport date, telefonie mobilă, IP telefonie, VideoTelefonie, cartele
preplătite tête-à-tête, Numărul Verde, Allodin ş a. sunt o dovadă în plus a intenţiilor
Moldtelecom de a promova şi în continuare tot ce este actual şi util, pentru a fi in pas
cu cerinţele pieţei. Calitatea serviciilor prestate este asigurată de eforturile întregului
colectiv Moldtelecom care la 1 ianuarie 2008 era format din 6 642 de colaboratori.Toţi
împreună şi fiecare în parte contribuie la realizarea misiunii Moldtelecom: Clientul şi
necesităţile acestuia sunt pe primul loc.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
h a a 5
2. Realizări istorice

 1 Aprilie 1993 – a fost înființată Întreprinderea de Stat Moldtelecom.

 5 Ianuarie 1999 – întreprinderea a fost restructurată în Societate pe Acțiuni, Statul

fiind fondator unic și acționar.

 2001 – a fost lansat primul serviciu de Internet din Republica Moldova, prin
tehnologia Dial-Up. Au fost lansate serviciile “VIPcall”, IP-telefonie,
Videotelefonie și Videoconferință Publică. A fost dată în exploatare rețeaua
națională de transmisiuni digitale pe support de fibră optică și echipament de
multimplexare SDH;

 2002 – a fost extinsă rețeaua suprapusă Digitală Cross-Net ce a permis majorarea

posibilității de transport date cu 1850 canale echivalente de 64 Kb/s. Au fost
schimbate prefixele naționale de telefonie de la “8” la “0” și internaționale de la
“10” la “0”, conform standardelor internaționale;

 2003 – a fost implementată prima etapă a Planului Național de Numerotare.

 1 Noiembrie 2004 – a fost lansat serviciul de Internet în bandă largă MaxDSL, prin
tehnologia ADSL.

 Septembrie 2005 - are loc conectarea a tuturor instituțiilor preuniversitare din

Republica Moldova la rețeaua globală Internet, în cadrul programului
guvernamental SALT.

 Decembrie 2005 - a fost inaugurată rețeaua CDMA 2000 1X și a fost lansat

serviciul Amplus.

 2006 – a fost finalizată construcția rețelei în standardul CDMA 2000, în banda de

frecvență 450 MHz, destinată prestării serviciilor de telefonie fixă fără fir și
serviciilor de telefonie mobilă. Tot în 2006, S.A. „Moldtelecom” implementează
rețeaua magistrală în baza tehnologiei DWDM, care asigură suportul necesar
oricărui tip de trafic pe întreg teritoriul Republicii Moldova și rețeaua suprapusă
IP/MPLS, care servește drept bază pentru dezvoltarea rețelelor de generație nouă
 NGN;

 1 Martie 2007 – a fost lansat serviciul de Telefonie Mobilă sub marca Unité, în
standardul CDMA2000.

 16 Aprilie 2008 – a fost lansat serviciul de Internet MaxFiber, prin tehnologia

FTTx

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 6
h a a
 2008 – companiei Moldtelecom i-a fost acordată Licența pentru Utilizarea
Frecvențelor și canalelor radio în scopul furnizării rețelelor și serviciilor de
comunicații electronice mobile celulare de generația a treia 3G.

 2009 – se depășește cifra de 100.000 de abonați la serviciul Internet MaxDSL și

MaxFiber.

 22 Februarie 2010 – a fost lansat serviciul de Televiziune Digitală IPTV, cu

acoperire națională.

 17 Mai 2010 – a fost lansat serviciul public de acces la internet WiFi.

 1 Aprilie 2010 – a fost lansat serviciul de Telefonie Mobilă 3G, prin care se
deschide o nouă eră de acces la Internetul mobil, apeluri video, servicii voce de
calitate superioară și servicii multimedia.

 7 Decembrie 2010 – a fost lansată Televiziunea Digitală în format de înaltă

definiție HD, premieră absolută pe piața televiziunii Republicii Moldova.

 În 2010, Moldtelecom îşi propune realizarea în continuare a Programului de

telefonizare a tării pentru anii 2005 – 2010, diversificarea spectrului serviciilor
prestate, în particular oferirea serviciilor video, inclusiv a serviciilor de televiziune
digitală, componentă indispensabilă a serviciului „Triple Play”.

 În data de 3 octombrie 2014 abonaţii Moldtelecom beneficiază de cea mai extinsă

arie de acoperire pentru serviciile de Internet, disponibile la nivel naţional pentru
90% din populaţia Moldovei. Moldtelecom este unicul operator din ţară, care oferă
servicii de acces Internet în zona rurală. Companiaasigură accesul mult mai simplu
şi mai rapid la reţeaua globală Internet prin fibra optică (MaxFiber)şi prin
tehnologia ADSL (MaxDSL). În prezent, numărul utilizatorilor Internet
Moldtelecom este de peste 285 mii.

 În 2014 Operatorul naţional Moldtelecom este unicul operator care a înregistrat în

anul 2015 o evoluţie pozitivă a cifrei de afaceri cu 8,7% pe segmentul de telefonie
mobilă pe fundalul unei descreşteri semnificative a pieţei mobile. Astfel,
brandul Unité 3G al operatorului naţional Moldtelecom este lider la capitolul de
 creștere a veniturilor pe piața de telefonie mobilă din Republica Moldova pentru
anul 2015.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 7
h a a
 În modernizarea rețelei de transport date și pentru că clienții noștri se pot bucura de
cea mai sigură viteză a internetului, indiferent de numărul de conexiuni, declarăm
cu mândrie că suntem primul operator care a implementat rețeaua 100G la nivel
național.

Acest upgrade al reţelei de transport date de la 10G la 100G sporește de 10 ori

capacitatea rețelei, ceea ce ne permite să conectăm mai mulți clienți și să le oferim
mai multă bandă pentru internet. Dezvoltarea reţelei pe baza tehnologiei 100G ne va
permite să prestăm internet cu viteză stabilă și aplicații avansate.

 În anii 2015-2017 Moldtelecom se dezvolta si mai mult lansind servicii noi

precum Camere video IP si aplicatia Smart TV.

 În anul 2018 a fost facut raport cu privire la acoperirea reţelei 3G şi a calităţii

serviciilor voce de la Unite a fost publicat pe website-ul companiei Systemics
PAB, care întrunește doar certificatele cu cele mai bune rezultate. Potrivit
studiului şi rezultatelor din raport, Unite este operatorul cu cea mai mare
acoperire a reţelei 3G din ţară şi cea mai înaltă calitate voce la serviciul de
telefonie mobilă.

Anul 2018 a fost deasemenea un an foarte important si productiv pentru companie,

sunt 25 de ani de competenţe care au adus posibilităţile infinite ale serviciilor de
telecomunicaţii a cca 1 924 376 de abonaţi. Astăzi, peste 90 % din populaţia ţării are
acces la Internet de viteză maximă de până la 1 Gpbs, poziţionând Moldova în topul
țărilor la nivel mondial.
Ca un raport interactive sa constatat ca au fost utilizate 22.629,447 km de fibră
optică pentru acces la Internet fix cu viteză de până la 1 Gbps. Peste 10 000 000 de
ore de content difuzat la televiziune digitală interactivă, 101.856.175 de GB
consumaţi la serviciile de Internet mobil, 2.252.783.558 de minute vorbite,
126.827,5 km de cablu la telefonie fixă.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 8
h a a
 3. Organigrama S.A Moldtelecom si structura organizatorica

Fig 2. Organigrama

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 9
h a a
 Din punct de vedere organizational Societatea pe Actiuni Moldtelecom este
constituita din aparatul central si filiale.

Structura aparatului central este alcatuita din urmatoarele subdiviziuni:

1. Departamentul Comercial - asigura prestarea si vânzarea serviciilor de
telecomunicatii, deservirea clientelei, elaborarea si realizarea politicii tarifare a
companiei, promovarea serviciilor si produselor.
2. Departamentul Tehnic - asigura functionarea fiabila, dezvoltarea si modernizarea
mijloacelor de telecomunicatii si calitatea serviciilor.
3. Departamentul Finante - asigura strategia unica în domeniul economiei si
finantelor necesare gestiunii efective a patrimoniului, stocarii si analizei rezultatelor
obtinute.
4. Departamentul Logistica - asigura organizarea lucrarilor de constructie,
reconstructie si reparatie capitala a obiectelor de telecomunicatii si civile,
exploatarii transportului si aprovizionarii cu materiale si utilaj.
5. Departamentul Resurse Umane - asigura politica de cadre, salarizarea angajatilor,
protectia muncii.

Pentru salariaţii S.A. Moldtelecom e stabilită săptămîma de lucru 5 zile

lucrătoare, zilele de odihnă sînt sîmbăta şi duminica şi zilele de sărbătoare
nelucrătoare.Reieşind din procesul de producţie în unele subdiviziuni ale S.A.
MOLDTELECOM lucrul este organizat pe schimburi ( 4-5 schimburi ) sau în regim
flexibil. Durata schimbului nu depăşeşte 12 ore în limitele 40 ore pe săptămînă.

Salariţii S.A. MOLDTELECOM trebuie să ţină cont de următorul program

Program de lucru:

Începutul lucrului 8:00

Pauza de masă 12:00 – 13:00

Sfîşitul lucrului 17:00

La S.A.Moldtelecom un accent deosebit se pune pe instruirea personalului.

Anual practic fiecare al doilea lucrător îşi face stagial. În medie, fiecare lucrător,
5 – 7 zile pe an,deasemenea se sustin odata la 3 luni testari cit la departametul
tehnic atit si in departamentul comercial.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 1
h a a 0
 S.A. Moldtelecom oferă populaţiei servicii INTERNET. Punctul de Prezenţă
Internet Moldtelecom are acces direct la Reţeaua Globală prin fluxuri de fibră optică
cu capacitatea totală de 10Gbs conectate la Frankfurt (Germania ), compania Sprint –
un operator recunoscut pe plan mondial.

Moldtelecom oferă servicii INTERNET atît altor ISP cît şi direct abonaţilor
INTERNET prin intermediul fibrei optice directe, reţelei sale telefonice publice sau
de linii închiriate.[1][2]

c) Serviciile de bază la Moldtelecom - Centrul de Operare şi Reparaţii

Echipamente

Fig 3. Simbolica întreprinderii Moldtelecom in urma rebranding 2018

Compania ofera servicii de :

 Instalarea telefoanelor;

 Controlul liniilor telefonice;

 Reparaţia liniilor telefonice;

 Convorbiri de comandă;

 ISDN;

 Telegraf şi telex;

 Internet;

 IPTV

 Telefonie mobilă CDMA - 3G – Unite

 Internet mobil 3G - 4G

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 1
h a a 1
 VPN (reţea virtuală privată) - serviciu bazat pe tehnologia ADSL. Solicitat în mod
preponderent de căatre agenţii economici ce activează în diferite sfere a economiei
naţionale. Permite schimbul de date între nodurile unei reţele corporative cu viteze de
la 256 kbps la 1024 kbps. Lansat în 2005.

 Crossnet - reţeaua suprapusă de circuite digitale pentru servicii de linii închiriate-

serviciu destinat întreprinderilor ce au nevoie de servicii de transport de date sau voce
pe întreg teritoriul RM. Un exemplu tipic este interconectarea filialelor unei
întreprinderi pentru a forma o reţea de colectare de date în timp real (bănci, şcoli).
Lansat în 2000.

 Wireless Crossnet – serviciu ce permite realizarea reţelelor VPN din orice punct de
acoperire CDMA la un tarif unic, indiferent de volumul de date furnizate. Lansat în
decembrie 2005.

 Starea LOCAUT (dacă în timp de o minută de la ridicarea receptorului nu veţi

forma nici un număr, atunci are loc deconectarea automată a telefonului)

 Free Phone- apel cu titlu gratuit pentru apelant.

 Videotelefonie- vă permite să comunicaţi cu orice persoană care are acces la un

sistem de videotelefonie compatibil cu cel utilizat de Moldtelecom. Conexiunile de
videotelefonie pot fi după modelul “punct la punct” sau “multipunct”. Conexiunea
“multipunct“ vă oferă o nouă facilitate — Serviciul Videoconferinţă.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 1
h a a 2
 d) Servicii de telecomunicații
1.Telefonie Fixă

Serviciul de bază al companiei Moldtelecom este Telefonia Fixă. Cota de

piață a serviciului de Telefonie fixă era de 96,5% în primul trimestru al anului 2017
cu 1.560.000 abonați.
În anul 2007 a fost lansat serviciul de telefonie fixă fără fir (Wireless Local Loop -
WLL) cu denumirea comercială Amplus. Serviciul se bazează pe tehnologia CDMA
și utilizează standardul CDMA2000 1X în banda de frecvență 450 MHz. Avantajul
acestei tehnologii constă în faptul că permite utilizarea serviciilor telefonice chiar și
în regiunile unde conectarea la rețeaua de telefonie tradițională este dificilă sau
chiar imposibilă. Telefonia Amplus prestează servicii similare telefoniei tradiționale:
primirea și efectuarea apelurilor, accesarea rețelei Internet și multe alte servicii
suplimentare.
Serviciul telegraf permite expedierea telegramelor prin intermediul telofonului, iar
destinatarul va primi mesajul sub formă de telegramă.Video Telefonia permite
comunicarea prin apel video între două sau mai multe persoane situate atât pe
teritoriul Republicii Moldova (național) cât și peste hotarele ei (internațional).

2.Internet
După numărul de abonați, în trimestrul I 2018, cota de piață a companiei
Moldtelecom, după numărul de abonați era de 63,9%.. În 2008 a început extinderea
rețele de Fibră Optică FTTx și a fost lansat serviciul de acces la internet în bandă
largă MaxFiber. Acest serviciu oferă conexiuni simetrice cu viteze de până la 100
Mbps download și upload, atât pentru resursele locale MD-IX, cât și cele externe.
Numărul de abonaţi la Internet fix prin fibră optică a crescut cel mai mult în 2018 la
Moldtelecom, cu 13,27%. Acelaşi lucru se atestă şi pe piaţa serviciilor de
televiziune digitală. Moldtelecom revoluţionează de fiecare dată acest domeniu cu
servicii inovative, iar în Trimestrul III 2018, înregistrează o creştere a numărului de
abonaţi de 7,16%.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 1
h a a 3
 Moldtelecom propune următoarea gamă de pachete de conectare la
Internet:
Max DSL- serviciu de bandă largă pe tehnologia ADSL. Oferă posibilitatea
conexiunii la reţeaua Internet cu viteze de la 128 kbps la 1024 kbps. A fost lansat în
aprilie 2005.

Internet Dial-uP-Acest serviciu include mai multe opţiuni:

a)Internet Dedicat -conectare prin linii dedicate. Lansat în 1998.

b)Internet Total -conectarea la Internet prin contracte, plata conectării este inclusă
în factura telefonică.Poate fi accesat din orice colţ al RM şi presupune un tarif unic
per minut. Lansat în 2001.

c)Internet Public- serviciu disponibil în oficiile publice Moldtelecom amplasate pe

teritoriul RM. Lansat în 1998.

d)Wireless internet – o dezvoltare a internetului public, lansat anterior 2006,

MaxFiber este cel mai rapid acces la Internet oferit de compania Moldtelecom
prin tehnologii optice. Internet prin MaxFiber este cel mai rapid mediu de
comunicaţie la distanţă care permite transfer de date la viteze foarte mari. La nivel
mondial, cele mai importante reţele transnaţionale de transmisii de date utilizează ca
suport fizic de comunicaţie fibra optică.

Fig.4 Simbolica serviciului Internet prin fibră optică – Max Fiber în cadrul
întreprinderii Moldtelecom.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 1
h a a 4
 Fig.5 Magistrala cu fibra optica

3.Telefonie Mobilă Unité

Fig6 .Simbolica serviciului – telefonie mobilaă .

Unité este primul operator de comunicaţii mobile, lansat pe 1 martie 2007 de

către operatorul naţional din Republica Moldova, Moldtelecom, în standard CDMA
2000 cu frecvenţa de 450 MHz. Analizând atent toate nevoile de comunicare, Unité
a elaborat cele mai avantajoase oferte care să se potrivească perfect cu stilul de viaţă
al oricărei persoane şi în premieră pe piaţa Moldovei oferă transmiterea de voce
precum şi cel mai rapid Internet mobil la viteze de până la 2,4 Mbps prin
tehnologia EV-DO.
Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
h a a 1
5
 La finele anului 2008, Unité a oferit posibilitatea de a deveni şi mai mobili, de a fi
mai eficienţi şi de a ne bucura mai mult de libertatea de dezvoltare a afacerilor şi
relaţiilor personale indiferent de timp şi locul aflării, asigurînd cu Internet mobil
toată ţara!
Cerinţele societăţii cresc, în aceste condiţii Unité tinde spre creşterea continuă
a rezultatelor sale. Menţinând şi dezvoltînd reţeua sa CDMA, în 2010 Unité
evoluează spre un nou standart de comunicare – standartul UMTS şi pe 1 aprilie
lansează reţeaua 3G / UMTS pentru Internetul mobil la o viteză de până la 14, 4
Mbps, care ulterior va putea fi mărită până la 21 Mpbs.
Ziua de 21 mai 2010 devine însă, una dintre cele mai memorabile zile, Unité
trece la o nouă etapă de dezvoltare a comunicaţiilor mobile în întreaga ţară şi devine
operatorul cu cea mai mare reţea de generaţia a treia din Republica Moldova care
lucrează în standard UMTS.
La moment in 2018 Unite ofera elementele de reţea nominalizate sunt menite
să realizeze accesul la serviciul transport date în baza tehnologiei de acces radio
OFDMA 4G/LTE FDD 1800 MHz.

4.Televiziune Digitală Interactivă IPTV

La 22 februarie 2010, Moldtelecom a lansat primul serviciu de Televiziune

Digitală Interactivă IPTV din Republica Moldova. Noul serviciu IPTV (Internet
Protocol TV sau televiziunea IP) presupune transmiterea semnalului TV în calitate
digitală, via protocoalele IP de Internet, direct pe ecranul televizorului. Această nouă
experiență în domeniul audio-vizualului este transmisă printr-o conexiune de bandă
largă direct către televizoarele clienților, prin intermediul unui Mediabox (Set-Top-
Box). Abonatul IPTV poate avea acces la o paletă de servicii de video, voce și date
împreună cu mecanisme elaborate de interactivitate - atât pentru canale TV sau
servicii video la cerere. La 7 decembrie 2010 a fost lansat în premieră serviciul de
Televiziune cu rezoluție înaltă HD.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 1
h a a 6
 2. Relaţiile cu alte întreprinderi
Pe parcursul ultimilor 2 ani, veniturile şi numărul de abonaţi Moldtelecom au
înregistrat un salt spectaculos, la o diferenţă considerabilă faţă de ceilalţi operatori
de pe piaţă.

Unite performează prin creșterea veniturilor pe piața serviciior de telefonie mobilă,

care este în stagnare. În Trimestrul III 2018, rata de creștere Unite depășește de trei
ori creșterea pieţii. În ultima perioadă, creşteri remarcabile, cu mult peste nivelul de
sporire al pieţii sunt consemnate şi la serviciile de Internet mobil. În același timp,
Moldtelecom contribuie cel mai mult și la creșterea veniturilor totale ale pieței
serviciilor de Internet Fix.

Fig.7 Graficul pentru trimestul III 2018

Pe piaţa serviciilor de Internet fix, Moldtelecom continuă să fie lider cu o cotă de

piaţă după numărul de abonaţi de63,3%. Numărul de abonaţi la Internet fix prin
fibră optică a crescut cel mai mult în 2018 la Moldtelecom, cu 13,27%. Acelaşi
lucru se atestă şi pe piaţa serviciilor de televiziune digitală. Moldtelecom
revoluţionează de fiecare dată acest domeniu cu servicii inovative, iar în Trimestrul
III 2018, înregistrează o creştere a numărului de abonaţi de 7,16%.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 1
h a a 7
 Fig.8 Graficul de crestere a clientilor noi Moldtelecom
3. Particularităţile şi specificul întreprinderii, Centrul de Operare şi Reparaţii
Echipamente

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 1
h a a 8
 Schema 1. Particularităţile şi specificul întreprinderii Moldtelecom

În fruntea filialei S.A. “Moldtelecom” , Centrul de Operare şi Reparaţii

Echipamente (CORE) stă ca şi în cadrul oricărei întreprinderi Directorul.
Dînsului i se subordonează toţi vicedirectorii, directorii tehnici, secţiile şi serviciile,
adică toată întreprinderea. Directorul de asemeni cu ajutorul vicedirectorilor
tehnici poate gestiona lucrul secţiilor şi departamentelor/ serviciilor
subalternilor săi. La direct , lui i se subordonează Serviciul Finanţe, Serviciul
Resurse Umane, Biroul Cancelarie, Biroul special şi apărarea civilă, Serviciul
Logistică, Serviciul transport auto. Astfel are loc administrarea în cadrul CORE.

4. Sistemul de comutaţie digitală EWSD/Siemens

Fig.9 Schema bloc a sistemului de comutaţie EWSD Siemens.

EWSD este un sistem de comutaţie electronică realizat de firma Siemens şi
introdus în exploatare începînd din anul 1981.
EWSD este folosit în centrale rurale, locale şi de tranzit de diverse capacităţi.
Centrala electronică este complet modulară:
-HW este compus din subsisteme autonome cu control distribuit;
-SW este cu divizarea funcţiilor de bază în subsisteme şi module software;
-proiectarea mecanică are în vedere construcţia modulară, cu interconectarea între
module prin conectori.
Acest sistem poate fi folosit în ISDN şi asigură comutarea şi transmisia pentru
apeluri telefonice, comunicaţii de date, texte şi imagini

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
1
h a a
9
EWSD respectă standarele internaţionale CCITT şi CEPT.
-foloseşte limbajele recomandate de CCITT: CHILL, SDL, MML;
-foloseşte semnalizarea prin canal-semafor-conform CCITT Nr. 7.
Noile tehnologii pot fi incorporate în EWSD fără a modifica arhitectura
sistemului.
4.1 Aplicaţii, posibilităţi şi caracteristici

Sistemul EWSD poate fi folosit pentru realizarea diferitelor tipuri de centrale

şi pentru realizarea unei game largi de servicii, după cum urmează.
a) Centrala locală deserveşte abonaţii dintr-o zonă (cartier,
localitate).Capacitatea centralei poate fi de cîteva sute pînă la 250.000 de linii.
b) Centrala de tranzit este un nod al reţelei care asigură interconectarea între
centrale.Poate avea o capacitate de maxim 60.000 de trunchiuri.
c) Centrala locală/tranzit dirijează traficul de tranzit sau interurban, ca şi
traficul local.Numărul de linii şi trunchiuri se alege după necesităţi, dar respectînd o
încărcare de cel mult 25.200 E.
d) Centrala internaţională realizeaza funcţii specifice ca: sisteme de
semnalizare internaţionale, compensare ecou pentru legături internaţionale şi linkuri
prin satelit, statistici şi deconectări interadministraţii.
Aceste funcţii pot fi integrate şi în centralele naţionale dacă este necesar.
e) Centru de comutaţie pentru posturi mobile.Reţeaua modernă de
radiotelefoane mobile are o structură celulară pentru a asigura o utilizare economică
a frecveţelor accesibile în întreg spaţiul.Cînd un utilizator se deplasează dintr-o zonă
în alta se realizează automat comutaţia între centrele de comutaţie.
pentru posturile mobile asociate celulelor reţelei.Capacitatea unui centru de
comutaţie pentru posturi mobile este de maxim 65.000 abonaţi cu radiotelefoane.
f) Centrala rurală/container deserveşte maxim 7.500 abonaţi.
Centrala este echipată cu repartitor principal, sursă de alimentare şi o unitate de
ventilaţie.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
h a a 2
0
g) Unitatea de abonaţi distanţi poate fi realizată cu unitate de linii digitale
(DLU).Această este o unitate funcţionala la care se conectează linii de abonat.Toate
DLU se conectează la centrala EWSD printr-o interfaţă standardizată CCITT
numită PDC = Primary Digital Carriers
(multiplex digital primar).Aceasta permite unei unităţi DLU sa fie locală sau distantă.
h) Sistemul de operare de serviciu (OSS) este destinat apelurilor tratate prin
operatoare sau pentru serviciile speciale.
OSS este controlat de microcalculator, care realizeaza:
-distribuţia cererilor de servicii spre poziţiile de operatoare solicitate;
-acces la funciile automate, care reduc încarcarea operatoarelor.
OSS pot fi echipate în centralele de tranzit, locale, internaţionale.
i) Exploatarea şi întreţinerea centralizată (OMC = Operation and Maintenance
Center) Funcţiile de exploatare şi întreţinere pot fi realizate local sau centralizat.
OMC realizează:
-utilizarea raţională a personalului;
-adaptarea flexibilă la structurile de organizare a exploatării administraţiilor;
-memorarea centralizată a datelor.
Operatorii lucrează interactiv, folosind terminale de exploatare şi întreţinere.
j) Sistem de semnalizare prin canal-semafor Nr. 7 CCITT
Sistemele EWSD sunt prevăzute cu o unitate de control al reţelei de semnalizare
prin canal-semafor (CCNC-Common Channel Signaling Network Control).Această
unitate poate controla semnalizarea pe un număr maxim 254 canale de semnalizare.
CCNC poate asigura funcţii pentru:
-SP = puncte de semnalizare;
-STP = puncte de transfer de semnalizare.
k) ISDN realizează comutarea căilor de conexiune şi transmisia informaţiei
pentru diferite servicii printr-o reţea unică.
l) Servicii cu valoare adăugată (VAS = Value Added Services)
VAS sunt servicii de comunicaţie care necesită funcţii de memorare şi
procesare.
Se poate asigura accesul la transmiterea de texte, date, fascimil, curier poştal
electronic, mesaje vocale etc.
 Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
2
h a a 1
4.2 SN (Switching Network) - Reţea de comutaţie

Fig.10.Reţea de comutaţie
Reţeaua de comutaţie este realizată cu comutatoare de tip T şi S care sunt
grupate în etaje T şi S.
Comanda conexiunii este realizată de SGC - Switching Group Control, în funcţie de
informaţia de comutaţie recepţionată de la procesorul coordonator CP.
În configuraţia maximă, SN poate fi conectată la 504 unităţi LTG.Capacitatea de
dirijare a traficului este de maxim 25.000.

Sunt prevăzute trei tipuri de reţele de comutaţie SN:

-SN-DE3 pentru centrale de capacitate mică (maxim 15 LTG), de tip TST;
-SN-DE4 pentru centrale de capacitate medie (maxim 63 LTG), de tip TST;
-SN-DE5 pentru centrale de capacitate mare (maxim 504 LTG), de tip TSSST.
Reţeaua de comutaţie este duplicată (SN0 si SN1). Fiecare conexiune este
realizat simultan prin ambele plane de comutaţie, dar una singură este activă la un
moment dat.
Căile de conexiune în cele două sensuri de comunicaţie sunt distincte.[4]
 Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
2
h a a 2
4.3 CCNC - Controlul reţelei de semnalizare prin canal comun (semafor)
Sistemul de semnalizare CCITT Nr. 7 poate fi folosit de EWSD pentru semnalizări
între centrale.
EWSD realizează o distincţie între partea de transfer mesaje (MTP) şi partea de
utilizator (UP).
UP depinde de specificul aplicaţiei (de exemplu TUP = parte de utilizator
telefonic; MUP = parte de utilizator mobil; ISDN-UP = parte de utilizator ISDN).UP
este incorporat în LTG, care realizează funcţii de nivel 4.
Funcţiile comune de transfer mesaje (MTP) sunt controlate de CCNC.
La CCNC pot fi conectate maxim 254 de canale de semnalizare comună
pentru linkuri digitale şi analogice. CCNC se conectează la SN prin linkuri de 8
Mbit/s. Între CCNC şi fiecare SN sunt accesibile 254 de canale pentru fiecare
direcţie de transmisie.Pentru fiecare canal de semnalizare viteza de transmisie este
de 64 kbit/s.
Pentru semnalizare prin canal comun CCS 7 prin link analogic se foloseşte
MODEM. MODEM-ul şi multiplexorul realizează funcţii de nivel 1.
CCNC dispune de 32 de grupuri de cîte 8 terminale de legături de semnalizare
(SLIT), care realizează funcţii de nivel 2.
CCNC are un procesor duplicat (CCNP) care efectuează funcţii de nivel 3 şi este
conectat la CP printr-un bus duplicat.[4]
4.4 Tratarea apelului local în centrala EWSD
 Fig.11 .Tratarea apelului local in centrala EWSD

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 2
h a a 3
 5) Centrala telefonică Alcatel 5020 Softswitch
La baza reţelelor generaţiei viitoare NGN, stau 3 componente:
Comutatoare programabile (Softswitch) , ecluze şi reţele de transmitere a
pachetelor.
Comutatoarele programate realizează dirijarea intelectuală, centralizată a
fluxurilor traficului în reţea.[5][6]

a) Alcatel 5020 Softswitch: Tehnologii inteligente a următoarei generaţii.

Introducere
Comutatorul programat Alcatel 5020 Softswitch- este o platformă mai dezvoltată,
care corespunde standartelor calităţii transmisiei coomunicaţiilor în sistemele
tradiţionale, care utilizează popularitatea softurilor din Internet , oferind un
spectru larg de servicii ai IP-telefoniei prin cadru VOIP.
Abonaţii IP-reţelelor şi reţelelor telefonice clasice , pot fi unificaţi prin
intermediul ecluzelor de transport, dirijate şi gestionate de Centrala Alcatel
5020 Softswitch .
Folosind o arhitectură deschisă modulată, Alcatel 5020 Softswitch
asigură rapiditatea elaborărilor şi dării în exploatare a noilor serviciii, la fel
posibilităţi de interacţiune cu aplicaţiile externe.
Astfel, platforma Alcatel 5020 Softswitch deschide noi perspective pentru
providerii serviciilor de comunicaţii, pentru a obţine noi venituri şi în final de
a construi un bussiness de succes şi tehnologii performante pentru cetăţeni.

b) 1.IP-telefonia . O unică reţea de comunicare.

IP-telefonia (IPT) – este una din aplicaţiile realizate pe platforma Alcatel 5020
Softswitch. Deasemeni pe platforma dată pot funcţiona următoarele aplicaţii:
scoaterea traficului IP din reţea (IP Offload- IPO), ocolind nivelul internaţional
(Long Distance Bypass LDB) şi Multimedia (Mum).

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 2
h a a 4
 Pentru ca să satisfacem necesităţile abonaţilor odată cu creşterea
traficului, providerii serviciilor actualmente construiesc IP-reţele cu o capacitate
tot mai mare. Cu toate că tehnologia transmiterii vocale prin intermediul IP-
reţelelor (Voice over IP-VoIP) devine tot mai actuală, deja în zilele noastre există
posibilitatea oferirii a serviciilor tradiţioţionale vocale, prin IP , ne utilizînd
reţeaua telefonică. Combinarea utilizării acestor IP-reţele pentru voce şi date, la
fel permite implementarea noilor servicii interesante.
Alcatel 5020 Softswitch cu aplicaţia IPT permite rezolvarea problemelor
şi într-un astfel de mod de a utiliza noile posibilităţi ce relevă din tehnologie.
Oferind şi noi servicii tradiţionale de transmitere vocală şi ansamblul
serviciilor multimedia la baza convergerii IP –reţelei, se pot deservi segmente
a abonaţilor particulari şi a antreprenorilor .
Segmentul abonaţilor particulari poate utiliza în principiu serviciile multimedia
noi, care sunt menţinute de pachetele de aplicaţii IPT.
Pentru segmentul antreprenorilor , în aplicaţia IPT este realizat un spectru
larg de servicii dirijate de părţile virtuale a reţelei cu transmiterea vocală
ocolind IP (VoIP-VPN). Aplicaţia la fel rezolvă multe probleme , cu care
întreprinderile frecvent se întîlnesc. Consolidînd remarcatele VPN pentru voce
şi date într-o reţea, realizarea IPT asigură evident de a minimiza
cheltuielile.Acestă aplicaţie la fel sporeşte eficacitatea , oferind pentru oficiile
particulare şi pentru abonaţi particulari, spre exemplu „tele-lucrătorilor”,
asigurarea aceloraşi servicii de comunicaţii, cum de ar fi acestea în oficiul
întreprinderii.
 Platforma Alcatel 5020 Softswitch cu aplicaţia IPT- pentru asigurarea
intelectuală a dirijării şi funcţionalităţii fundamentale pentru IP –telefonie.
 Server de aplicaţii Alcatel 5021 Application Feature Server (ASF)- conţine
aplicaţia , care realizează funcţiile suplimentare pentru Alcatel 5020 Softswitch.
 Utililaj terminal IP –nemijlocit pentru utilizatori ai reţelelor IP.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 2
h a a 5
 Fig.12 Configurarea reţelei de aplicaţii IPT
c) Prestarea în masă a serviciilor VPN. Metodă de a se concentra asupra
bussinesului.
Posibilitatea oferirii în masă a serviciilor pentru reţelele private (VPN)-
asigură providerilor de servicii de comunicaţii să vîndă diferitor întreprinderi
funcţionalitatea VoIP-VPN în sistemele Alcatel 5020 Softswitch. Aşadar cum
toate operaţiile după o dirijare zilnică VPN şi a abonaţilor săi, pot fi
îndeplinite de IT menagerii ai întreprinderilor, providerul de servicii are
posibilitatea să se concentreze maxim pe exploatarea reţelei sale cu scopul de
a oferi serviciile în modul cel mai ideal.
Pentru provideri sau întreprinderi, care dirijează serviciul VPN, Alcatel
5020 Softswitch asigură un spectru larg de interfeţe grafice ale utilizatorului.
Aceste interfeţe grafice asigură accesul la baza configurată de date şi mijloace
pentru efectuarea operaţiilor zilnice pentru dirijarea VPN-ului său [5][6].

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 2
h a a 6
 Fig. 13 O reţea configurată pentru soluţionarea serviciilor în masă VPN.

d) Aplicaţia IPT - pentru piaţa de desfacere a serviciilor.

Utilizatorii vor aprecia funcţiile dirijatei VoIP-VPN, întreţinute de Alcatel 5020
Softswitch cu aplicaţia IPT.
Graţie posibilităţii integrate de oferire în masă a serviciilor VPN, cîteva VPN-uri
independente pot fi formate într-un singur Alcatel 5020 Softswitch , care va asigura
pentru fiece din ele funcţii de dirijare totală a VoIP-VPN, în rezultat, întreprinderile
vor avea controlul total asupra VPN-ului său.
Mai mult ca atît, întreprinderile pot administra cu planul privat al numeraţiei
VPN-ului său, cu profilurile utilizatorilor, şi marşutizarea în interiorul VPN-ului. În
consecinţă se optimizează comunicaţiile şi cheltuielile corespunzătoare. La fel ,
funcţionalitatea dirijării VoIP-VPN asigură:
 Posibilitatea de asigurare descrisă anterior a serviciilor utilizatorilor dirijatei
VoIP-VPN.
 Suportul apelurilor în regimurile timpului real şi autonom .
 O sistemă de tarificare comodă pentru fiece VPN.[5][6]

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 2
h a a 7
e) Arhitectura modulară a softului .

Softul programat al platformei Alcatel 5020 Softswitch construit pe

principiul modular [5][6]. Pentru aplicaţii IPT, se realizează următoarele module:
 Modulul dirijării subsistemei de exploatare, administrare şi deservire
tehnică (OAM).
 Modulul dirijării a părţilor virtuale de reţea (VPN).
 Modulul dirijării locului de amplasare.
 Modulul dirijării a indentificării, dirijării autentice a abonatului şi evidenţa
utilizării serviciilor (AAA).
 Modulul dirijării cu servicii.
 Modulul interacţiuniii cu alte comutatoare programate.
 Interfaţă H.233
 Interfaţă SIP
 Semnalizarea nr.7

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
h a a 2
7

Fig. 14 Arhitectura Modulară a întregii sisteme gestionate de centrala Alcatel – Lucent 5020
Softswitch.
Lista abreviaturilor:
AAA – identificarea, stabilirea autenticităţii evidenţei.
AFS – un server de funcţii şi aplicaţii.
CLIP - vizualizarea identificării apelului unui abonat.
CLIR - interzicerea la identificarea apelului unui abonat.
DSL – linia digitală a abonatului.
GUI - interfaţa grafică a utilizatorului.
IAD - dispozitivul accesului integrat.
IMS – IP media-server.
IMT – canale inter-staţionale.
IP – protocol de schimb de date în reţeaua Internet.
IPO – aplicaţie de scoatere a traficului IP.
IPT – IP Telephony , aplicaţie a IP-Telefoniei.
ISUP – subsistema utilizatorului ISDN.
IVR – dialogul interactiv vocal.
LDB – ocolirea nivelului comunicaţiilor de distanţă mare.
LMDS – serviciile punţii multicanale de distribuţie.
MG – ecluză de transport.
MS – media server .
Mum – multimedia.
NGN – reţeaua următoarei generaţii(mileniului III).
SIP – protocolul iniţializării unei sesiuni.
SS7 – semnalizarea multicanală Nr.7.
VoIP – transmiterea vocei ocolind protocolul IP.
VPN – o reţea virtuală privată.
WLL – Wifi acces pentru abonat.
xDSL – acces pe oricare tehnologie digitală a liniei abonatului.
ATC – o staţie telefonică locală.
TFOP – reţeaua telefonică pentru o utilizare comună
 Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
2
h a a 8
 6) Securitatea activităţii vitale. Protecţia muncii
6.1 Protecţia muncii şi a mediului ambiant
Munca reprezintă activitatea raţională a omului, orientată spre satisfacerea
necesităţilor materiale şi spirituale ale societăţii. În procesul muncii omul
interacţionează cu mijloacele de producţie, cu mediul de producţie şi cu obiectele
muncii. În acelaş timp el, de regulă, se expune influenţei unui mare număr de
factori, diverşi după natura sa, formele de manifestare şi a unui şir de alţi indicatori,
care influenţează asupra sănătăţii şi capacităţii de muncă a omului.
Factorii de producţie în dependenţă de consecinţele lor se împart în periculoşi şi
dăunători. Factorul, influienţa căruia asupra lucrătorului în anumite condiţii duce la
traumă sau la altă înrăutăţire rapidă a sănătăţii, se numeşte factor periculos de
producţie. Factorul, influienţa căruia asupra lucrătorului în anumite condiţii duce la
îmbolnăvire sau scăderea capacităţii de muncă, se numeşte factor dăunător de
producţie. În dependenţă de nivelul şi durata acţiunii, factorul dăunător poate deveni
periculos.
Securitatea muncii - starea condiţiilor de muncă, din care este exclusă influienţa
factorilor de producţie periculoşi şi dăunători asupra lucrătorilor. Acestă problemă
este examinată şi soluţionată de către disciplina protecţia muncii.
Protecţia muncii este un sistem de acte legislative, social-economice, organizatorice,
tehnice, acţiuni şi mijloace igienice şi curativ-profilactice, ce asigură munca
securitatea, păstrarea sănătăţii şi capacităţii de muncă a omului în procesul muncii.
Protecţia muncii reprezintă o disciplină ştiinţifică care enunţă problemele securităţii
muncii, prevenirii traumatismului şi bolilor profesionale, incendiilor şi exploziilor in
producţie, organizarea muncii. În legislaţia RM, în documentele normative şi
literatură de rînd cu termenul «protecţia muncii» uneori se utilizează termenul
«tehnica securităţii şi sănitariei de producţie».
Tehnica securităţii - sistem de acţiuni organizatorice şi mijloace tehnice ce
preîntîmpină sau reduc influenţa asupra lucrătorilor a factorilor de producţie
periculoşi. Sanitaria de producţie - un sistem de mijloace tehnice şi acţiuni
organizatorice, ce preîntîmpină sau reduc influenţa asupra lucrătorilor a factorilor de
producţie dăunători.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
2
h a a
9

Securitatea de incendiu - stare a obiectelor, pentru care cu o probabilitate fixată se

exclude posibilitatea apariţiei şi evoluţiei incendiului şi influenţa lui asupra
oamenilor, de asemenea şi asigurarea protecţiei bunurilor materiale
Condiţiile de lucru neprimejdioase asigură productivitatea muncii, contribue la
susţinerea stării normale psihofiziologice a lucrătorilor. De condiţiile de muncă
depinde productivitatea şi calitatea muncii, eficacitatea folosirii resurselor de
muncă. În procesul de soluţionare a problemelor tehnice este necesar de accentuat
problema interacţiunii mediului de producţie cu mediul ambiant. Urmările activităţii
omului se reflectă pe scara nu numai locală sau regională dar şi globală. Protecţia
mediului ambiant devine cea mai principală problemă socială şi economică.
Starea condiţiilor de muncă şi securitatea muncii la centrul de calcul, încă nu
corespund cerinţelor moderne. Operatorii pentru pregătirea datelor, programatorii şi
alţi lucrători se lovesc de acţiunea astfel de factori fizici de producţie periculoşi şi
dăunători, ca prezenţa zgomotului, radiaţia, pericolul de electrocutare, etc

6.1.1.Protecţia muncii
Protecţia muncii este o problemă de stat şi cuprinde ansamblul normelor de
tehnică a securităţii şi de igienă a muncii stabilite ştiinţific şi având ca scop
asigurarea celor mai bune condiţii de muncă, prevenirea accidentelor şi
îmbolnăvirilor profesionale, reducerea efortului fizic, precum şi asigurarea unor
condiţii speciale pentru cei care lucrează în condiţii grele şi foarte grele, pentru
organizarea mucii femeilor şi tinerilor.
Astăzi constatăm tot mai profund, că omul a reuşit să creeze breşe tot mai
adânci în cunoaşterea macro şi microcosmosului său. După informaţiile furnizate de
Biroul Internaţional al Muncii, în fiecare zi, în fiecare ţară există un foarte mare
număr de muncitori care nu se mai întorc în sânul familiilor lor, datorită
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale. Aceeaşi sursă atestă că, anual, 2...4 %
din produsul naţional brut al ţărilor reprezintă cheltuieli şi pierderi datorate
accidentelor de muncă şi bolilor profesionale.

Co
ala
 3
Sc
h
Coal
a
№ Document Semnat Dat
a
SDE 525.1 151 0

În diploma dată am modernizat o reţea de transmisiune în baza centralei digitale

EWSD.În regim de exploatare acestă centrală nu necesită un numar mare de
personal.Inginerii ce deservesc acestă centrală sunt localizaţi în camere de
control,prin intermediul calculatoarelor gestionând sistemul.
Condiţii de lucru - o combinaţie de factori de mediu care influenţează starea de
sănătate şi de eficienţă în procesul muncii. Condiţii trebuie să fie confortabile,
pentru a exclude factorii ce duc la apariţia de leziuni şi boli profesionale.
Factorii care alcătuiesc condiţiile de muncă sunt în general împărţite în patru grupe
principale :
 Factorii de primul grup - igiena - includ indicatorii ce caracterizează mediul de
locului de muncă. Ele depind de echipamentul şi procesele folosite, pot fi
evaluate cantitativ şi normalizat.
 Al doilea grup este format elemente psihofiziologice cauzate de procesul de
muncă. Din acest grup, numai câţiva dintre factorii pot fi evaluaţi cantitativ.
 Al treilea grup include factori estetici ce caracterizează percepţia mediilor de
lucru şi elementele sale, cantitativ acestea nu pot fi evaluate.
 Al patrulea grup include factorii socio-psihologici care caracterizează climatul
psihologice la locul de muncă, şi nu evaluate cantitativ.

6.1.2.Microclimatul la locul de muncă

Microclimatul spaţiilor industriale - condiţiile meteorologice a mediului
intern a spaţiilor, condiţiile ce influenţiază asupra organismului uman,aşa ca
temperatura,umeditatea şi viteza vântului. Microclimatul spaţiilor de lucru au un
efect semnificativ asupra angajaţilor. Abaterile de la parametrii nominali ai
microclimatului de valorile recomandate reduce randamentul, afecta sănătatea
lucrătorilor şi ar putea duce la boli profesionale.
Temperatura aerului are un impact semnificativ asupra rezultatelor privind
sănătatea şi rezultatul muncii personalului.Temperaturile scăzute pot cauza racirea
corpului şi imbolnavirea lui.La temperaturi înalte organismul se supraîncălește
ducând la transpiraţie crescută şi reducând eficienţa de lucru. Angajatul pierde
concentraţia, ceea ce poate provoca un accident.
 Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
3
h a a 1
 Tabelul 1. Parametrii optimi de microclimat admisibili a angajatorului.
Norme optime permise
Tempe Umeditat Viteza de Temper Umeditate Viteza de
Perioada ratura ea deplasare atura a relativa, deplasare
de lucru aerului, relativa, a aerului, aerului, %, nu mai a aerului,
℃ %, m/s,nu ℃ mult m/s,nu
mai mult mai mult
Cald 22 - 24 30 - 60 0,1 21 - 25 80 0,1
Rece 23 - 25 40 - 60 0,1 22 - 28 75 0,1 - 0,2

6.1.3. Zgomotul
Mişcarea haotică a sunetului la diferite intensităţi şi frecvenţe este considerată
a fi zgomot.În multe procese de lucru sunt însoţite de zgomot semnificativ.
Zgomotul excesiv la locul de muncă şi la domiciliu,ce se abate de la standardele
existente, au un efect dăunător asupra sănătăţii umane: duce la pierderea auzului şi
surditate, dereglări a sistemului nervos central, provocând dureri de cap şi insomnie,
majorează pulsul si respiratia, tensiunea arterială se modifică.
Muncă în condiţii de zgomot excesiv slăbeşte atenţia ce pot servi cauze ale
accidentelor. Camera de control nu se numără printre localurile cu un nivel ridicat
de zgomot. Nivelul de zgomot nu trebuie să depăşească 60 dB.

6.1.4. Electrosecuritatea
Instalaţiile electrice, care includ aproape toate echipamente informatice, pentru om
reprezintă un mare pericol, la fel ca în exploatare sau care efectuează lucrări de
întreţinere o persoană poate atinge piesele sub tensiune.

Factorii ce pot duce la electrocutare - conductorii de curent electric, constructii

computere şi alte echipamente sub tensiune aflate in avariere, nu dau nici un semnal
care avertizează oamenii despre pericolul. Reacţia umană la curent electric se
produce numai atunci când fluxul de acesta din urmă trece prin corpul uman.

Alimentarea se efectuează de la retea cu 3 faze şi 4 sârme legată cu pământ U AL =

220..Legătura cu pământul se face pentru a proteja personalul contra electrocutării
în cazul deflacării unui cablu.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 3
h a a 2
6.1.5. Radiaţie
Aparatele în vid, care lucrează la frecvenţe înalte şi ultraînalte,la tensiuni mai
mari de 6 kV, devin surse radianţe cu raze X. La tensiuni de peste 15 kV, razele X
trec dincolo de dispozitive de sticlă vid, şi dispersează în clădirile din jur. Prin
urmare, în cazul în care tensiunea de alimentare (continuă sau în impulsuri)
depăşeşte 15 kV, este necesar să se utilizeze mijloace de protecţie a personalului
contra razelor X.
Monitoarele cu tub de la calculator lucrează la tensiunea de 26 kV, şi, prin
urmare sunt surse de raze X moi.
Dispozitivele de protecţie trebuie să protejeze personalul de expunerea la raze
X, astfel încât doza de raze X pentru a intregului organism uman timp de o
săptămână nu ar depăşi 100 milliroentgen (MR).[3][8][9][10]
Când lucraţi cu un PC pentru protecţie împotriva radiaţiilor nocive
monitorizăm utilizarea de ecrane de protecţie. În plus pentru protecţia împotriva
radiaţiilor distanţa între cele două calculatoare trebuie să fie de cel puţin 2m.
6.1.6. Ergonomia
La locul de muncă a operatorului-telefonist (operatorul din despecerat), în uz
general se utilizează:
 mijloace de afişare a informaţiilor pentru uz individual (unitate de afişare, de
semnalizare ş.a.m.d)
 instrumente de control şi afilare a informaţiilor (afişare de la distanţă, de
control tastatura etc.)
 dispozitiv de informaţii şi comunicare (modem, telegraf şi telefon)
 aparate de documentare şi stocare de informaţii (dispozitivele de imprimare,
înregistrare magnetică sau digitală etc.)
 accesorii (echipamente de birou, de depozitare pentru mass-media, unitatea
locală de iluminare).

La locul de muncă ar trebui să fie prevăzute compatibilităţile de informaţii şi

utilizarea constructivă a mijloacelor tehnice, caracteristicile antropometrice şi
psihofiziologice ale persoanei.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
h a a 3
3

Tabelul 2.Analiza condiţiilor de muncă la locul de muncă.

Aprecierea condiţiilor de muncă

Factori periculoşi şi dăunători de producţie
vizuală conform normelor
1. 2. 3.
1. Condiţiile igienico-sanitare STAS 12.1.005-88
1.1. Microclimatul
temperatura, oC 10...30 21...24
umiditatea relativă, % 30...90 40...60
viteza mişcării aerului, m/s 0,1...0,2 0,1...0,2
1.2. Iluminatul de producţie STAS 12.1.005-85
natural lateral, (CZ), % 0,5...1,0 1,0
artificial general, lx 100 300
1.3. Prezenţa prafurilor +
1...3 2
2. Caracteristica încăperilor 2...4 2
zona sanitară de protecţie conform 8...12 10
SN 245-71
gradul de rezistenţă la foc a clădirii
categoria industriei după pericolul V V
incendiar- exploziv I, II II
categoria lucrărilor după pericolul
electrocutării C C
caracteristica lucrului vizual
(categoria) I I
3. Factorii periculoşi şi dăunători de III-IV III
producţie
3.1. Electrici
genul curentului electric
tensiunea, V ~ ~
frcvenţa, Hz 220 220
3.2. Mecanici 50 50
zgomot, dBA
mişcarea agregatelor şi maşinilor 50 60
3.3 Termici - -
detalii încălzite
căldură radiantă + +
3.4Chimici + +
vapori, gaze
prafuri + +
3.3. Emanări + +
infraroşie
ultravioletă 2...3 1 J/(cm2 ¿ min)
electromagnetică + +
+ +
 Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
3
h a a 4
 7) Concluzii:
Lucrarea dată reprezintă un studiu a reţelei telefonice urbane şi internaţionale în
baza echipamentului EWSD şi Alcatel – Lucent 5020 Softswitch.
Echipamentul centralei EWSD-Siemens posedă caracteristici tehnico-economice
bune şi în prezent în telecomunicaţii ocupă unul din locurile de frunte.
Centrala EWSD-Siemens se caracterizează prin 2 proprietăţi (parametri) de bază
care sunt: fiabilitatea înaltă şi suportul calitativ.Deasemeni mai putem atesta încă
cîţiva parametri mai secundari ai centralei EWSD:
-buna cooperare cu diferite tipuri de staţii existente;
-creşterea uşoară a mijloacelor aparatajului la mărirea numărului abonaţilor
deserviţi;
-bună utilizare a programului de asigurare, care uşor se adoptă la orice configuraţie
a mijloacelor aparatajului;
-pentru abonaţi se ea în considerare posibilitatea introducerii întregului complex a
serviciilor adăugătoare;
-prezenţa unui număr impresionant de protocoale şi tipuri de conexiuni cu abonaţii
şi alte echipamente de comutaţie;
-e arătată posibilitatea introducerii legăturilor obiectelor cu celelalte centrale
existente;
-a fost elaborată schema funcţională a centralei, care satisface cerinţele reale;

Remarcă:

La fel interfaţa (modulul de abonaţi) centralei este comodă pentru utilizare şi

poate fi configurată prin introducerea de noi mijloace ale aparatajului şi
instalate în complectul staţiei, o dată cu creşterea numărului abonaţilor şi
necesităţii măririi capacităţii centralei.
O dată cu creşterea capacităţii de prelucrare a datelor şi a reţelelor IP, a apărut
necesitatea dezvoltării a unui sistem al generaţiei viitoare, care va putea înlocui
centralele EWSD. Aceste centrale pe baza tehnologiilor sistemului generaţiei
viitoare, sunt centralele bazate pe tehnologiile NGN , elaborate anterior, şi care
utilizează transmiterea informaţiei prin pachete de date şi astfel capacitatea
centralelor poate fi mărită de zeci de ori.

Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat 3
h a a 5
Astfel, aceste centrale servesc ca noduri de comutaţie în mai multe centre
raionale din Republica Moldova. Desemeni, Softswitch-urile în comparaţie cu
sistemele Siemens TDM, oferă o gamă mai largă de servicii noi interactive cum
sunt menţinerea diverselor tipuri de mesagerie (sms, mms,etc...), apeluri
multimedia (video call), internet şi adresarea la diverse servere de aplicaţii
informative sau baze de date consultative,etc.
În rezultatul efecturării practicii şi a formării acestei dări de seamă, am studiat
şi am cunoscut centralele telefonice bazate pe sistemele EWSD şi Alcatel –
Lucent 5020 Softswitch.

Co
ala
SDE 525.1 151
 Sc Coal № Document Semnat Dat
h a a 3
6

8) Bibliografie
1) Despre S.A. “Moldtelecom” . http://en.wikipedia.org/wiki/Moldtelecom
2) Raport anual 2010 S.A. “Moldtelecom”. http://moldtelecom.md/
3) Securitatea activităţii vitale http://depositfiles.com/files/aeowfwpk7
a) Acordarea ajutorului medical .
b) Protecţia muncii.
c) Securitatea antiincendiară.
4) Manualul „Centrala telefonică EWSD-Siemens”
-oferit spre studiere la întreprindere.
5) Centrala telefonică Alcatel – Lucent 5020 Softswitch. Manual .
- oferit spre studiere la întreprindere.
6) Centrala telefonică Alcatel – Lucent 5020 Softswitch. Informaţii utile şi ghidul
informativ. http://depositfiles.com/files/dkwz6ki13
7) Niculescu C., Iosif I. Iniţiere în comunicaţii prin fibre optice. Editura Tehnică,
Bucureşti, 1982.
8) Efim Olaru, Nicolae Soroceanu, Oleg Marian „Sanitaria industrială şi igiena
muncii”, U.T.M., Chişinău 2000.
9) Efim Olaru, Iuliana Olaru„Protecţia împotriva incendiilor”, U.T.M, Chişinău 2000.
10) Regulamentul de Tehnică a Securităţii;
11) Reţele locale de calculatoare - Claudiu Bulaceanu, Ed. Tehnica Bucuresti, ISBN
973-31-0855-3
 Co
ala
SDE 525.1 151
Sc Coal № Document Semnat Dat
3
h a a 7