1.

Definii noiunile: credit obligatar, credit de consum, dobnda

nominal
Creditul obligatar
Constituie o form a creditului contractat de stat prin lansarea titlurilor de
mprumut (obligatiuni, bonuri de tezaur) n scopul acoperirii deficitului
bugetar.
In economiile moderne, creditul obligatar detine o pondere important, care se
msoar ca pondere a datoriei publice fat de produsul intern brut.
Principala form de existent a creditului obligatar o reprezint creditul public.
Rambursarea acestui credit se face din fonduri speciale de amortisment al
datoriei publice, din surse bugetare curente sau din excedente bugetare.
Creditul de consum
Reprezint vnzarea cu plata n rate a unor bunuri de consum personal, de
folosint ndelungat si de mare valoare (mobil, autoturisme, articole de uz
casnic).
Intre creditul de consum si creditul bancar exist strnse legturi, n sensul
unor raporturi de determinare.
Pentru plata n rate, comerciantii recurg la credite bancare.
In conditii de insolvabilitate, cumprtorul este obligat s restituie bunurile, iar
uneori, n functie de clauzele contractuale, nu se mai pot recupera nici ratele
achitate.
Dobnda nominala, exprimata ca atare, prin rata curenta, de piata. Aceasta
este nscrisa n contractul de credit si depinde de variati factori cum ar fi:
gradul de eficienta a valorificarii capitalului, cererea si oferta de capital de
mprumut, riscul de capital, de dobnda si de imobilizare, bonitatea debitorului.
-Rata dobanzii cu care este remunerata o obligatiune de imprumut ce intra in
calculul randamentului titlului.
2. Enumerai i caracterizai elementele specifice creditului.
Pentru evidentierea caracteristicilor creditului, este necesar prezentarea
elementelor incluse n raporturile de creditare:
a) participantii la rapotul de credit;
b) promisiunea de rambursare;
c) garantarea creditului;
d) scadenta;
e) dobnda (pretul creditului).

a) Partcipantii la raportul de credit, creditorul si debitorul, sunt denumiti n

literatura de specialitate cu termenul subiecte ale raportului de credit.
Analiza participantilor la raportul de credite evidentiaz marea diversitate a
acestora si dimensiunile ample ale creditrii. Dac se procedeaz la gruparea n
trei categorii principale a creditorilor si debitorilor, se disting: populatia, statul,
agentii economici.
Agentii economici detin o important pozitie n rndul creditorilor, n cazul n
care obtin rezultate financiare pozitive, pentru care caut cele mai eficiente
modalitti de plasare pe piata monetar sau de capital.
Populatia particip la procesul de creditare n dubl calitate, de creditor si
debitor, remarcndu-se prin rolul important n asigurarea resurselor de
creditare.
Participarea statului n calitate de creditor nu poate fi analizat dect n situatia
nregistrrii de excedente bugetare si a disponibilizrii n economie a unor
importante sume, dirijate ctre sistemul asigurrilor si protectiei sociale ori
ctre alte destinatii.
In schimb, calitatea de debitor a statului este bine definit n toate economiile
contemporane, ca urmare a nregistrrii de deficite bugetare.
b) Promisiunea de rambursare reperzint angajamentul debitorului de a
rambursa, la scadent, valoarea capitalului mprumutat, plus dobnda, ca
pret al creditului.
Datorit unei conjuncturi nefavorabile, interne sau externe, debitorul se poate
afla n incapacitate de plat, sau poate ntrzia plata sumelor ajunse la scadent.
Din acest motiv, este necesar, ca la nivelul creditorului s se adopte msurile
necesare pentru prevenirea si eliminarea rscului de nermabursare
c) Garantarea creditelor constituie o caracteristic legat de ramburasbilitatea
acestora. In functie de natura elementelor care constituie obiectul garantiei,
se poate face distinctie ntre garantia real si garantia personal.
Garantia real are la baz garantarea sau gajarea creditului cu valori
materiale, prin a cror valorificare se pot obtine sumele necesare achitrii
creditului.
O form distinct de garantare real o constituie ipoteca, actul prin care
debitorul acord creditorului dreptul asupra unui imobil, fr deposedare.
Garantia personal reperzint angajamentul luat de o tert persoan de a plti
suma ajuns la scadent, n cazul incapacittii de plat a debitorului.
d) Scadenta sau termenul de rambursare stabilit n contract este diferit n
functie de particularittile sectorului de activitate si de nivelul eficientei
activittii beneficiarilor de credite.
Astfel, exist o diversitate a termenelor scadente, de la 24 ore ( n cazul pietei
interbancare) pn la durate medii si lungi (20 sau 30 ani) n cazul
mprumuturilor obligatare.

e) Dobnda reprezint o caracteristic a creditului si constituie, dup cum se

desprinde din literatura de specialitate, pretul capitalului utilizat, sau
chiria, pe care o plteste debitorul pentru dreptul care i se acord, cel de a
 folosi capitalul mprumutat. In general, nivelul dobnzii se coreleaz cu rata
profitului obtinut de ntreprinztor. Cuantificarea dobnzii se realizeaz
prin utilizarea ratei dobnzii, care se constituie ntr-un instrument de
influentare a cererii si ofertei de credite.

3. Definii conceptul de dobnd

Dobnda poate fi definit ca reprezentnd o form de remunerare a creditului
de ctre debitor, pentru folosirea capitalului mprumutat. Astfel, dobnda poate
fi privit ca pret al capitalului mprumutat si poate fi analizat att ca mrime
absolut ct si n mrime relativ (sub form de rat procentual).
4. Enumerai i caracterizai principalele forme ale dobnzii
Forme ale dobnzii
Exist mai multe criterii n functie de care se face analiza tipurilor de
dobnzi.
A. Din punct de vedere al bncii, se distimg:
a) Dobnda bonificat: reprezint nivelul dobnzii cu care sunt remunerate
disponibilittile bnesti ale celor care si-au constituit depozite bancare. In
general, dobnda bonificat este mai sczut dect dobnda perceput la
credite.
Factorii care influenteaz nivelul acestei dobnzi sunt:
rata inflatiei;
rata de refinantare (taxa oficial a scontului);
ratele dobnzilor practicate de cellalte bnci comerciale.
b) Dobnda perceput: exprim dobnda ncasat de la clientii care
beneficiaz de creditele acordate.
Factorii de influent asupra nivelului acestei dobnzi sunt:
erodarea monetar;
nivelul cheltuielilor cu operatiunile bancare;
gradul de risc;
profitul bancar;
rezerva minim obligatorie.
B. Din punct de vedere al nivelului la care se practic dobnda, se disting:
a) taxa oficial a scontului (tos);
b) taxa privat a scontului (tps);
c) dobnda practicat ntre ntreprinztori;
d) dobnda practicat pentru titluri guvernamentale si alte efecte de comert
emise de societti comerciale.
Alte forme ale dobnzii n functie de nivelul la care se practic se
concretizeaz n:
- dobnda la creditul de licitatie, care se determin n cadrul sedintelor de
licitatie, sptmnal, ca urmare a cererii si ofertei de capital. Stabilirea
nivelului minim de pornire a licitatiei revine bncii centrale. Factorii care
influenteaz aceast dobnd sunt: suma obtinut sub form de credit si
termenul de rambursare;
- dobnda la creditul lombard este dobnda aferent creditelor acordate de
banca central bncilor comerciale sub form de refinantare. Se stabileste
zilnic la nivelul bncii centrale, poate fi modificat fr preaviz si se plteste
lunar, n ultima zi a lunii pentru toate creditele aferente lunii respective.
Prezint cel mai ridicat nivel, cu scopul de a descuraja bncile s apeleze la
acest tip de credite.
- dobnda la rezervele minime obligatorie are un nivel foarte sczut
comparativ cu rata dobnzii pe piat mbrac att forma dobnzii bonificate ct
si a unei dobnzi penalizatoare pentru nendeplinirea rezervelor minime
obligatorii.
C. Din punct de vedere al relatiei existente ntre rata dobnzii si rata inflatiei, se
realizeaz distinctia ntre dobnda nominal si dobnda real.

5. Definii noiunile: sistem bancar, banca central, banca comercial

Sistemul bancar este ansamblul instituiilor, relaiilor financiar-bancare,

normelor, infrastructurilor, tehnicilor ce interacioneaz n mod complex, cu
scopul de a mobiliza sub form de depozite i de a distribui, sub form de
credite, fonduri financiare, precum i de a oferi faciliti, inclusiv sisteme de
pli, pentru diveri ageni economici, financiari sau nefinanciari, inclusiv
persoane fizice. Sistemul bancar este o component a sistemului financiar al
unei ri.
Banca central a unui stat este acea instituie economic ce emite moneda
naional a statului respectiv. Banc central este o instituie creia, n baza
unui act juridic, i-a fost ncredinat responsabilitatea de aplicare a politicii
monetare ntr-o anumit zon.
Bncile comerciale moderne, avnd rolul de intermediari financiari,
ndeplinesc o funcie macroeconomic important, asigurnd redistribuirea
interramural i interregional a capitalului bnesc. Mecanismul Bancar de
distribuire i redistribuire a capitalului pe sfere i ramuri permite dezvoltarea
economiei n dependen de necesitile obiective ale producerii i contribuie la
restructurarea economiei.

6. Enumerai funciile bncii centrale. Caracterizai funcia bncii

centrale de banc a bncilor, i funcia de banc a statului.
 Indiferent de caracterul mai mult sau mai puin centralizat al bncilor
centrale, acestea exercit funcii generale i, uneori, ocazionale, prin care se
evideniaz rolul n cadrul sistemelor bancare i al economiilor
contemporane. Astfel, pot fi enumerate urmtoarele funcii:
funcia de emisiune monetar;
funcia de centru al politicii monetare;
funcia de creditare a economiei naionale;
funcia de centru valutar;
funcia de banc a bncilor;
funcia de banc a statului.
Aceast funcie reunete trei activiti, strns corelate ntre ele, pe care le
desfoar banca central.
-n primul rnd, fiecare banc de rang secundar (banc din sistemul bancar)
are un cont la banca central, care nu poate fi debitor, i pe baza cruia pot fi
realizate viramente i compensri interbancare.
-n a doilea rnd, dac n procesul compensrilor, anumite bnci au nevoie
de refinanare, atunci banca central poate, n anumite condiii s furnizeze
resursele necesare, alimentnd piaa monetar. Se poate manifesta i situaia
n care banca central poate absorbi lichiditi de pe pia, dac se consider
c acestea sunt n surplus.
-n al treilea rnd, banca central trebuie s utilizeze interveniile pe piaa
monetar pentru a menine masa monetar i rata dobnzii n limitele fixate
de ctre autoritatea monetar.
-Funcia de banc a bncilor Aceast funcie decurge tocmai din faptul c
banca central reprezint autoritatea care gestioneaz riscul aferent
sistemului bancar, reprezentnd, n fapt interesele ntregii economii n
prentmpinarea problemelor ce pot s apar n onorarea de ctre bnci a
cererilor de retragere a depozitelor din partea clientelei. Un prim aspect legat
de aceast funcie este faptul c banca central este cea care autorizeaz
funcionarea bncilor n cadrul sistemului bancar, etapa imediat urmtoare
viznd impunerea aplicrii normelor prudeniale bancare elaborate de
autoritatea monetar.
Funcia de banc a statului.Prin aceasta functie banca centrala activeaza ca
bancher si ca agent fiscal al statului,reprezinta statul in cadrul relatiilor
financiare internationale,si organismele financiare internationale.In unele tari
banca centrala acorda imprumuturi statului pentru acoperirea deficitului
bugetar.

7. Definii noiunile: moned, paritate monetar, mas monetar

Moneda- reprezinta o piesa de metal emisa de autoritatea suverana a statului
pentru a servi ca mijloc de schimb.
Paritate monetar-expresie a raportului valoric dintre doua monede nationale,
care se determina prin raportarea lor cantitativa pe baza definirii legale a
fiecareia.
Masa monetar, definit ca totalitate a mijloacelor bneti existente n
economia unei ri la un moment dat sau n medie pe o anumit perioad.
Componentele masei monetare sunt studiate cu ajutorul agregatelor monetare.
Agregatul cel mai larg din punctul de vedere al Bncii Naionale Romne este
reprezentat de agregatul M3.

8. Enumerai i caracterizai indicatorii de structurare a masei

monetare
Din punct de vedere statistic, pentru msurarea masei monetare se recurge la
structurarea acesteia, ceea ce permite calcularea indicatorilor i a agregatelor
monetare.
Delimitarea componentelor masei monetare din circulaie se realizeaz dup
urmtoarele criterii, utilizate n statistica monetar internaional.
A. sfera pe care o servete masa monetar - masa monetar poate fi analizat ca
moned scriptural (bani de cont) i numerar. Aceste sume apar ca solduri n
conturile bancare sau asupra populaiei, sau ca numerar n casieriile agenilor
economici i ale instituiilor.
B. natura social economic a deintorilor de moned - din acest punct de
vedere se disting mijloace bneti (monede) ce aparin sectorului public si
mijloace bneti ale sectorului privat.
C. rotaia i rolul diferitelor componente ale masei monetare - din acest punct
de vedere se disting:
mijloace bneti cu circulaie curent;
mijloace bneti economisite;
alte mijloace bneti.
D. gradul de lichiditate al diferitelor componente - din acest punct de vedere se
disting urmatoarele:
lichiditi primare
lichiditi secundare
lichiditi teriare

9. Enumerai funciile monedei

a) functia de instrument unic de schimb;
b) functia de etalon al valorii;
c) functia de rezerva a valorii;
d) functia de mijloc de plata;
e) functia de lichiditate.

10. Caracterizai funcia monedei de etalon al valorii i funcia monedei

de mijloc de plat
Functia de etalon al valorii - Moneda este un etalon de valoare, datorita
proprietatii sale are capacitatea de a aduce la acelasi numitor bunurile
eterogene, aceste bunuri si servicii putand fi astfel ierarhizate. Cu ajutorul
monedei, folosite ca etalon al valorii, toate bunurile devin comparabile.
Functia de mijloc de plata - Obligatia de plata se efectueaza in mare masura
cu ajutorul monedei. Folosirea monedei ca mijloc de plata dovedeste puterea
liberatorie, universala si nelimitata a monedei.

11. Idenificai rolul monedei n cadrul sistemului economic.

Rolul monedei n viaa economic i social necesit abordarea evoluiei
ifunciilor ndeplinite de aceasta nc din perioada circulaiei pieselor din
metale preioase.Trecerea
economiilor de la forma preponderent natural (bazat pe troc) laeconomia de
schimb, concurenial, antreneaz importante modificri n rolul ndeplinitde
bani n cadrul tuturor loturilor activitii umane i economice.n contextul
economiilor contemporane, dei s-au produs modificri importantedin punctul
de vedere al formei de existen, moneda continu s ndeplineasc rolul
deetalon al valorii, instrument de plat i mijloc de tezaurizare.

12. Enumerai principalele etape ale evoluiei sistemului monetar

internaional contemporan
-Prima incercare pe linia cooperarii sistemelor monetare nationale a fost
conventia prin care sa creat uniunea Latina semnata la 23 decembrie 1865 de
Franta,Belgia,Italia,Elvetia
-O alta incercare a sistemelor monetare nationale a reprezentato Conferinta de
la Genova,care a avut loc intre 12 apr-12 mai 1922 si la care a participat 33 de
state
-O forma mai concreta de colaborare monetara o reprezinta blocul aurului
acesta a fost creat prin conventia din iulie 1933
-Un important pas in directia cooperarii monetare a fost facut prin acordul
monetar tripartid incheiat intre USA,Anglia si Franta.

13. Enumerai i caracterizai principiile care au stat la baza crerii

sistemului monetar de la Bretton Woods
La baza sistemului creat la Bretton Woods a fost asezat etalonul aur-devize
iar n cadrul acestuia dolarului i-a revenit rolul de etalon si de principal
moned de rezerv si de plat.
Principiile pe care s-a bazat sistemul, al crui organism principal era Fondul
Monetar International, au fost urmtoarele:
a) Cooperarea monetar international
Este considerat esenta SMI si factorul determinant al crerii FMI, organismul
care s asigure consultant si colaborare n problemele monetare
internationale.Preocuparea principal era reprezentat de stabilitatea cursului
de schimb, multilateralizarea pltilor si eliminarea restrictiilor valutare.
b) Dezvoltarea economic a tuturor membrilor
Inc de la nceputul discutiilor asupra planului White, India a propus s se
prevad, ca principiu, sprijinirea dezvoltrii economice a trilor srace,
propunere rennoit n toate discutiile si formulat n dou variante de
amendamente si la Bretton Woods.
c) Stabilitatea cursurilor de schimb
Adoptarea acestui principiu ca element de baz al sistemului monetar
international a condus la optiunea pentru practicarea cursurilor fixe si a
etalonului aur-devize. In acest scop, fiecare tar trebuia s stabileasc
pentru moneda sa, cu acordul FMI, valoarea paritar exprimat n aur sau n
dolari SUA.
d) Multilateralizarea pltilor internationale
Principiul multilateralizrii pltilor internationale a fost exprimat numai sub
forma unui sarcini a FMI, nefiind precizate modalittile de aplicare a acesteia.

f) Convertibilitatea monetara
Functionarea convertibilittii a vizat dou aspecte distincte:
Primul se refer la convertibilitatea dolarului, n calitatea sa de etalon, moned
de rezerv si de plat n cadrul sistemului;
Al doilea avea n vedere convertibilitatea monedelor nationale ale celorlalte
tri, membre ale FMI.
In practic, FMI nu mai foloseste termenul de monede liber convertibile, ci a
introdus notiunea de monede liber utilizabile.
g) Lichiditatea
Autorittile monetare ale trilor membre FMI aveau obligatia de a-si constitui
rezerve monetare, corespunztoare nevoilor generate de dou operatiuni:
Convertirea sumelor solicitate;
Interventiile pe piat ale autorittilor monetare n scopul mentinerii stabilittii
cursurilor de schimb.
g) Echilibrarea balantei de plti
Acesta constituie un principiu de politic economic a fiecrei tri, fiind inclus
si n Acordul de la Bretton Woods ca obiectiv al FMI, care, prin creditele pe
care le acord, contribuie la scurtarea duratei si la reducerea gradului de
dezechilibru al balantelor de plti ale trilor membre.
14. Caracterizai rolul i locul Bncii Mondiale n cadrul Sistemului
monetar international actual i relaiile Bncii Mondiale cu
R.Moldova ?
Cooperarea RM cu Banca Mondiala vizeaza cele mai importante domenii de
activitate cum ar fi:
dezvoltarea serviciilor de sanatate si asistenta sociala,investitiile in
agricultura,energie,constructia drumurilor educatie de calitate,Gestionarea
finantelor publice,Reformarea administratiei publice;.Portofoliul banciii
mondiale pt tara noastra cuprinde 11 proiecte active cu un angajament total in
suma de 281 mil.dolari USA.

15. Enumerai funciile bncii centrale.

funcia de emisiune monetar;
funcia de centru al politicii monetare;
funcia de creditare a economiei naionale;
funcia de centru valutar;
funcia de banc a bncilor;
funcia de banc a statului.

16. Caracterizai particularitile bncii centrale. Enumerai atribuiile

Bncii Naionale a Moldovei
Toate funciile sale banca central le realizeaz prin operaiunile sale pasive
i active.
Operaiunile pasive. Principala surs a resurselor bncii centrale, n marea
majoritate a rilor, o constituie emisiunea de bancnote (de la 54 85% din
totalul activelor). La etapa contemporan, emisiunea de bancnote este
fiduciar, adic, nu este convertibil n aur. Convertibilitatea n aur a
bancnotelor este suspendat n prezent, ns, nectnd la aceasta, n unele ri
formal continu s existe restricii privind emisiunile fiduciare.
Operaiunilor active ale bncii centrale li se atribuie: operaiunile de
reescontare, investiiile bancare, operaiunile cu aur i cu valute.
Operaiunile de reescontare sunt de dou tipuri: credite bncilor comerciale i
statului. n calitate de gaj se utilizeaz cambiile comerciale, cambiile
trezoreriale, obligaiunile emise de autoritile publice, etc. i operaiuni de
reescont cumprarea de ctre banca central a cambiilor de la autoritile
publice i de la bncile comerciale.
Cumprarea cambiilor de la bncile comerciale se numete reescontare,
deoarece are loc scontarea a doua oar. Diferena dintre suma pe care banca
central o pltete bncii comerciale cumprnd cambia, i suma ce va fi
primit de la debitor, cnd va sosi cadena, formeaz venitul bncii centrale.
Rata dobnzii, n baza creea banca central acord credite bncilor comerciale
i reesconteaz cambiile lor se numete rat de reescont sau rat de refinanare.
Investiiile bancare reprezint cumprarea de ctre banc a hrtiilor de
valoare. Investiiile bncii centrale constau din alocri n hrtii de valoare ale
statului. Cumprarea de ctre banca central a obligaiunilor publice, n
majoritatea rilor industrial-dezvoltate servesc ca form de creditare a
guvernului.
Atribuiile de baz ale B.N.M. sunt:
stabilirea i implementarea politicii monetare i valutare n stat;
activitatea de bancher i agent fiscal al statului;
autorizarea, supravegherea i reglementarea activitii instituiilor financiare;
supravegherea sistemului de pli n Republica Moldova i facilitarea
funcionrii eficiente a sistemului de pli interbancare;
emisiunea monedei naionale;
stabilirea, prin consultri cu Guvernul, a regimului cursului de schimb al
monedei naionale;
gestionarea rezervelor valutare ale statului;
ntocmirea balanei de pli a statului
reglementarea valutar pe teritoriul Republicii Moldova s.a.

17. Identificai rolul BNM n cadrul sistemului bancar autohton.

Rolul principal al Bncii Naionale a Moldovei este asigurarea i meninerea
stabilitii preurilor. Fr prejudicierea obiectivului su fundamental, Banca
Naional promoveaz i menine un sistem financiar bazat pe principiile pieei
i sprijin politica economic general a statului.

18. Definii noiunile: sistem monetar, valoare paritar, etalon monetar ?

In literatura de specialitate, sistemul monetar este definit ca un anumit mod de
organizare si reglementare a circulatiei monetare dintr-o tar, pe baza unor legi
speciale ale statului respectiv.
Valoare paritar reprezint cantitatea de metal preios care se atribuie, prin
lege, unei uniti monetare.
Etalon monetar- metalul din care sunt confectionate monedele care circula pe
teritoriul unui stat

19. Enumerai i caracterizai elementele specifice sistemului monetare

La modul general, se consider c un sistem monetar cuprinde urmtoarele
elemente:
a) metalul monetar;
b) unitatea monetar;
a) baterea si circulatia monedei;
b) emisiunea si circulatia bancnotelor;
c) emisiunea si circulatia monedei scripturale.
a) Metalul monetar constituie baz a sistemului monetar, n sensul c
reprezint metalul din care sunt confectionate monedele care circul n
interiorul granitelor unui stat, putnd fi reprezentat de aur, argint sau de ambele
metale.
Sistemele monetare bazate pe aceste metale monetare se numesc sisteme
metaliste, n cadrul crora se disting:
Sisteme monometaliste (bazate pe un singur metal monetar);
Sisteme bimetaliste (bazate pe dou metale monetare).
b) Unitatea monetar este strns legat de metalul folosit pentru baterea
monedei si se caracterizeaz prin dou elemente definitorii:
- valoare paritar;
- paritate monetar.
Valorea paritar reprezint cantitatea de metal pretios care se atribuie, prin
lege, unei unitti monetare.
Paritatea monetar reprezint raportul valoric dintre dou unitti monetare.
c) Baterea si circulatia monedei ca element al sistemului monetar cuprinde
baterea:
Monedelor cu valoare intrinsec (confectionate din aur si argint);
Monedelor fr valoare deplin (confectionate din aliaje de metale
nepretioase, zinc, aluminiu).
d) Emisiunea bancnotelor este reglementat la nivelul fiecrei tri si vizeaz
aspecte referitoare la emisiune si la relatiile dintre banca central si bncile
comerciale, cu scopul dimensionrii corecte a masei monetare.
Preocuprile pe aceast linie, n cadrul unui sistem monetar, decurg din esenta
bancnotelor, care sunt nscrisuri ale bncilor de emisiune si ntrunesc anumite
caracteristici:
Convertibilitatea n metalul monetar;
Valabilitate pe ntreg teritoriul unei tri;
Moned reprezentativ (fiduciar)
e) Emisiunea si circulatia monedei scripturale prezint important n cadrul
unui sistem monetar prin faptul c de-a lungul timpului, statele au recurs la
nlocuirea monedelor cu valoare integral si a bancnotelor convertibile cu bani
de hrtie, neconvertibili, reprezentativi. La baza acestei nlocuiri a stat ideea
egalittii ntre cantitatea de metal pretios si banii de hrtie reprezentativi, orice
neconcordant ntre aceste dou mrimi reprezentnd, n fond, o form de
manifestare a inflatiei.

20. Identificai rolul FMI n cadrul sistemului monetar internaional

actual. Enumerai criteriile de convertibilitate stabilite de ctre FMI . ?
Rolul cel mai important pe care l detine Fondul este acela de manager al unui
sistem monetar international ordonat, previzibil si stabil, cu granite deschise si
care s ofere cadrul necesar unei cresteri echilibrate n comertul mondial si n
economiile trilor membre. In acest sens, FMI functioneaz ca un organism
permanent de consultant, n care membrii coopereaz si particip activ n sfera
monetar international.

21. Definii conceptul de credit i dobnd

Creditul reprezint o categorie economic ce exprim relatii de repartitie a
unei prti din PIB sau din venitul national, prin care se mobilizeaz si se
distribuie disponibilittile din economie si se creeaz noi mijloace de plat, n
scopul satisfacerii unor nevoi de capital si al realizrii unor obiective ale
politicii economice.
Dobnda poate fi definit ca reprezentnd o form de remunerare a creditului
de ctre debitor, pentru folosirea capitalului mprumutat. Astfel, dobnda poate
fi privit ca pret al capitalului mprumutat si poate fi analizat att ca mrime
absolut ct si n mrime relativ (sub form de rat procentual).

22. Enumerai i caracterizai principalele forme ale creditului

A. Creditul comercial reprezint creditul pe care si-l acord agentii economici
la vnzarea mrfii sub forma amnrii pltilor.
Creditul comercial se manifest sub dou forme: - creditul cumprtor
- creditul vnztor.
Creditul cumprtor:
- se manifest sub forma pltilor n avans;
- aceste credite apar ca o prefinantare de ctre beneficiari a produselor pe
care intentioneaz s le achizitioneze;
- sunt frecvente n ramuri precum agricultura si constructiile de locuinte.
Creditul vnztor:
- are ca obiect vnzarea mrfurilor cu plata amnat.
B. Creditul bancar
Participantii la creditul bancar sunt reperzentati la modul general, de un agent
nebancar (productorul sau agentul economic), pe de o parte, si banc, pe de
alta.
C. Creditul de consum
Reprezint vnzarea cu plata n rate a unor bunuri de consum personal, de
folosint ndelungat si de mare valoare (mobil, autoturisme, articole de uz
casnic).
D. Creditul obligatar
Constituie o form a creditului contractat de stat prin lansarea titlurilor de
mprumut (obligatiuni, bonuri de tezaur) n scopul acoperirii deficitului
bugetar.
E. Creditul ipotecar
Reprezint un credit garantat cu propietti imobiliare sub forma cldirilor (n
special n mediul urban) sau de natura terenurilor (n mediul rural).
Dup calitatea debitorului se face distinctie ntre creditele acordate
persoanelor fizice (particulare) si cele acordate persoanelor juridice.
Din punct de vedere al calittii debitorului si creditorului, se face distinctia
ntre:
- creditul privat, n care participantii la raportul de credit sunt subiect de drept
privat;
- creditul public, n cadrul cruia debitorul reprezentat de stat, care se
mprumut pe piata intern, pentru acoperirea deficitului bugetar. In acest caz,
populatia n ansamblul su si agentii economici apar n calitate de creditori.
Dup natura garantiilor se intlnesc urmtoarele forme de credite:
- credite reale;
- credite personale.
Dup ntinderea drepturilor creditorului se disting trei forme ale creditului:
- credite denuntabile, care se manifest atunci cnd creditorul si rezerv
dreptul ca oricnd, nainte de scadent, s cear rambursarea acestui credit, cu
sau fr avizarea debitorului;
- credite nedenuntabile, cnd creditorul are dreptul de a cere rambursarea
numai la o scadent dinainte stabilit;
- credite legate, caz n care creditorul conditioneaz acordarea creditului de
folosirea sa n anumite scopuri convenite cu debitorul.
Dup modul de rambursare, se face distinctia ntre:
- credite neamortizabile, pentru care rambursarea se face integral la scadent;
- credite amortizabile, caz in care rambursarea se face n transe egale sau
neegale, formate din rate de rambursat si dobnzi.
Dup termenul de rambursare, se remarc:
- credite pe termen scurt, pe perioade care nu depsesc 12 luni. Aceast
reprezint forma curent a creditului la banc, ntruct corespunde exigentei de
lichiditate impuse bncilor;
- credite pe termen mediu, a cror durat de rambursare este de la 1 an la 5 ani,
se acord pentru activitatea de export-import ori pentru activitatea de investitii;
- credite pe termen lung, a cror durat de rambursare depseste 5 ani, se
ntlneste n cazul creditelor pentru constructii de locuinte si a creditelor
obligatare.

23. Definii contrapartidele masei monetare

Contrapartidele masei monetare se regasesc in activul bilantier al bancilor
emitente (aurul in activul bancii centrale; devize; credite acordate statului,
trezoreriei; credite acordate bancilor comerciale; credite acordate agentilor
economici si populatiei).
In afara acestor elemente care constituie contrapartida interna exista si o
contrapartida externa, care exprima influentele relatiilor externe asupra
acesteia:
- importul de bunuri si servicii genereaza o scadere a incasarilor in moneda
nationala, deoarece agentul economic importator o transforma in valuta;
- exportul de bunuri si servicii aduce o crestere a incasarilor in moneda
nationala, deoarece intreprinderea care se ocupa cu aceasta activitate va
incasa valuta prin valorificarea marfurilor in exterior si o va transforma in
moneda nationala pentru a-si desfasura activitatea pe plan intern.

24. Caracterizai principalele aspecte ale circulaiei monetare.

Enumerai factorii determinani ai vitezei de rotaie.
Asupra vitezei de rotatie a monedei influenteaza un sir intreg de factori:
1.Veniturile populatiei(pe masura ce cresc veniturile popul.se inregistreaza o
reducere a vitezei de rotatie)
2.Procesul de economisire care determina in mod direct scaderea vitezei de
rotatie a monedei.
3.Politica monetar creditara promovata de Banca Centrala prin care poate fi
majorata sau micsorata masa monetara fapt ce determina majorarea sau
reducerea vitezei de rotatie.
4.Produsul intern brut(PIB) odata cu majorarea pib creste viteza de rotatie.

25. Definii conceptul de banc comercial i sistem bancar

Sistemul bancar reprezinta totalitatea institutiilor financiare care isi desfasoara
activitatea pe teritoriul unui stat in baza anumitor acte normativ legislative cu
privire la activitatea financiar bancara.
Bncile comerciale moderne, avnd rolul de intermediari financiari,
ndeplinesc o funcie macroeconomic important, asigurnd redistribuirea
interramural i interregional a capitalului bnesc. Mecanismul Bancar de
distribuire i redistribuire a capitalului pe sfere i ramuri permite dezvoltarea
economiei n dependen de necesitile obiective ale producerii i contribuie la
restructurarea economiei.
26. Enumerai serviciile oferite de ctre bncile comerciale. Caracterizai
principalele forme ale bncilor comerciale.
Serviciile oferite de catre bancile comerciale:

siguranta privind depozitele pastrate la banci;

dobanda primita pentru acestea;

faptul ca sumele pastrate in conturile bancare pot fi restituite oricand, la

cerere;

transferurile de bani de care pot beneficia ( in loc de a purta asupra lor

mari sume de bani in numerar).

Principalele forme ale bncilor comercialeAstfel sunt banci universale si

banci specializate.

- banci universale sunt denumite acele banci comerciale care efectueaza

toate operatiunile bancare si care nu isi limiteaza activitatea la anumite
sectoare (la noi, societatile bancare sunt, prin lege, banci universale).
- banci specializate este denumirea generica pentru a desemna bancile
comerciale sau institutiile de tip bancar, care, de regula, alaturi de
operatiuni bancare de baza, dezvolta preponderent operatiuni bancare de
un anumit tip sau un anumit domeniu.
- In continuare, vor fi prezentate cateva tipuri de banci comerciale
specializate.
- banca agricola acorda credite si alte facilitati financiare si de plata
unitatilor agricole pentru cumpararea de terenuri si utilaje agricole,
ingrasaminte etc.
- banca de investitii acorda credite, pe termen mediu si lung,
intreprinderilor industriale (uneori si din alte ramuri economice), de
regula pentru investiti, procurandu-si fondurile pe baza unor forme de
economisire pe durate mai indelungate decat cele obisnuite
- banca ipotecara acorda imprumuturi pe termen lung cu o ipoteca
asupra imobilelor detinute de debitori
- banca de export-import crediteaza, pe diferite termene,
producatorii/exportatorii autohtoni pentru a-i sprijini in activitatea de
promovare a produselor tarii respective pe pietele externe; garanteaza
creditele externe; efectueaza operatiuni de casa in favoarea importatorilor
si exportatorilor etc.
 - banca internationala (privata) banca comerciala cu numeroase
sucursale in alte tari si pentru care operatiunile externe joaca un rol
important, dar nu chiar preponderent;
- bancile de depozit realizeaza cea mai mare parte a activitatilor pe plan
intern prin atragerea de depozite si acordarea de credite financiare si
persoanelor private. In Franta, bancile comerciale se numesc banci de
depozit.

- bancile de accept sau casele de accept sunt institutii bancare care

sustin, prin semnatura lor, titluri de credit (cambii, bilete la ordin) trase de
exportatorii autohtoni asupra importatorilor straini iar titlul de credit
astfel acceptat devine negociabil;
- case de emisiune sunt institutii bancare care asigura plasarea pe piata a
unor emisiuni de hartii de valoare (actiuni, obligatiuni, etc.). In Anglia,
aceste institutii sunt considerate merchant banks, in timp ce in SUA
sunt calificate drept banci de investitii (investment banks).

27. Identificai rolul BNM n cadrul sistemului bancar autohton.

Rolul principal al Bncii Naionale a Moldovei este asigurarea i meninerea
stabilitii preurilor. Fr prejudicierea obiectivului su fundamental, Banca
Naional promoveaz i menine un sistem financiar bazat pe principiile pieei
i sprijin politica economic general a statului.

28. Definii principalele teorii monetare.

Metalismul exprima, n primul rnd, interesele capitalului comercial i se baza
pe una din orientrile politicii economice a acelei epoci - mercantilismul.
Conform acestei premise teoretice iniiale, izvorul avuiei societii este
comerul exterior (operaiile de export), al cror sold activ favorizeaz afluxul
de metale nobile n economia naional.
Astfel, obiectivul practic al nominalismului lui Keynes se rezuma la
fundamentarea teoretic a trecerii la circulaia banilor de hrtie i reglementarea
economiei prin gestionarea procesului inflaiei.
Teoria monetar cantitativ.Aceast doctrin economic ne explic nivelul
preurilor la mrfuri i valoarea banilor prin cantitatea lor (masa monetar)
aflat n circulaie.
Monetarismul contemporan.
Contingentul adepilor teoriei monetariste contemporane include o serie de
economiti celebri ca M. Friedman, C. Brunner, A. Meltser i D. Laidner.
Pornind de la modelele echilibrului n economie (ale lui A. Marshall i L.
Walras), ei consider c aceasta i n prezent se poate realiza automat pe calea
modificrii preurilor relative", sau a preurilor diverselor mrfuri, iar
principalul obiect al cercetrii trebuie s fie trecerea de la nivelul echilibrului la
alt nivel, adic absolut" - nivelul general al preurilor.

29. Enumerai i caracterizai particularitile clasificrii semnelor

monetare
Criterii de clasificare a semnelor monetare:
1.forma de existenta a monedei in raport de care moneda se clasifica in:
materiala (moneda metalica si moneda de hartie) si de cont (scripturala)
2.in functie de emitentul semnelor monetare putem grupa moneda in:
- moneda creata de agentii economici a functionat in cadrul sistemelor
monetare bazate pe etalonul aur-moneda pe baza unui mecanism simplu.
- moneda creata de tezaur: vizeaza indeosebi moneda divizionara,
- moneda creata de banci: releva rolul decisiv pe care il au bancile in
creatia monetara, pe de o parte, prin emiterea biletelor de banca (de catre
banca centrala) si, pe de alta parte, prin crearea monedei de cont sau
scripturala (de catre bancile comerciale).
3) un alt criteriu este valoarea intrinseca in raport de care moneda cunoaste
doua forme:
- moneda cu valoare integrala este moneda care contine o cantitate de
metal pretios egala cu cantitatea de metal pretios ce i se atribuie prin
valoarea nominala.
- Moneda semn este reprezentata de monedele de metal sau de hartie pe
care sunt imprimate valori exprimate printr-un anumit numar de unitati
monetare. Aceste valori sunt fiduciare, acceptate si utilizate prin
increderea reciproca, atribuindu-li-se o anumita putere de cumparare.
4) In functie de obligatiile pe care si le asuma emitentul monedele se pot
grupa in convertibile si neconvertibile.
- moneda convertibila a fost reprezentata initial de bancnote care puteau fi
preschimbate in metal pretios. Aceasta era o forma a convertibilitatii
interne.
- moneda neconvertibila desemneaza in exclusivitate moneda care circula
numai in cadrul granitelor nationale.
5) in functie de capacitatea liberatorie (stabilita juridic) a monedei, exista
urmatoarea clasificare:
- moneda legala cu capacitate liberatorie sau circulatie nelimitata,
recunoscuta prin lege, atribuita monedei nationale;
- moneda fractionara cu capacitate liberatorie limitata, atribuita monedei
de argint (atunci cand circula paralel cu moneda de aur in cadrul
monometalismului aur) si monedei divizionare;
- moneda facultativa care este, de regula o moneda straina.
30. Identificai principalele etape ale evoluiei monedei unice Euro i
stabilii rolul ei n cadrul Sistemului Monetar European