Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Descriere
• Ramură a algebrei pentru care valorile variabilelor sunt Adevărat sau Fals,
respectiv 1 sau 0, în sistemele pozitive, sau inversate în sistemele negative
• Față de algebra clasică (unde operațiile sunt:+,-,*,/, etc.), operațiile cu
variabile în algebra Boole sunt:
• Conjuncția (Intersecția, Funcția logică ȘI) notată uneori cu Λ
• Disjuncția (Reuniniunea, Funcția logică SAU) notată uneori cu V
• Negația (Inversiune, Funcția logică NU) notată uneori cu ¬
• Introdusă de George Boole, 1847 (The Mathematical Analysis of Logic1),
respectiv completată în 1854 (An Investigation of the Laws of Thought on
Which are Founded the Mathematical Theories of Logic and Probabilities2)
1 http://www.gutenberg.org/ebooks/36884
2 http://www.gutenberg.org/ebooks/15114
Denumire
"The name Boolean algebra (or Boolean 'algebras') for the calculus originated by Boole, extended by Schröder,
and perfected by Whitehead seems to have been first suggested by Sheffer3, in 1913." E. V. Huntington, "New
sets of independent postulates for the algebra of logic, with special reference to Whitehead and
Russell's Principia mathematica", in Trans. Amer. Math. Soc. 35 (1933), 274-304; footnote, page 278.
Referințe
Halmos, Paul (1963). Lectures on Boolean Algebras
Elliott Mendelson(1970). Schaum's outline of theory and problems of Boolean algebra and switching circuits
John R. Gregg (1998). Ones and Zeros: Understanding Boolean Algebra, Digital Circuits, and the Logic of
Sets (IEEE Press Understanding Science & Technology Series)
Steven R. Givant; Paul Richard Halmos (2009). Introduction to Boolean algebras
Electronica digitală
• 1930, Claude Shannon – introduce “switching algebra”, lucrare de
dizertație – baza teoriei informației
• Concluziile lui Shannon: putem aplica algebra Boole pentru
proiectarea și construcția unor circuite electronice, cu anumite funcții
• A apărut denumirea de “logic gates” (porți logice)
• Implementarea eficientă a operațiilor din algebra Boole este una din
problemele majore ale proiectării circuitelor logice combinaționale
(CLC)
• Aplicațiile EDA (Electronics design automation) utilizează algoritmi
pentru minimizarea funcțiilor specifice unui sistem
Electronică digitală
• Analog – digital
• Variabile
• BIT -> {0,1}
• BYTE = 8BIT -> {0,255} / {-128,127} - 256 valori
• WORD = 16BIT ->
• DWORD = 32BIT ->
• etc
Operații în algebra Boole
• Conjuncția
• X Λ Y = X × Y = min{X,Y} Tabel de adevăr
• Tabel de adevăr
X Y XΛY XVY ¬X ¬Y
• Disjuncția
• X V Y = X+Y-(X × Y) = max{X,Y} 0 0 0 0 1 1
• Tabel de adevăr 0 1 0 1 1 0
• Negația
1 0 0 1 0 1
• ¬ X = 1-X
• Tabel de adevăr 1 1 1 1 0 0
Operații derivate în algebra Boole
• Conjuncția
• X Λ Y = ¬ (¬ X V ¬ Y) Tabel de adevăr
• Disjuncția
X Y ¬X ¬Y X→Y X⨁Y X≡Y
• X V Y = ¬ (¬ X Λ ¬ Y)
• Compoziții 0 0 1 1 1 0 1
• X→Y = ¬ X V Y 0 1 1 0 1 1 0
• X⨁Y = (X V Y ) Λ ¬(X Λ Y )
1 0 0 1 0 1 0
• X ≡ Y = ¬ (X⨁Y)
• Tabel de adevăr 1 1 0 0 1 0 1
Legi importante
• Asociativitate pentru Λ (X Λ Y) Λ Z = X Λ (Y Λ Z)
• Asociativitate pentru V (X V Y) V Z = X V (Y V Z)
• Comutativitate pentru Λ X Λ Y = Y Λ X
• Comutativitate pentru V X V Y = Y V X
• Distributivitatea V față de Λ (X V Y) Λ Z = (X Λ Z) V (Y Λ Z)
• Distributivitatea Λ față de V (X Λ Y) V Z = (X V Z) Λ (Y V Z)
• Element unitate pentru V X V 0 = X
• Element unitate pentru Λ X Λ 1 = X
Legi importante
• Element anulator pentru V X V 1 = 1
• Element anulator pentru Λ X Λ 0 = 0
• Idempotență pentru Λ X Λ X = X
• Idempotență pentru V X V X = X
• Absorbție X V ( X Λ Y ) = X
• Absorbție X Λ ( X V Y ) = X
• Complement ¬ X V X = 1
• Complement ¬ X Λ X = 0
• Negația dublă ¬( ¬ X ) = X
Legi speciale
• Pentru algebra avem
• ( - X ) ( - Y ) = X Y respectiv
•(-X)+(-Y)=-(X+Y)
Cu tranzistori MOS