Aplicații

Amplificator
Amplificator diferențial
• Operează la o tensiune bipolară, dată de
potențialele aplicate pentru polarizare între
colector (+Vcc ) și emitor (-Vee). La ieșire se va
obține diferența dintre semnalele de la intrare,
deoarece intrările în cele două baze sunt în
antifază.
• Dacă polarizarea directă crește la tranzistorul 1,
aceasta scade pentru tranzistorul 2, și invers.
Dacă cei doi tranzistori sunt perfect identici,
curentul din rezistența comună din emitor va
rămâne constant
• Același comportament apare și la ieșire,
deoarece punctul static de funcționare va
depinde de intrare, astfel cele două potențiale
din colectoarele tranzistoarelor vor crește,
respectiv scade, fiind în antifază cu intrările
aferente.
 Parametrii de operare amplificator diferențial
Parametrii intrare Ic1, Ic2
• tensiunea diferențială de intrare (Vd=V+-V-)
• curentul diferențial de intrare (id=(i+-i-)/2);
• tensiunea de mod comun la intrare (Vc=(V++V-)/2);
• curentul de mod comun la intrare (ic=(i++i-)/2).
Excitația pură de mod diferențial înseamnă ic=0, vc=0
• Rezistența de intrare pe mod diferențial (Rd=Vd/ id)
Parametrii ieșire
• Tensiunea de ieșire diferențială (Vo=Vo+-Vo-)
• Tensiunea de ieșire de mod comun (Voc=(Vo+-Vo-)/2) Vd
• Câștigul în tensiune
• Amplificarea diferențială (Ad=Vd/Vo)
• Amplificarea de mod comun (Ac=Vc/Voc)

AD este sensibil la diferența dintre semnalelor aplicate pe intrări și rejectează partea comună a semnalelor .
Performanța amplificatorului va fi dată astfe de factorul de rejecție al modului comun, definit prin

𝐴𝑑
𝐶𝑀𝑅𝑅 =
𝐴𝑐
 Parametrii
• Amplificare, (Avo)
Infinită – Funcția principală a unui amplificator operațional este de a
amplifica semnalul de intrare, câștigul fiind mai mare dacă este folosit în
buclă deschisă. Câștig în buclă deschisă este câștigul fără o reacție
(feedback) pozitivă sau negativă și avem un câștig infinit, dar valorile
reale tipice variază de la aproximativ 20.000 până la 200.000.
• Impedanța de intrare, (Zin)
• Infinită – Impedanța de intrare este raportul dintre tensiunea și curentul de intrare, și este presupusă infinită pentru a preveni
curgerea curentului de la sursa de alimentare a amplificatorului în circuitul de intrare. Amplificatoarele reale au astfel de
curenți, dar ordinul de mărime este foarte mic, pico - miliamperi.
• Impedanța de ieșire, (Zout)
• Zero – Impedanța de ieșire pentru un amplificator ideal este zero, amplificatorul ideal fiind considerat o sursă ideală de
tensiune, cu rezistență internă zero și asigurând curentul necesar în sarcină. Practic, această rezistență este diferită de zero, ea
fiind înseriată cu rezistența sarcinii, și astfel căderea de tensiune pe sarcină scade proporțional cu valoarea acestei rezistența.
Valori tipice sunt 100-20kΩ.
• Lărgimea de bandă, (BW)
• Infinită – Un amplificator ideal are o lărgime de bandă infinită, răspunde la fel la semnale indiferent de frecvența acestuia. În
amplificatorul real aceasta limitată și va fi frecvența pentru care amplificarea devine egală cu unitatea.
• Offset Voltage, (Vio)
• Zero – Tensiunea la ieșire va fi zero dacă diferența dintre tensiunile de la intrări este egală cu zero. Amplificatorul real va avea la
ieșire o cădere de tensiune diferită de zero (offset) ce poate fi ajustat prin compensarea polarizărilor tranzistoarelor din circuit.
Caracteristica Amplificare – Frecvență
• Din răspunsul în frecvență se observă că produsul
dintre amplificare și frecvență este constant. Acest
produs se numește produs ampificare lărgime de
bandă și este
• GBP = Amplificare x Lărgime de bandă= A x BW.
• De exemplu, amplificarea la 100kHz este 20dB (10),
deci:
• GBP = A x BW = 10 x 100,000Hz = 1,000,000.
• Similar, la 1kHz este 60dB (1000), și:
• GBP = A x BW = 1,000 x 1,000Hz = 1,000,000.
• Amplificare în tensiune (AV) pentru amplificator va
fi:
Amplificator operațional inversor

• Reacție negativă – precesul de a returna o fracțiune

din ieșire la intrare.
• În acest caz reacția este asigurată cu un rezistor
conectat între ieșire și intrarea inversoare (Rf)
• Reacția va introduce o buclă în circuitul de
amplificare, denumit în acest caz amplificator cu
buclă închisă, utilă dacă dorim controlul
amplificării, dar costul este scăderea amplificării
• Punctul x se numește punct de sumare, tensiunea
la intrarea inversoare fiind suma tensiunii de intrare
și cea rezultată din reacție
• Separăm tensiunea de intrare folosind un rezistor
Rin.
• Conectarea intrării neinversoare la masă va
produce un punct de masă virtual
Reacția negativă
Două reguli importante pentru OpAmp:
1. Prin cele două intrări nu circulă curenți
2. Tensiunea diferențială la intrare este
zero, deoarece (V1 = V2 = 0 )
𝑉𝑖𝑛 − 𝑉𝑜𝑢𝑡 𝑉𝑖𝑛 − 𝑉2 𝑉2 − 𝑉𝑜𝑢𝑡 𝑉𝑖𝑛 𝑉2 𝑉2 𝑉𝑜𝑢𝑡
𝑖= ⇒ 𝑖= = ⇒ 𝑖 =𝑅 −𝑅 =𝑅 − 𝑅
𝑅𝑖𝑛 + 𝑅𝑓 𝑅𝑖𝑛 𝑅𝑓 𝑖𝑛 𝑖𝑛 𝑓 𝑓

𝑉𝑖𝑛 1 1 𝑉𝑜𝑢𝑡
= 𝑉2 +
𝑅𝑖𝑛 𝑅𝑖𝑛 𝑅𝑓 𝑅𝑓 𝑅𝑓 −𝑉𝑜𝑢𝑡
⇒ =
𝑅𝑖𝑛 𝑉𝑖𝑛
𝑉𝑖𝑛 − 0 0 − 𝑉𝑜𝑢𝑡
𝑖= =
𝑅𝑖𝑛 𝑅𝑓
Caracteristica liniară de ieșire
• Semnul negativ reprezintă inversarea
semnalului de la ieșire față de cel de Vout
la intrare, acesta fiind defazat la 180o
.
• Ecuația de legătură între ieșire și
intrare este liniară.
• Amplificator transrezistență sau
transimpedanță, fiind asemănător în
funcționare cu un circuit de conversie Vin
curent-tensiune, curentul la intrare va
fi convertit în tensiune la ieșire.
 Exemplu: amplificator transrezistență

• Converisie curent (Is) de la fotodiodă în

tensiune (Vout) la ieșire.
• Rezistorul din reacție (Rf) va controla
nivelul tensiunii la ieșire.
OpAmp inversor exemplul 1
Calculați amplificarea în următorul
circuit.
Soluție:
• Avem Rin = 10kΩ și Rƒ = 100kΩ.
• Obținem pentru amplificare
-Rƒ/Rin = 100k/10k = -10.
• Astfel amplificarea este -10 sau 20dB
(20log(10)).
OpAmp inversor exemplul 2
• Amplificarea din circuitul anterior trebuie crescută la 40
(32dB). Găsiți noile valori pentru rezistențe.
• Soluție
• Dacă presupunem că Rin rămâne nemodificat (10KΩ) din
ecuația amplificării va rezulta,
Rƒ = A x Rin
Rƒ = 40 x 10,000
Rƒ = 400,000 or 400KΩ
• Noile valori pentru Rin și Rf astfel încât amplificarea să fie
40 sunt,
• Rin = 10KΩ și Rƒ = 400KΩ.
• NOTĂ: Un amplificator inversor pentru care amplificarea
este egală cu 1 se mai numește Buffer Inversor.
Deoarece Vout = -Vin.
Amplificator operațional neinversor
• A doua configurație de bază pentru un
amplificator operațional este amlpificatorl
neinversor. La această configurație
semnalul de intrare se aplică p intrarea
neinversoare.
• Controlul amplificării se realizează în acest
caz folosind reacția negativă conectată într
ieșire și intrarea inversoare, printr-un
divizor rezistiv format din Rf și R2.
• Această buclă produce un amplificator
neinversor cu stabilitate bună, impedanță
de intrare foarte mare și impedanță la
ieșire foarte mică.
• Punctul de masă virtual va fi în acest caz
determinat de divizorul rezistiv.
Reacția negativă
• Punctul de sumare se va afla la un
potențial egal cu cel de la intrare
(V1=Vin), dar este legat de ieșire prin
(V1 = Vout*(R2/(R2+Rf)))

• Amplificarea în acest caz va fi,

Vout/Vin=(R2+Rf)/R2
• Sau
Voltage follower

Vout = A*Vin
Vin = V+
Vout = V-
A = Vout/Vin=+1
Amplificator sumator
• Este un amplificator flexibil
construit pe baza
amplificatorului inversor.
• La ieșire se obține un semnal
format din suma semnalelor de
la intrare
• La intrare avem, V1, V2, V3, deci
𝑉1 𝑉2 𝑉3 𝑅𝑓 𝑅𝑓 𝑅𝑓
𝐼𝐹 = 𝐼1 + 𝐼2 + 𝐼3 = − + + ⇒ −𝑉𝑜𝑢𝑡 = − 𝑉1 + 𝑉2 + 𝑉3
𝑅𝑖𝑛 𝑅𝑖𝑛 𝑅𝑖𝑛 𝑅𝑖𝑛 𝑅𝑖𝑛 𝑅𝑖𝑛
Amplificator sumator cu scalarea intrărilor
• Dacă rezistențele la intrări nu sunt egale, adică
în loc de Rin avem R1, R2, R3 … etc se obține
amplificator sumator cu scalare. Ieșirea va
depinde în acest caz de valorile acestor
rezistențe, tensiunile la intrare fiind ponderate
cu raportul dintre aceste valori și rezistența din
reacție.
• Dacă dorim la ieșire suma tensiunilor de la
intrare alegem aceste valori egale, inclusiv
rezistența din reacție.
• Acest circuit ne permite să “adunăm” tensiunile
de la intrare.
Exercițiu sumator
Mixer audio
Conversia digital analogică
Amplificator diferențial
𝑉1 − 𝑉𝑎 𝑉2 − 𝑉𝑏 𝑉𝑎 − 𝑉𝑜𝑢𝑡
𝐼1 = 𝐼2 = 𝐼𝑓 =
𝑅1 𝑅2 𝑅1

𝑉𝑎 = 𝑉𝑏

𝑅4
𝑉𝑏 = 𝑉2
𝑅2 + 𝑅4

𝑅3
𝑉2 = 0 ⇒ 𝑉𝑜𝑢𝑡(𝑎) = −𝑉1
𝑅1
𝑅3 𝑅4 𝑅1 + 𝑅3
⇒ 𝑉𝑜𝑢𝑡 = −𝑉1 + 𝑉2
𝑅4 𝑅1 + 𝑅3 𝑅1 𝑅2 + 𝑅4 𝑅1
𝑉1 = 0 ⇒ 𝑉𝑜𝑢𝑡(𝑏) = 𝑉2
𝑅2 + 𝑅4 𝑅1
𝑹𝟏 = 𝑹𝟑 ș𝒊 𝑹𝟐 = 𝑹𝟒 ⇒ 𝑽𝒐𝒖𝒕 = −𝑽𝟏 + 𝑽𝟐
𝑉𝑜𝑢𝑡 = 𝑉𝑜𝑢𝑡(𝑎) + 𝑉𝑜𝑢𝑡(𝑏)
𝑅3
𝑹𝟏 = 𝑹𝟐 ș𝒊 𝑹𝟑 = 𝑹𝟒 ⇒ 𝑽𝒐𝒖𝒕 = −𝑽𝟏 + 𝑽𝟐
𝑅1
Aplicație amplificator diferențial
Punte rezistivă sau Punte Wheatstone
Aplicație: comparator
• Un element al punții poate fi sensibil la
factorii externi, temperatură, lumină, etc.
Amplificatorul devine un comparator al
nivelului de tensiune al unei intrări cu nivelul
aflat pe cealaltă intrare.
• În figură avem un circuit ce va activa releul
de la ieșire în funcție de iluminarea din
exterior. Dacă lumina din exterior scade sau
crește față de un anumit prag stabilit, ieșirea
va acționa ca și un comutator asupra releului
de la ieșire, prin intermediul amplificatorului
de curent format cu tranzistorul Tr1.
• Potențialul din intrarea neinversoare va fi cel
care va decide starea la ieșire. VR2 va ajusta
plaja de lucru a comparatorului. VR1 va dicta
pragul de iluminare pentru stările On și OFF
Amplificator de instrumentație
• Are amplificare diferențială ridicată,
impedanță mare la intrare și o singură
ieșire.
• Este utilizat în construcția
amplificatoarelor pentru semnale
diferențiale, foarte mici provenind de
la senzori (mărci tensometrice,
termocuple, senzori de curent).
• Bucla de câștig în acet caz este
determinată cu ajutorul unei
rezistențe externe.
• Amplificatorul are un factor de
rejecție al modului comun foarte bun.
Amplificator integrator
Generator de rampă
Filtru
Amplificator diferențiator
Filtru activ
Amplificator multivibrator
Presupunem condensatorul descărcat la momentul inițial și
ieșirea aflată în saturație (tensiunea maximă pozitivă). Acesta se
va încărca prin rezistența de reacție R, constanta de încărcare
fiind dată de RC.
Încărcarea condensatorului va duce la modificarea ieșirii,
deoarece V+ = V-, ce va fi comutată către tensiunea negativă
maximă.
Această inversare va duce la descărcarea condensatorului prin
rezistența R, și apare din nou situația de comutare către
tensiunea pozitivă maximă.
Exemplu
• In figura avem un amplificator
multivibrator cu R1 = 35kΩ, R2 = 30kΩ,
R = 50kΩ și C = 0.01uF. Calculați frecvența
de oscilație.
• Soluție:
Exemplu 2
• Ajustarea reacției folosind un potențiometru
• Semnalul la ieșire variază ca și frecvență între
100Hz și 1.2kHz
Comparator Schmitt
• Pentru eliminarea operațiilor de comutare dintr-
un circuit multivibrator se poate configura un
circuit, denumit comparator în buclă închisă
Schmitt Trigger
• Un comparator Schmitt folosește o reacție
pozitivă formată din rezistențele R1 și R2 ce vor
dicta curba histerezis de tranziție a ieșirii între
tensiunile de saturație pozitivă și negativă.
Aplicație:
conversie semnal sinusoidal semnal dreptunghiular
Funcționarea OpAmp ca și comparator
• Compară tensiunile analogice de la intrare
• Două stări la ieșire
Aplicații
Comparatoare pentru tensiuni pozitive și
negative
• Un circuit de comparare poate fi utilizat pentru a detecta un
semnal pozitiv sau negativ la intrare, prin simpla conectare a
intrării corespunzătoare a Opamp.
• Se pot obține astfel două configurații, inversoare sau ne-inversoare
Comparator pentru detecția tensiunilor pozitive
Comparator pentru detecția tensiunilor negative
Comparator cu fereastră
Exemplu: conversia analog digitală
Comparator cu reacție pozitivă
 Aplicație: Comparator de tensiune
Un Opamp este utilizat pentru Schmitt trigger. Dacă
R1 = 10kΩ și R2 = 90kΩ, determinați valorile sus și jos de
comutare pentru o sursă de alimentare bipolară de ±10V.

VREF, se schimbă de la +1V la -1V după cum ieșirea este saturată

pozitiv sau negativ. Diferența de 2 V poate fi mărită prin
ajustarea valorilor rezistențelor R1 și R2.