6.3. Circuite cu rezistori, bobine si condensatoare în c.a.

În circuitele electrice de curent alternativ avem de-a face cu curenţi şi tensiuni care variază armonic în timp
fără ca valorile lor maxime sau efective să se modifice.

6.3.1 Circuit R-L alimentat de la o sursă cu tensiunea electromotoare u=U⋅sin ωt

Se scrie teorema a II-a a lui Kirchhoff: u = u R + uL

di
L + Ri=U⋅sin ωt
dt

cu soluţia alternativă staţionară: i(t )=I⋅sin(ωt−ϕ) care

presupune evaluarea valorii maxime Im a curentului şi a fazei sale iniţiale .

Introducând solutia în ecuaţia circuitului, se obţine expresia:

d
L [ I sin ( ωt−ϕ ) ] +R [ I sin ( ωt−ϕ ) ]=U⋅sin ωt
dt

ω LI⋅cos ( ωt−ϕ ) +RI⋅sin ( ωt−ϕ )=U⋅sin ωt

Utilizăm formulele trigonometrice: sin(a-b)=sin a cos b-cos a sin b

și cos(a-b)=cos a cos b+sin a sin b

ω LI⋅[ cosωt cos ϕ+sin ωt sin ϕ ] + RI⋅[ sin ωt cos ϕ−cos ωt sin ϕ ] =U⋅sin ωt

ωLI cosωt cosϕ + ωLI sin ωt sin ϕ + RI sin ωt cosϕ -RI cosωt sin ϕ = U⋅sin ωt

cosωt [ ω LIcos ϕ−RI sin ϕ ] + [ ω LI⋅sin ϕ+¿ RI cosϕ ] sinωt = 0 + U sin ωt

Identificând coeficienţii lui sin ωt şi cos ωt , rezultă relaţiile:

ωL
tg ϕ=
ω LI⋅cosϕ−RI⋅sin ϕ=0 , adică R cu ωL =R tg φ

ω LI⋅sin ϕ+RI⋅cosϕ=U ,
și

I ( R⋅cos ϕ+ωL⋅sin ϕ )=U

sau

U U U⋅cos ϕ
I= = =
de unde: R⋅cos ϕ+ωL⋅sin ϕ R ( cosϕ+sin ϕ tgϕ ) R

1 R
cosϕ= = ,
2 2 2 2
Cum: √1+tg ϕ √ R +ω L
 U
I=
rezultă: √ R2 +ω2 L2
Se observă următoarele: ;

-curentul atinge maximul mai târziu decât tensiunea electromotoare, -

curentul rămâne în urma tensiunii
- mărimea XL = ωL are dimensiuni de rezistenţă; ea se numeşte reactanţa inductive- marimea ce se
opune trecerii curentului alternativ,
2 2 2
√
- mărimea Z= R +ω L are dimensiuni de rezistenţă; ea se numeşte impedanţa a circuitului R-L.
Impedanţa este mărimea totală care se opune trecerii curentului într-un circuit de ca. Ea reprezintă
suma rezistenţelor şi a reactanţelor inductive.

Puterile in circuitul RL sunt:

-puterea activă din circuit este asociată prezenţei unei rezistenţe: P=UR I= RI2, (Watt)
sau P=UIcosφ
-puterea reactivă din circuit este asociată prezenţei bobinei.: Pr= UL I= XL I2 (VAR)
sau Pr=UIsinφ
-puterea aparentă: S=UI (VA)
P
Mărimea cosϕ se numeşte factor de putere al circuitului definită : cosφ = S

6.3.2 Circuit R-C alimentat cu tensiunea electromotoare u=U⋅sin ωt ,

Conform relaţiei
{i=C dudt } , tensiunea la bornele unui condensator se
1
uc = idt
exprimă în funcţie de curent prin expresia: C∫

Prin urmare, curentul i(t) în circuit satisface ecuaţia:

uC +uR= u
1
Ri+ idt =U⋅sin ωt
C∫
di 1
R + i=ωU⋅cos ωt
sau: dt C
La bornele fiecărui element de circuit se va regăsi câte o tensiune efectivă corespunzătoare, conform legii lui
1
Ohm: UR = RI, UC = XCI, unde XC = ωC reactanţa capacitivă
Reactanţa capacitvă -marimea ce se opune trecerii curentului alternativ .
 U
I=
1
Procedând ca la punctul precedent se obţine:
tg ϕ=−
1
ω RC
;
√ R2 +
ω2 C 2

De această dată se evidenţiază următoarele:

- curentul atinge maximul mai devreme decât tensiunea electromotoare, respectiv curentul este înaintea
tensiunii;
1
- mărimea √ R 2+
ω C2
2
= Z , se numeşte impedanţa a circuitului R-C.
Impedanţa este mărimea totală care se opune trecerii curentului într-un circuit de ca. Ea reprezintă suma
rezistenţelor şi a reactanţelor capacitive.

Puterile in circuitul RC sunt:

-puterea activă : P=UR I= RI2, (Watt)

sau P=UIcosφ
-puterea reactivă : Pr= UC I= XC I2 (VAR)
sau Pr=UIsinφ
-puterea apararentă: S=UI (VA)
P
cosϕ se numeşte factor de putere al circuitului definită : cosφ= S
Mărimea

6.3.3. Circuit R-L-C serie alimentat cu tensiunea electromotoare: u=U⋅sin ωt ,

Gruparea unor elemente

rezistive, inductive şi
capacitive încât curentul
electric să fie unic şi cu aceeaşi
valoare, constituie circuitul R-
L-C serie de curent alternativ.

Curentul :
i(t )=I⋅sin ( ωt−ϕ ) ,
 Iar tensiunea instantanee la bornele bobinei este:
di
u L=L =ω LI⋅cos ( ωt−ϕ )
dt
iar tensiunea instantanee la bornele condensatorului este:

1 I
uc = ∫ idt= ⋅cos ( ωt −ϕ )
C ωC

La bornele fiecărui element de circuit se va regăsi câte o tensiune efectiva corespunzătoare, conform legii lui
Ohm:
UR = IR,
UL = I X L cu XL = L,
UC = I XC cu XC = 1/C

Din reprezentarea fazorială a celor trei tensiuni, defazate corespunzător fiecărui element de circuit, rezultă că
există o defazare φo dintre tensiunea aplicată U şi intensitatea I a curentului electric:

1
ωL−
ωC
tg ϕ=
Ca urmare, în cazul circuitului serie R, L, C vom avea: R
Aplicând formula lui Pitagora în triunghiul tensiunilor, se obţine: U2 = U2R + (UL - UC)2

2
U=I R 2 + ( X L −X C )
√
sau:
 2
Z = R 2 + ( X L −X C )
√
Facem notaţia: care se numeşte impedanţă a circuitului R-L-C serie.
Cu notaţiile de mai sus se poate scrie legea lui Ohm în curent alternativ: U = I Z

Functionare a circuitului in regim de rezonanţa a tensiunilor

Dacă în funcţionarea circuitului R-L-C serie se realizează condiţia: UL = UC

rezultă: XL = XC,
In acest caz:
impedanţa circuitului devine Z=R ( minim),

U U
=
curentul este Irez = Z R (maxim),

X L−X C
tg ϕ=
iar defazajul dintre tensiune si curent este R adica tgφ=0

Circuitul se comportă rezistiv, prin el circulând un curent electric maxim, spunându-se că circuitul este în
rezonanţă cu sursa de curent.

Condiţia pentru a se realiza rezonanţa este impusă de egalitatea XL = XC,

1
ω 0 L=
de unde: ω0 C
1
ω 0=
respectiv pentru: √ LC
ω0 1
f 0= =
Frecvenţa 2π 2 π √ LC se numeşte frecvenţa de rezonanţă a circuitului serie R, L, C,

X L ω0 L
Q= =
iar raportul R R se numeşte factor de calitate al circuitului.

Cu cât factorul de calitate al unui circuit are o valoare mai mare, cu atât valoarea maximă a curentului este
mai mare.

Puterea pe circuitul R-L-C serie

Dacă laturile triunghiului tensiunilor se amplifică cu intensitatea I a curen-ului, se obţine un triunghi

asemenea cu cel iniţial, dar având ca laturi valori ale unor puteri:

-puterea activă : P=UR I= RI2, sau P=Uicosφ (Watt)

-puterea reactivă : Pr= (UL -UC) I= (XL -XC) I2 sau Pr=UIsinφ (VAR)
-puterea apararentă: S=UI sau S= ZI2 (VA)

Factorul de putere se defineşte prin relaţiile următoare:

care depinde de elementele R, L, C şi frecvenţa a curentului alternativ.

6.3.4 Circuit R-L-C paralel

Gruparea elementelor R, L, C în aşa fel încât tensiunea la bornele lor să fie comună iar curenţii să fie
rezultatul ramificării curentului debitat de sursa de curent alternativ, formează circuitul paralel.

Intensităţile curenţilor prin fiecare ramură au expresiile următoare:

Aplicând teorema lui Pitagora în triunghiul curenţilor, se obţine: I2 = I2R + (IC-IL)2, de unde:

2
1 1 1
I =U
R √
2
+ −
XC X L( )
2
1 1 1 1
Făcând notaţia:
Z
= 2+
R √−
XC XL ( )
U
I=
legea lui Ohm este : Z

I C −I L
tg ϕ=
Defazajul curentului faţă de tensiune este dat de relaţiile următoare: IR

1 1
Sau
tg ϕ=R
( −
XC XL )
Rezonanţa curenţilor

Dacă în circuit, curentul prin bobină este egal cu cel prin condensator IL=IC ,

rezultă: XL=XC
U
I=
rezulta în acest caz că: Z=R respectiv R