1.

Reproducerea
2. Celulele germinale primordiale:
- stau la baza reproduceri
- apar in s 3-4 VIU ; origine endodermala in peretele sacului vitelin,langa alantoida
- in sapt 4 migreaza prin miscari amoebice in creasta genitala
- populeaza crestele, au sexul genetic determinat
- devin celule cap de serie pentru gametogeneza
3. Diviziunile de maturatie
- diviziune primara (reductionalA) diviziune secundara(ecuationalA)
- din primara cu etapele sale ! pro"aza,meta"aza,ana"aza,telo"aza
- pro"aza este mai lunga la sexul; masculin si "oarte lunga la sexul "eminin
- ovocitul I intra in div in luna 3VIU si se bloc#eaza in diploten, reluandu-se la menopauza
- spermatocitul I intra in diviziune la pubertate,dureaza cam $%-&' zile
4. Spermatogeneza
- prima perioada a gametogenezei masculine
- din cel primordiale se a(unge la spermatogonie,sp I , sp II si ulterior spermatida
- are loc in tubii semini"eri (cordoane testiculare lumeinizate la )-*' anI)
- in gonada primitiva se disting 3 tipuri de celule +
- nediferentiate sertoli !mezodermal"#
- di"erentiate (endodermal,) ! spermatogonii primare (A si -)
- interstitiale le$dig !mezodermal"#
- evolutia are loc de la peri"erie spre lumen (vezi bariera testicularA)
%. /permiogeneza
- a doua etapa a gametogenezei
- nu presupune diviziuni ci numai trans"ormari ale spermatidei pt edi"icarea aparatului motor
- veziculele golgi se unesc si dau nastere acrozomului (anterio0)
- nucleul se condenseaza
- mitocondriile se dispun in teaca mitocondriala (piesa intermediarA)
- centriolul se imparte in doua portiuni si emite un "ilament(partea terminalA)
%. Ciclul folicular
- parte a ciclului ovarian
- sub actiunea 1/2 are loc evolutia "oliculilor primordiali
- "oliculul primar e delimitat de un strat de cel "oliculare si de membrana pellucida
- " p se trans"orma in " de crestere ! apare m. /lavians3i,cel "oliculare proli"ereaza si apar cavitati
"oliculare,se dezvolta tecile interna si externa." de crestere prezinta ovocit I in meioza
- " crestere se trans"orma in "ol matur (contine si globulul polar I ov II),exista o singura
cavitate cu lic#id "olicular. /e disting cumulus oop#orus corona radiata alaturi de structurile
prezentate anterior
- in a *4 a zi "oliculul se rupe eliberand ovocit II corona radiata si devine corp luteal 45 corp
albicans6 corp luteum de sarcina in "unctie de "ecundatie
&. 7iclul ovogenetic
- parte a ciclului ovarian
- indus &ormonal
- are loc de"initivarea div primare (apara ov II ! I globul pola0)
- urmeaza div ecuationala cu etapele sale care insa 8U se inc#eie decat in cadrul "ecundatiei, ov
II "iind eliminat in meta"aza acestei diviziuni (ovulatiA) si "iind captat de tuba uterina
'. (vulatia
- are loc in a *4 a zi "iind un bioritm cu evolutie spontana
- "ol ovarian creste, a(unge la *% mm diametru si bombeaza in ovar
- concomitent apare ov II care intra si el in diviziunea mitotica
- in a *4 a zi are loc ponta ovulara si ovulul corona radiata sunt captati de tuba uterina si
impins spre uter
- nu exista semn exterior al ovulatiei (o modi"icare a temp intrarectale " micA)
). Corpul galben
- se "ormeaza in urma ovulatiei , prin sudarea peretilor "olic si invadarea acestuia de catre vase
sangvine
- celulele "oliculare se #ipertro"iaza si se incarca cu pigment galben (cel luteal,)
- secreta progesteron (teaca interna secretea estrogenI)
- aceasta secretie induce secretia mucoasei uterine
- daca nu are loc "ecundatia c luteum involueaza dupa ) zile si se cicatrizeaza (corpus albican/)
- daca are loc "ecundatia atunci atunci degenerarea sa este in#ibata de structurile oului (secretia
sincitiotro"oblastuluI)
- "unctia corpului gaben de sarcina e preluata de placenta din luna 4
1*. Ciclul endometrial
- ciclu de la nivelul mucoasei uterine
- se disting cele 3 straturi ! endo,mio-peri-metru, numai endometrul e implicat in sc#imbarile
ciclice
- ast"el in primele zile ale ciclului se distinge un strat bazal vascularizat ("aza proli"erativa !
paralel cu dezvoltarea "oliculilor ovarienI)
- "aza secretorie incepe la cateva zile dupa ovulatie (indusa de progestero8)
- "aza secretorie ! glandele uterine au crescut " mult, si sunt bine vascularizate
- se pot distinge 3 straturi ! bazal,spongios si compact (ultimele 9 sunt eliminate in cadrul
menstruatiei daca nu a avut loc "ecundatiA)
**. Insamantarea; capacitatia spermiilor
Insamintarea
4 proc prin care spermiile intra in contact cu ovulul.
- poate "i externa (la pestI) sau interna (la o:).
- *'' mil gameti masculini6* ml sperma; mai putin de 9' mil 4 in"ertilitate
+a om:
- ovulatia nu e conditionata de actul sexual
- durata de viata a unui gamet masc e de aprox % zile dar e activ doar 94 ore in tractul genital
"eminin pt ca p2ul vaginal distruge spermiile
- mucoasa uterina si cilii din trompa se opun inaintarii
- tractul genital "ace ast"el o selectie riguroasa
1enomenul de capacitatie a spermiilor (-ed"or;)
4 totalitatea trans" mor"o-"iziologice su"erite de spermie in tractul genital "eminin in urma carora
devine apta pt o "ecundatie normala.
,odificari:
- reactia acrozomala - se activeaza enzimele de la acest nivel
- fiziologice - creste viteza de deplasare
- metabolice - creste consumul de oxigen
*9. 1ecundatia ! scop, etape
4procesul prin care spermia a(unsa la nivelul tubului patrunde in ovul, continutul celor 9 celule
amestecindu-se
Scopuri:
- activarea ovulului pentru s"irsirea celei de-a doua diviziuni
- restabilirea numarului diploid de cromozomi
- stabilirea sexului noului individ
- transmiterea caract. ereditare ale celor 9 parinti.
- speci"ica pt om este monospermia "iziologica, adica un spermatozoid poate "ecunda un singur
ovul
"tape:
*. <raversarea coroanei radiata ! cu a(utorul #ialorunidazei, a"lata in lic#idul seminal, care
dizolva celulele "oliculare si permite patrunderea
9. <raversarea membranei pellucida ! cu a(utorul enzimelor din acroziom
- in citoplasma ovocitului, la locul patrunderii spermiei, apare o reactie zonala data de niste
enzime care inactiveaza enzimele acrozomiale ale celorlalte spermii si nu le mai lasa sa patrunda
in ovul ! de aici monospermia
3. <raversarea membranei ovocitului ! prin "uzionarea membranei celor 9 celule, printr-un
mecanism mai putin cunoscut.
- nucleul spermatozoidului, impreuna cu centriolul proximal si "ilamentul axial patrund in
citoplasma ovocitului II si realizeaza o rotatie de *)' grade, a.i. centriolul proximal se orienteaza
spre nucleul ovocitului II
- au loc procese de #idratare ale cromatinei a.i. cei 9 nuclei cresc in volum si se vor numi
pronucleu "eminin si pronucleu masculin
- ulterior, prin diparitia membranei, va avea loc procesul de singamie sau amestec celular
- centriolul proximal al spermatozoidului se divide, cei 9 centrioli rezultati migrind spre cei 9
poli ai celulei
- apar "usuri de diviziune pe care se aseaza cromozomii in placa ecuatoriala (=)
- cromozomii migreaza spre centrozomi
- "ecundatia a luat s"irsit; a durat 3' de ore
- din acest moment incepe, "ara pauza, segmentarea oului (zigotuluI)
Anomalii ale "ecundatiei+
- super"etatia 4 o noua ovulatie in primele luni de sarcina, ovulul nou si el "ecundat; rezulta un
embrion mai mic ca virsta si di"erentiere
- super"ecundatia 4 doua sau mai multe ovule sunt eliberate spontan in acelasi timp si vor "i
"ecundate in timpul+ -aceluiasi act sexual
- unor acte sexuale di"erite dar apropiate in timp 45 produsi de conceptie di"eriti
13. Segmentarea oului
- incepe imediat dupa terminarea fecundatiei
- presupune aparitia initial a 9 celule "iice identice denumite blastomere (3$2)
- concomitent zigotul migreaza catre cav uterina sub actiunea cililor tubari precum si miscarilor
peristaltice ale trompei
- segm are 9 caracteristici ! e totala si subegala (aproape egalA)
- adica totala deoarece volumul protoplasmei cel-ou 4 suma vol celulelor "iice
- adica subegala deoarece rezulta macromere micromere (di"erentiere in momentul in care
zigotul e "ormat din %$ blastomere -5 morulA)
- blastomerele se vor organiza di"erit si anume
- micromerele se distribuie peri"eric instr-un singur strat (viitor tro"oblas<)
- mascromerele vor deveni butonul embrionar
- in zilele 4-% apar spatii de cliva( in interiorul zigotului dand nastere blastocelului (cavitat,) si in
ziua % dispare si m pellucida
- se inc&eie sapt 1
14. -idatia implantatia. Reactia deciduala
- reprezinta implantarea blastocistului in mucoasa uterina la s"arsitul sapt *
- zigotul are 9 poli ! embrionar si abembrionar, nidatia se "ace cu polul embrionar >inainte?
- nidatia e de tip interstitial (in grosmiea mucaoasei, spre deosebire de alte mami"ere unde poate
"i centrala sau excentricA)
- are loc pe per ant 6 post al corpului uterin, mai rar la nivelul "undului
- exista ,patologic, sarcini tubare si abdominale ("undul de sac douglas,ansa intestinala sau pe
supra"ata ovaruluI)
- locul de patrundere al blastocistului este acoperit de un dop de "ibrina si poate aparea semnul
lui 2artman (#emoragie care se con"unda cu menstruatia@@@)
- penetrarea mucoasei se "ace pe seama enzimelor proteolitice ale <1-
- reactia de decidualizare reprezinta reactia uterului la nidatie
- "ata de embrion mucoasa uterina se va raporta ast"el+
A decidua bazala in dreptul polului embrionar
. decidua capsulara acopera blastocistul
A decidua vera ! restul
- decidua bazala va deveni ulterior locul de "ormare al placentei
1/. Saptamana a 00 a de viata intrauterina
- aceasta perioada este perioada discului bilaminar
- in ziua a ) a blastocistul se a"la partial implantat in peretele mucoasei uterine
- apare di"erentierea la nivelulul butonului embrionar in ,BI-CA/< si 2IBD-CA/< asezate
ast"el ! epiblastul spre cavitatea amniotica si #ipoblastul spre cea vitelina primitiva
- pe peretele cavitatii amniotice distingem amnioblaste, pe cel al cavitatii viteline ! apare
membrana exocelomica
- la limita dintre epiblast si amnioblaste circum"erential se sc#iteaza (onctiunea
ectoamnioblastica (viitorul inel ombilicaC)
- <1- se di"erentiaza in cele 9 straturi celulare -' cito<1- si sincitio<1-, un strat intern
unicelular cu diviziune intensa repsectiv un strat peri"eric,pe m multe randuri de celule
polinucleate
- In ziua a Ea incepe stadiul lacunar al sincitio<1- ! incep sa apara lacune in care vor penetra
ulterior vase materne
- Filele E -*' pe "ata interna a cito<1- se di"erentiaza mezenc#imul extraembrionar si, in
interiorul sau, apar spatii de cliva( care se undesc si "ormeaza celomul extraembrionar (corionuC)
- Filele *'-*9 mezenc#imul extraembrionar se di"erentiaza in cele 9 straturi ! spla#no si
somatopleural, legatura dintre cele doua numindu-se pedicul de "ixatie
- In zilele *9-*3 are loc "ormarea veziculei viteline de"initive prin procese de proli"erare ale
#ipoblastului
- Fiua *4 apare placa procordala catre viitoarea extremitate ce"alica a embrionului (#ipoblastul
adera intim la epiblas<)
- 8ota ! #ipo si epiblast sunt denumirile "olosite in langman si sunt mentionate si in cursul
nostru. 8us# exact de ce se "oloseste si ecto ! endo blast si cred ca ar "i indicat sa il intrebam pe
CUBU
*$. :ezenc#imul extraembrionar
- Filele E -*' pe "ata interna a cito<1- se di"erentiaza mezenc#imul extraembrionar si, in
interiorul sau, apar spatii de cliva( care se undesc si "ormeaza celomul extraembrionar (corionuC)
- Filele *'-*9 mezenc#imul extraembrionar se di"erentiaza in cele 9 straturi ! spla#no si
somatopleural, legatura dintre cele doua numindu-se pedicul de "ixatie
- In zilele *9-*3 are loc "ormarea veziculei viteline de"initive prin procese de proli"erare ale
#ipoblastului
(de la *%. )
*&. ,volutia tro"oblastului in saptamana a 9 a (vezi+ *%. /apt a 9 a de viatA)
*). ,volutia discului embrionar (vezi mai su/)
1). -otocordul
- 1ormarea notocordului incepe in saptamana a 3 a,paralel cu gastrulatia
- notocordul isi are originea in nodul primitiv, de pe "ata amniotica a embrionului , la capatul
liniei primitive
- celule prenotocordale , prin invaginare,inainteaza de la nivelul nodului primitiv (terminaC) in
directie ce"alica pana a(ung la placa procordala,"iind amestecate intre celulele #ipoblastului.odata
cu involutia acestuia in saptamana a 3 a si inlocuirea sa cu endodermul se va de"initiva structura
notocordului
- "ormarea notocordului e un proces treptat, cranio-caudal
- inspre extremitatea caudala se distinge pentru o scurta perioada de timp canalul neurenteric care
va permite comunicarea amniosului cu cavitatea vitelina
- la adult notocordul se pastreaza sub "orma nucleului pulpos de la nivelul discurilor
intervertebrale
- notocordul este structura care induce dezvoltarea ectodermului in saptamana a 3 a
2*. "volutia 123 in sapt a 3 a
- in saptamana a 3 se de"initiveaza "ormarea 7D0ID8UCUI (sincitio cito<1-mezenc#im
extraembrionar somatopleuraC)
- la nivelul corionului apar vilozitatile coriale primare , secundare si tertiare (care se mai numesc
si vilozitati placentare de"initiv,)
- vilozitatile primare sunt compuse exclusiv din cito sincitio<1-, cele secundare au si
mezenc#im extraembrionar in componenta lor, iar cele de"initive prezinta capilare sangvine ale
embrionului
- treptat celulele cito<1- vor penetra progresiv sincitiul pana vor intra in contact cu endometrul
matern ! unde vor "orma prin aglomerare coa(a citotro"oblastica a placentei
- se vor di"erentia de asemenea vilozitati crampon care se extind de la placa corionica si pana la
decidua bazala
- vilozitatile ast"el dezvoltate asigura ancorarea (placentA) precum si nutritia embrionului pe
seama sc#imbului sangvin de la nivelul sistemului lacunar "ormat
9*-99. ,ctoderm ! evolutie si derivate 7reste neurale
- ectodermul evolueaza in sapt a 3 a sub inductie notocordala
- ast"el ,prin invaginare, apare initial un sant neural delimitat de (onctiunile neuro-ectodermale
(ulterior creste neural,)
- se "ormeaza apoi tubul neural desc#is la ambele capete ! cele 9 ori"icii inc#izandu-se in zilele
9% (anterio0) si 9& (ori"iciul posterio0),impiedicand comunicarea cu cavitatea amniotica
- tubul neural su"era ulterior o serie de dilatatii pe seama carora apar veziculele cerebrale in mai
multe stadii
. prozencefal4mezencefdal si rombencefal
A telence"al si dience"al 6 mezence"al 6 metence"al (punte cerebeC) si mience"al (bulb ra#idia8)
- crestele neurale amintite anterior se segmenteaza si "ormeaza ggl vegetativi si gll nv spinali
ggl nervi cranieni
- din ectoderm deriva +
. epiderm 5 glande ane6a
A /87 G /8B
. "piteliu senzorial al org de simt
A 2ipo"iza
. Smaltul dentar
A ,p caivt bucale si nazale canalul anal
. "p terminal al uretrei
A 7ristalinul
93. ,ndoderm ! evolutie derivate
- "ormat in saptamana a 3 a pe seama celulelor care migreaza din epiblast (need to c#ec3 t#is
ou<) endodermul va evolua concomitent cu ectodermul
- ast"el , prin miscari de invaginare se va "orma initial un sant digestiv primitiv si apoi un tub
digestiv primitiv, comunicand cu vezicula vitelina
- tubul este inc#is la ambele capete prin membrana oro"aringiana (cranial,se resoarbe in sapt 3) si
membrana cloacala (caudal,se resoarbe in luna 3 )
- se descriu 3 regiuni ale tub int prim
A intestin anterior (proentero8) ! eso"ag, stomac si duoden
A intestin mi(lociu (mezentero8) duoden pana la colon transvers
A intestion posterior (metentero8) ! colon transvers ! rect
- deriva de asemenea din endoderm
A epiteliu tubului digestiv
A epiteliul mucaosei ap respirator (pana la alveol,)
A parenc#imul amigdalelor tiroida timus
. ficatul !&epatocitel"#
A pancreasul (cel acinar,)
. trompa lui eustac&io
A epit vez urinare (partiaC)
94. :ezodermul intrambrionar stadiu presomitic
- mezodermul intraembrionar este rezultat al gastrulatiei din saptamana a 3 a
- stadiul presomitic se intinde din ziua *4 pana in ziua 9' si este marcat de o proli"erare activa a
celulelor mezodermale care se extind in volumul embrionului
- mezodermul se va imparti in 3 zone in (urul notocordului si tubului neural
. mezoderm para6ial
A mezoderm intermediar
A mezoderm lateral cu stratul somatic 6 parietal si cel visceral sau spla#nic, intre cele doua
delimitandu-se celomul intraembrionar
2/. Somite evolutie derivate
- somitele sunt segmente ale mezodermului paraxial care apar si proli"ereaza cranio ! caudal
incepand aproximativ cu ziua 9'
- "ormarea lor este pusa in legatura cu "ormarea neuromerelor ec#ivalente
- se descriu 4 somite occipitale., & cervicale, *9 toracale,% lombare si % sacrale )-*' coccigeale
- dezvoltarea lor e cuprinsa in intervalul zilelor 9'-3%
- "iecare somita prezinta 3 pereti intre care e cuprins miocelul (cavitate ce comunica cu cav
celomicA)
- per ventral ! se di"erentiaza si incon(oara tubul neural "ormand sclerotomul 45 blasti care dau
nastere sc#eletului axial dura mater
- per dorsolateral ! se di"erentiaza in dermomiotom (dermatom miotom. 1ormand derm tes
subcutanat din reg dorsala respectiv musculatura dorsala a trunc#iului si peretelui anterolateral
abdominaC)
- peretele medial ! despre care nu scrie nimi3 nicaieri.poate in ranga.
9$. :ezodermul intermediar (incepand din saptamana a 4 A)
- mezodermul intermediar se segmenteaza si el asemanator cu mezodermul paraxil, insa numai in
partea superioara a corpului, dand nastere 8,10D<DA:,CD0
- in partea in"erioara se disting structuri denumite cordoane ne"rogene care vor da nastere
"ormatiunilor excretoare (musculatura neteda a ap urinar parte din epiteliul acestuiA)
- de-a lungul dezvoltarii "atului se vor "orma 3 structuri (in sens cranio-caudaC) +
A prone"ros
. mezonefros
A metane"ros
- cel dintai este rudimentar si non"unctional (se a"la cervicaC)
- al doilea poate "unctiona o scurta perioada in timpul vietii intrauterine dar va "i reprimat total la
"emeie iar la barbat va participa in "ormarea sistemului genital
- metane"rosul apare in saptamana a % a si va da nastere ulterior practic intregului sistem excretor
- H nota ! treaba e ca in curs avem " " " putine in"ormatii si cam con"uze.am completat cu
in"ormatii din langman unde in"ormatiile sunt in continuare cam aiurite, desi cantitativ mai
multe@
9&. :ezodermul lateral
- mezodermul lateral, nesegmentat, va segrega in 9 "ormatiuni ! mez spla#nopleural si cel
somatopleural , cuprinzand celomul intraembrionar
- mezodermul lateral este si cel care sta la baza "ormarii cordului (mezoderm cardioge8)
- din mez somatopleural deriva+
A dermul str adipos din restul corpului (vezi dermomiotoame la mez paraxial @@@ )
A "oita parietala a cavitatilor seroase (pleura.,pericard,peritoneU)
. musculatura membrelor
- din mez spla#nopleural deriva+
. foita viscerala a seroaselor
A tunica submucoasa si musculara a viscerelor
- din cavitatea celomica 45 cavitatile seroase ale corpului
2). 7lacenta - formare
- este organul sc#imburilor metabolice dintre organismul "etal si matern in perioada dezvoltarii
intrauterine.
- la inceput oul se #raneste #istriotro"- pe baza secretiilor mucoasei uterine, apoi devine nutritie
#emotro"a, pe baza sangelui matern, prin evolutia tro"oblastului spre placenta.
- tro"oblastul contribuie la "ormarea partii "etale a placentei. In ziua a &-a, la zona de contact
dintre blastocist si endometru, tro"oblastul incepe sa se ingroase, prin proli"erare celulara active
-5 di"erentierea lui in sincitiotro"oblast(la ex<) si citotro"oblast.
- trro"oblastul are trei stadii de evolutie+ lacunar, trabecular si vilozitar.
- in stadiul lacunar, in masa sinct"b apar mici spatii, care prin con"luenta "ormeaza lacune. In
acestea patrunde sange matern -5circulatie sgv lacunara.
- din citot"b se di"erentiaza mezoblastul extraembrionar. /tratul sau peri"eric (somatopleuraC)
tro"oblast supraiacent (sinct"b, citot"-)4 corion.
- in stadiul trabecular+ in trabecule patrunde mai intai citot"b -5vilozitati primare. ,l "orm
coloane celulare in axul vilozitatilor. Acest citot"b patrunde distal (peri"eri7) pana in zona unde
sinct"b se ataseaza de endometrul placii bazale.
- in axul vilozitatilor primare patrunde tesut mezenc#imal apartinand corionului -5 vilozitati
secundare.
- acestea cresc si incep sa se ramifice.
- in parallel se maresc si spatiile in care au patruns vilozitatile-5 viitoarele spatii interviloase.
- invelisul ext, dinspre endometru al spatiilor interviloase este "orm din t"b bazal si placa bazala.
- citot"b distal "uzioneaza cu cel al vilozitatilor vecine-5 placa citotro"oblastica.
- la s" primei luni de la "ecundatie, in mezenc#imul vilozitatilor apar primele vase sgv-5 vilozitati
tertiare. ;at "aptului 3 vilozit II si III contin mezenc#im corial, ele s.n. si vilozitati coriale.
- vasele sgv ale vilozitatilor realiz leg cu vasele ombilicale, apoi cu vasele sist cardiovascular
intraembrionar -5 circulatia placentara ("eto-placentarA), care inloc circ vitelina.
- ulterior, dat cresterii si expansionarii amniosului, vilozitatile de pe supra" corionului-
corespunzatoare deciduei capsulare, se atro"iaza si dispar -5corionul neted.
- vilozitatile determina un aspect cotiledonat, "iecare cotiledon "iind alcatuit din *-% sist tambur-
ansamblu de vilozitati rami"icate. 8r de sist tambur este reglat de nr de ori"icii din placa bazala.
- la peri"eria placentei se "orm lama obturanta, prin care placenta adera strans la uter, inc#izandu-
se practic spatiul lacunar.
7artea fetala a placentei:
- stratul de mezenc#im de la baza vilozitatilor secundare si tertiare "orm. palca sau lama coriala.
- vilozitatile tertiale (de"initiv,) "ormeaza lobi placentari+ *%-3'.
- o parte din vilozitati se aplipesc de deciduas bazala si s.n vilozitati crampon (de ancorar,).
Spatiul intervilos:
- isi are originea primara in lacunele sinct"b. ,ste umplut cu sange.
- cand t"b vilozitar a(unge la placa bazala si se ataseaza de ea, "ormand t"b bazal, spatiile
interviloase sunt imbracate de (ur impre(ur de sinct"b si citot"b.
Bartea materna a placentei+
- este "orm din stratul compact si spongios al deciduei bazale. Bartea din decidua bazala care
contribuie direct la "ormarea placentei "uzioneaza cu t"b bazal. Acesta, cu cresterea varstei
placentei este inlocuit partial cu subst "ibrinoida. /ub el se a"la stratul 8itabuc#. Acestea,
impreuna cu citot"b si sinct"b "ormeaza placa bazala.
- da ridicaturi ce se numesc septuri intercotiledonare, ce separa incomplete spatiile lacunare.
3*. 3ariera placentara. 1ipuri de placenta
-ariera placentara (membr inter#emalA) este alc din % starturi+
- sincitiotro"oblast
- membrana bazala a trofoblastului
- tesutul mezenc#imal al vilozitatii
- membrana bazala a capilarului
- endoteliul capilar
Sincitiotrofoblastul
- di"erentiere particulara a tro"oblastului
- repr pp "actor de reglare a transportului prin membr de sc#imb placentara.
- este sediul sintezei de #ormone steroizi si proteine placentare.
- supra" sa libera din spatiul intervilos prez microvili si interactioneaza direct cu sangele.
:embrana bazala a t"b
- citot"b, "orm din celule Canger#ans, alcatuieste in placentele tinere un strat continuu, iar in
placenta matura devine discontinuu si ast"el membrane va veni in contact direct su sinct"b.
<esutul mezenc#imal al vilozitatii
- este lax si dispus in retea in placentele tinere.
- contine "ibroblasti si celule 2o""bauer.
Capilarele sangvine
- cresc numeric si diametrul lor se mareste in placenta matura.
- in placentele tinere m.b. a capilarelor lipseste.
- celulele endoteliale proemina in lumenul capilar.
- in placenta matura exista capilare sinusoide, anastomozate, cu rol in scaderea presiunii
sangelui.
In "unctie de prezenta a sase straturi( perete vascular matern, tes con( matern, epiteliul
endometrului matern,corioepiteliul "etal, tes mezenc#imal "etal din vilozitate si endoteliul
capilarelor "etale, exista+
- Blacenta epiteliocoriala+ contine toate cele $ straturi, este neinvaziva-implantatia oului nu se
"ace in decidua, el ramanad in cav uterina. ,x+ porc, cal, magar.( in "ine, la "eminin +))
- Blacenta sindesmocoriala+ neinvaziva, vilozitatile corioepiteliale sunt sub "orma de cotiledoane.
,x.+ la rumegatoare.
- Blacenta endoteliocoriala+ epiteliul si tes con( dispar. ,ste invaziva. ,x.+ carnivore.
- Blacenta #emocoriala+ cea mai evoluata. Intre sangele matern si capilarele "etale nu se interpun
straturi endometriale. 7ea mai avansata. ,x. primate, om.
31. 7lacenta umana matura
- in luna a 4-a de gestatie placenta atinge grosimea ei de"initiva+ *)-9* mm, iar in perioada
urmatoare ea creste doar in supra"ata. ;iametrul placentei mature este de *%'-9'' mm, iar
greutatea de %'' g. Are o supra"ata de sc#imb a vilozitatilor de *4 m9, deci de *' ori mai mare
decat supra"ata corpului adult.
- citotro"oblastul su"era o reducere pronuntata dupa lunile 4-%.
- citot"b prezinta celule Cang#ans din invelisul vilozitatilor tertiale, celule ale coloanelor din axul
viloziatilor si celule Cang#ans din tro"oblastul bazal.
- in placa bazala, super"icial de startul 8itabuc#, celulele sunt bogate in ribonucleo- proteine.
- celule 2o""bauer sunt prezente in mezenc#imul vilozitar si contin "os"ataza acida.
- tipul de rami"icatie al vilozitatilor placentei mature este dicotomic, rami"icatiile "iind de ordin
secundar si tertiar. ;in vilozitatile tertiare pleaca rami"icatii "ine, laterale si libere in spatiul
intervilos.
- placenta este de tip viols, avand spatiile interviloase unplute cu sange matern, pe care placa
coriala le acopera ca un capac.
- "ibrinoidul si "ibrina din placenta se "orm, incepand din stadiile initiale, in placa bazala,
septurile placentare, placa coriala. Brimele depuneri sunt la niv stratului 8itabuc#. Aceste subst
au rolul unui sc#elet de sustinere si bariera imunologica. Ca nastere stratul de "ibrina "avorizeaza
dezlipirea placentei de paretele uterin si expulzia ei din uter.
39. Blacenta ca membrana de sc#imb si organ endocrin
- placenta este un organ temporar de mediere a sc#imburilor dintre organismul matern si cel al
embrionului si "atului, in perioada dezvoltarii uterine.
- placenta indeplineste "unctii multiple si complexe+ nutritive, respiratorii, renale, #ormonale,
este organ de protectie.
- Bune in asociatie directa "luxul sangvin matern sic el "etal, care normal nu se amesteca, "iind
separate de membrane placentara.
- <rans"eral de subst se "ace prin mecanisme di"erite+ di"uziune simpla, di"uziune "acilitata,
transport activ, "agocitoza, pinocitoza, transport intercellular si prin mici canale in membrane
bazala.
D9 si 7D9 strabat memvrana placentara prin di"uziune simpla. A"initate pentru oxigen a
eritrocitelor "etale este mult mai mare decat a celor materne. 7antitatea de oxigen trans"erat
sangelui "etal depinde de di" dintre presiunea lui in sangele matern si "etal, debitul sgv in spatiul
intervilos, grosimea si supra"ata e"ectiva de sc#imb. 2ipoxia rezulta prin actiunea "act ce
diminua debitul sgv in uter. Anoxie pt cateva min4 moarte.
Apa si electrolitii Apa strabate membrana in dublu sens prin di"uziune simpla, cu o rata "
rapida. Brin bariera placentara trece mai multa apa decat este necesara tesuturilor "etale, placenta
"iind o sursa importanta si pentru apa lic#idului amniotic. Ca termen cantitatea de apa spre "at si
dinspre "at spre sangele matern este de 3,% l pe ora.
8a, I, :g, clorurile si bicarbonatii strabat bariera placentara liber si rapid,"iind in ec# osmotic
cu organismul matern. 7a si B se a"la in conc mai mari in organismul "etal.
/ubstantele nutritive.
- Jlucidele sunt transportate prin mecanism complex, in mod activ si selectiv. Jlucoza are o cinc
mai mica in sangele "etal. Blacenta "oloseste glucoza in sinteza de glicogen si de "ructoza.
- Aa, polipeptidele si proteinele strabat placenta prin mec active si complexe. Aa se a"la in conc
mai mari in sangele "etal. Aa cu molec mica trec liber, proteinele cu molec mare prin pinocotoza,
antigenele si anticorpii prin combinatie cu transportori sau pinocitoza. 7el mai usor strabat
membr Ig J sin u trec Ig A si Ig :.
- Cipidele. Unii acizi grasi sunt transportati ca atare, in timp ce colesterolul, trigliceridele si
"os"olipidele nu trec prin bariera placentara.
Vitaminele- cele mai multe strabat liber membrana inter#emala.
Brodusii de catabolism- 7D9 di"uzeaza mai rapid decat D9. Ureea, creatina si creatinina
strabat membrane placentara prin di"uziune simpla.
2ormonii- tiroxina si triiodotironina strabat liber bariera placentara. 7orticosteroizii se a"la in
conc egale la mama si "at. A7<2-ul nu trece prin bariera placentara.
Agentii in"ectiosi- prin actiune directa sau prin produsi toxici pot determina mal"ormatii.
Uneori mama purtatoare a unui virus il poate trans"era "atului. Virusul rubeolei, spiroc#etele
strabat bariera.
8ormonii placentari
- placenta secreta ! #ormoni proteici+ gonadotropine, somatotropine, tirotropina placentara.
- #ormoni steroizi+
B0DJ,/<,0D8A- #ormonal steroid secretat din primele zile de sarcina. In timpul primului
trimestru este secretat de corpul galben. In trimestrele 9 si 3 este sintetizata de sinct"b din
colesterolul preluat active din sangele matern din spatiile interviloase. In sinteza sa nu sunt
necesari precursori de origine "etala, ca in cazul estrogenilor.
,/<0DJ,8II- estradiolul, estrona, estriolul. /unt prod in cant mari in sinct"b, conc lor "iind
proportionala cu cresterea in greutate a placentei. In primele sapt de sarcina sunt secretati si de
corpul galben. /timuleaza dezvoltarea si inmultirea celulelor miometrice si ale tesutului con(
uterin. Ca termen, cand secretia de progesterone inceteaza, estrogenii sensibilizeaza musculatura
uterine la actiunea ocitocinei, declansand ast"el contractia. In sinteza lor placenta nu este un
organ endocrin complet, deoarece nu pot "i produsi direct din subst simple, ci sunt "olositi
precursori ai steroizilor.
33. ;ezvoltarea membrelor
- in ziua a 9$-a pe "ata laterala a corpului embrionar apare o excrescenta numita ceasta
membrelor.
- in zilele 9&-9), la limita dintre somite si somatopleura apar mugurii membrelor superioare
- in etapa urmatoare- perioada timpurie a mugurilor membrelor- apar la aprox. 4) de ore dupa
primii mugurii membrelor in"erioare.
- mugurii membrelor superioare se dezv. dorsal de um"latura cardiaca, in dreptul somitelor 74-
<*.
- cei ai membrelor in" apar in dreptu somitelor C4-/3.
- inervatia lor este data de ram ant ale nervilor spinali din aceste regiuni.
- in mugurii inveliti de ectoderm patrunde mezenc#imul somatopleural, din 3re se dezv sc#eletul,
articulatiile, musc#ii si vasele membrelor.
- in sapt. $ apare un sant circular distal si la niv mugurilor se individualizeaza un segment
proximal cilindric si unul distal, mai latit.
- in sapt & apare un nou sant circular care subimparte segm proximal in brat si antebrat,
respective coapsa si gamba. /egm distal reprezinta mana primitiva si piciorul primitiv. Ca nivelul
placilor latite ale acestora se sc#iteaza primordiile degetelor, separate prin santuri radiare si apoi
prin membrane interdigitale. /.n degete con(uncte sau unite.
- la inceput mugurii sunt dispusi perpendicular pe trunc#i. Ulterior, ei se inclina caudal si se
roteaza cu E'o in (urul axului longitudinal, in sens invers unele "ata de altele. 7otul a(unge in poz
dorsala, iar genunc#iul in poz ventrala. Impreuna s-au rotat si "etele de "lexie si extensie ale
membrelor.
- dupa sapt ) membranele interdigitale se resorb si se individualizeaza degetele primitive
- in axul mugurelui de membru patrunde mezodermul lat intraembrionar somatopleural, care
evolueaza in trei stadii+ blastem mezenc#imatos, cartilaginous(centrii de condri- "icare pntru
"iecare seg:), apoi osi"icare, dupa luna a 3-a.
- prin procese de vascuolizare si resorbtie a mezenc#imului dintre piesele sc#eletice, se "orm
articulatiile membrelor.
- la aprox. 4 luni si (umatate musc#ii membrelor prezinta contractii proprii.
34. Anomalii in dezvoltarea membrelor
:al"ormatii prin absenta su lipsa de dezvoltare+
- amelie4 lipsa unuia sau mai multor membre- are drept "aza critica zilele 34-3$.
- "ocomelie4 absenta sau dezvoltarea insu"icienta a segm proximale ale membrelor- "aza critica-
zilele 3'-33.
- adactilie9 absenta degetelor
;ezvoltare incompleta sau oprirea in dezvoltare+
- microfalangie4 microdactilie.
- micromelie4 membre mai mici decat normal.
"6agerarea dezvolatarii sau cresterea in e6ces:
- macromelia
- macrodactilia4 &iperfalangie.
Altele+
- elenteromelie9 rotatia genunc&iului.
- sindactilie4 alaturarea degetelor (3 si 4 mai "recvent la membrul in".)
- sironomelie4 membrele in"erioare partial sau total "uzionate.
- polidactilie
- amputatii congenitale
- luxatia congenitala de sold
3%. Vezicula amniotica
- amniosul primitive, cu cav. amniotica pe care o cuprinde, se "ormeaza in ziua a &-a de la
"ecundatie intre citotro"oblast si embrioblast.
- odata cuu aparitia canalului notocordal si a canaliculului neurenteric, c.a. va comunica temporar
cu sacul vitelin de"initive, lic#idul amniotic putand trece in acesta.
- aparitia celomului extraembrionar creaza posibilitatea expansionarii amniosului- prin crestere si
acumulare de lic#id, ducand in "inal la disparitia celomului si la "uziunea amniosului cu corionul.
- depaseste in volum sacul vitelin definitiv.
- prin dezvoltarea sa, corpul embrionar proemina tot mai mult in cavitatea amniotica, iar
(onctiunea dintre amnios si corpul embrionar se deplaseaza treptat spre "ata ventrala a
embrionului.
- o consecinta a acestui process este "ormarea cordonului ombilical.
- in luna a3-a amniosul "uzioneaza cu corionul neted, lipsit de vilozitati si impreuna imping catre
peri"erie deciduas capsulara. Acesta va "uziona apoi cu decidua parietala, "atul si anexele sale
ocupand toata cavitatea uterina.
- odata cu disparitia celomului, acumularea de lic#id amniotic si expansiunea amniosului se
poate vorbi despre amniosul de"initiv.
- celulele epiteliului amniotic sunt initial plate si contin in citoplasma granule de glicogen.
Ulterior devin cubice.
- cavitatea amniotica este plina cu lic#id amniotic, care inglobeaza in intregime corpul
embrionar.
- lic#idul este secretat de amnioblaste si inlocuit total la aprox. E ore.
0oluri+ - dezvoltarea intr-un mediu acvatic scade actiunea "ortei gravitationale asupra corpului
mebrionar, apropiindu-l de starea de imponderabilitate.
- protectie impotriva socurilor mecanice si a altor agenti nocivi.
- permite miscarile "atului, incepand cu luna a 4-a.
- participa la mentinerea temperaturii contante.
- la nastere- faciliteaza dilatatia.
- poate "i examinat inainte de nastere(amniocentezA), dand in". despre sarcina.
- metabolic+ intre lic#idul amniotic si compartimentele "etal si matern se realizeaza sc#imburi
active si rapide prin cai de sc#imb principale si aditionale.
- din luna a %-a "atul ing#ite lic#id amniotic, care este resorbit in tubul sau digestiv.
- in sapt 34-3) cantitatea de lic#id este maxima si depaseste *''' ml. Ca termen variatiile pot
oscila in conditii normale intre 4''-*9'' ml.
- variatii patologice+- #idramnios+ cantitati de peste 9''' ml. -5 imposibilitatea "atului de a
ing#iti lic#id, este perturbata eliminarea urinii "etale, producerea de anomalii si mal"ormatii
congenitale.
- oligoamniosul+ cant. sub 3''-4'' ml. -5 intarzierea cresterii intrauterine, a"ectiuni ale cailor
urinare.
3$. 7ordonul ombilical
- este "ormatiunea de legatura anatomo-"unctionala dintre placenta si "at.
- "ormarea sa incepe odata cu aparitia celomului extraembrionar- stadiul de blastocist trilaminar.
- in acest stadiu se individualizeaza pediculul de "ixatie, apoi, din "uziunea acestuia cu pediculul
vitelin , datorata expansiunii amniosului, ia nastere cordonul ombilical de"initiv.
- se intinde de la (onctiunea amnio-ectoblastica pana la placenta.
- este delimitat de membrana amniotica, ce se prelungeste si pe "ata "etala a placentei.
- la extremitatea "etala a cordonului ombilical, in sapt $-*' de la "ecundatie, se a"la un diverticul
numit celomul ombilical.
7ontine+ -doua artere ombilcale (stanga si dreaptA), cu traiect spiralat in (urul unei
-vene ombilicale
-ductul vitelin
-sacul vitelin!oblitera1#
-canalul alantoidian (oblitera<)
<oate "ormatiunile sunt incluse intr-o masa de tesut gelatinos-gelatina K#arton- provenita din
mezenc#imul pediculului de "ixatie.
- vena ombilicala duce sangele oxigenat si incarcat cu substante nutritive de la placenta spre
sinusul venos al cordului embrionar, trecand prin "icat.
- arterele ombilicale sunt ramuri ale aa.iliace interne si transporta sange din corpul embrionar,
incarcat cu 7D9 si produsi de catabolism, la placenta.
- calibrul celor doua aa. ombilicale, impreuna, este mai mic decat al venei ombilicale.
- insertia cordonului ombilical pe placenta poate "i centrala, excentrica, marginala sau la distanta
de placenta- velamentoasa.
- la nastere cordonul ombilical are lungimea de %% cm. Cungimile sale extreme sunt cuprinse
intre 9'-*%' cm. ;iametrul, la nastere, este de *.% cm.
Anomalii+ - de lungime+ - cordon scurt- provoaca la nastere ruptura sau dezlipirea de placenta cu
#emoragii grave.
- cordon lung- determina circulare de cordon insotite de compresiuni vasculare sau noduri
adevarate.
- anomalii si leziuni vasculare- absenta unei artere, artere unite sau inegal dezvoltate.
3&. Vezicula vitelina
- sacul vitelin (impropriu denumit la om veziculA) se "ormeaza in stadiul de blastocist bilaminar.
,ste marginit de membrane exocelomica 2euser si s.n. sac vitelin primitiv.
- in zilele *9-*3-*4, la s"arsitul stadiului de blastocist trilaminar, prin proli"erare la nivelul
endoblastului, se "ormeaza sacul vitelin de"initiv.
- stratul extern al peretelui sacului vitelin este "ormat din mezenc#im splan#nopleural.
- la s"arsitul lunii a 9-a VIU vezicula vitelina are un diametru de %-*' cm.
- la inceput comunica larg cu tubul intestinal primitive (portiunea mi(locie- mezentero8). ;in
cauza expnsiunii amniosului aceasta comunicare diminueaza si se reduce la un canal stramt-
canalul vitelin, inclus impreuna cu sacul vitelin in cordonul ombilical.
- v.v regreseaza incepand cu sapt. a %-a, trans"ormandu-se treptat intr-un cordon con(unctiv, iar
comunicarea cu intestinal dispare.
- uneori partea terminala a v.v poate persista sub "orma diverticulara- diverticulul :ec3el.
Acesta poate avea patologie proprie- in"lamatii, ocluzii intestinale.
0ol+ - in stadiul initial preia substante nutritive din tro"oblast si le treansmite discului embrionar
bilaminar.
- in stadiul de"initive, in mezenc#imul din (urul sau iau nastere primele vase si elemente "igurate
ale sangelui, "ormand circulatia vitelina si #ematopoieza extraembrionara. 0eteaua capilara
vitelina se continua cu cele doua artere si doua vene viteline. Venele contribuie la "ormarea
sistemului port #epatic, iar arterele la "ormarea trunc#iului celiac si a. mezenterica superioara.
3). Alantoida (duct alantoidia8)
- ia nastere in sapt. a 3-a din endodermul tavanului sacului vitelin, caudal de mambrana cloacala.
- are forma unui diverticul alantoidian.
- prin cresterea in lungime va "i inclus partial in corpul embrionului, desc#izandu-se ventral in
intestinal posterior.
- dupa "ormarea cordonului ombilical de"initiv, alantoida prezinta doua parti+ una abdominala si
una in cordonul ombilical.
- partea proximala a zonei abdominale a alantoidei participa la "ormarea portiunii craniale a
epiteliului vezicii urinare.
- prin obliterare, partea alantoidei cuprinsa intre vezica urinara si ombilic "ormeaza uraca (cordon
con(unctiV).
- neobliterarea duce la "istula, cu scurgere de urina la nivel ombilical, sau c#isturi de uraca.
- in mezenc#imul din (urul alantoidei apar primordiile vaselor alantoidiene, pe seama carora se
vor dezvolta vasele ombilicale.
0ol+ depozitarea produsilor de excretie- la om este rudimentara.
:rticulatii
3).Clasificarea articulatiilor
:rticulatiile sunt de trei tipuri:
-art."ibroase
-art.cartilaginoase
-art.sinoviale
4'. Articulatiile "ibroaseoasele sunt unite prin tesut con(unctiv
Sunt de mai multe tipuri:
-sindesmoze+membrane interosoase(ex+ligamentele coracoclavicular,)
-suturi+oasele craniului.pot "i+ dintate,scoamoase,plane,dentriculare,vormiana(intre vomer si
s"enoi;),gon"oza(articulatia dintre dinte si alveola dentarA)
41. :rticulatiile cartilaginoase
/e clasi"ica la randul lor in+
-sincondroze+unirea se "ace prin cartila( #ialin(ex+art.manubriosternala,intre oasele capului,intre
osul coxal si isc#io8)
-sim"izele+oasele sunt legate prin tesut cartilaginos "ibros(ex+sim"iza pubianA)
-sinostoze+rezultate prin osi"icarea sincondrozelor si sim"izelor.
42. :rticulatiile sinoviale
Articulatii in care "ata interna este acoperita de membrana sinoviala
Bot "i+ -simple(9 oas,),-complexe(mai mult de trei oas,)
:lcatuire:
*.1etele articulare
2.,i;loace de unire
3.:i(loace de alunecare
*.1etele articulare sunt netede,delimitate prin santuri sau prin creste(acetabuC).
1ormele "etelor articulare sunt di"erite in "unctie de miscare.
/unt acoperite de cartila( articular care are 9 roluri+ elasticitate,amortizare si atenueaza
"recarea.7artila(ele sunt poroase,avasculare si singura modalitate de nutritie este prin intermediul
lic#idului sinovial.Cezarea cartila(ului nu se vindeca,duce la anc#iloza,nu se cicatrizeaza.Are
"orma di"erita in "unctie de "ata articulara.Jrosimea este proportionala cu greutatea suportata.
Cegea repartizarii inverse a cartila(elor+ suma cartila(elor este intotdeauna egala.
Aceste cartila(e asigura congruenta dintre "etele articulare.
2ibrocartila;ele articulare sunt de 2 tipuri:
-de marire+ rol de a completa congruenta art. 1ormand la marginea "etelor articulare cate un
cadru sau labru articular.(ex+ labrul art. acetabula0)
-intraarticulare+ acelasi rol. ,x+ discurile si meniscurile "ibrocartilaginoase(discul din
art.sternoclaviculara,meniscurile din art.genunc#iuluI)
2.,i;loace de unire:
A)capsula articulara
3#ligamentele articulare
7)"orta musculara din (ur
D#presiunea atmosferica
A) -manson "ibros la supra"ata si in (urul capetelor osoase cu insertia la distanta mai mare sau
mai mica "ata de cartila(ele articulare.:obilitatea este di"erita+ daca insertia se "ace la distanta de
cartila(ele #ialine mobilitatea este mai mare. D capsula "ibroasa determina un grad de mobilitate
mai mic si invers.(ex+capsula art.umarului-cel mai mare grad de mobilitat,)
-)-unesc capetele osoase
Dupa dispozitie sunt:
-lig.capsulare-reprez. ingrosari ale capsulei in anumite parti
-lig.interosoase-unesc direct capetele osoase(ex+.lig. capului "emural,lig.incrucisate ale gen.)
-lig.la distanta-coarda oblica a art.cotului
-lig.tendinoase-prin trans". tend.musc.din (ur(ex+lig.poplitee oblic si arcua<)
-lig.musculare-prin atro"ierea unui musc#i(ex.lig.capului "emuraC)
7)unii musc#i au rol a(utator biomecanic(ex+deltoiduC)
;)pozitiva
3.:i(loace de alunecare
:#suprafata neteda a cartila;elor articulare
-)membrana sinoviala
C#lic&idul sinovial!sinovi:#
-)-subtire,tapeteaza "ata int. a capsulei,partial capetele osoase pana in apropierea cartila(ului
#ialin
Intre membrana sinoviala si cartila(ul #ialin se delimiteaza cavitatea articulara(virtualA).Aceasta
cavitate poate deveni adevarata in cazul acumularii de secretii(sange-#emartroza,puroi-
piartroza,lic#ide-#idrartrozA)
,embrana sinoviala poate trimite prelungiri:
-extraarticulare(ex+bursele sinovial,)
-intraarticulare(ciucurii si vilozitatile sinovial,)-umplu golurile din interiorul articulatiilor si
maresc supra"ata sinovialei cu rol in cresterea secretiei lic#idului sinovial
7)-transudat4se "ormeaza prin "iltrarea sangelui sin capilarele din (urul sinovialei prin endoteliul
si membrana sinoviala spre cavitatea articulara.
-lic#id vascos(E%L apa,%L sunbst.org.-mucina care este esentiala pentru "unctionarea si
integritatea sinovialeI),usor galbui,"ilant.
43. Conducerea miscarii in articulatii
/inusul si amplitudinea miscarii intr-o articulatie sunt determinate de o serie de "actori care tin
de structura articulatiilor dar si de elementele din (ur.
Se cunosc trei tipuri de conduceri:
-conducere osoasa+ grad minim de mobilitate a articulatie. 1orma supra"etei osoase det. sensul si
amplitudinea miscarii.(ex+art.cotuluI);
-conducere ligamentara-sensul si amplitudinea miscarii sunt det. de lig.si capsula
articulara(ex+art solduluI)
-conducere musculara-miscarile sunt limitate doar de "ormatiunile musculare din (ur;sunt cele
mai mobile(ex+art.umaruluI)
44. :iscarile in articulatii.axul miscarii
<ipurile de miscari ce au loc intre capetele osoase sunt+
A)miscarea de translatie sau alunecare(ex.la genunc#I)
-)miscarea de invartire sau rostogolire(ex. Ca gen.)
7)miscarea de rotatie-un os se roteste in (urul altuia(axul miscarii este vertical-
ex+art.atlantoaxoidiana,radioulnarA)
Axul miscarii4linia trasata teoretic in (urul care se deplaseaza seg.osoase
In "unctie de numarul de axe articulariile sunt+
-art.unia6iala!e6<art.cotului4art.genunc&iulu0#
-art.biaxiale(ex.pentru "lexie si extensie-ax transversal,pentru adductie si abductie-ax sagital;in
art.mainiI)
-art.triaxiale-se adauga un ax pentru miscarea de rotatie care este vertical(ex+art.umaruluI)
4%. 7lasi"icarea "unctionala a articulatiilor in "unctie de numarul axelor
A)art.uniaxiale-art.tro#leare sau in balama sau ginglim(ex;art.cotuluI)
-art.tro#oida sau in pivot(ex;art.atlantoaxoidianA)
-)art.biaxiale-art.in sa sau selara(ex+trapez,primul spatiu metacarpia8)
-art.elipsoidala(ex+art.radiocarpianA)
7)art.triaxiale-s"eroidale sau enartroze(ex;art.umarului,a solduluI)
4$. /ectiunea anatomica.sectiunea "iziologica.parg#ii osoase
/ectiunea anatomica reprezinta sectiunea perpendiculara pe corpul muscular
/ectiunea "izioligica reprezinta sectiunea perpendiculara pe directia "ibrelor musculare
:usc#ii cu "ibre paralele au sect.anatomica4sect."iziologica
Ca musc#ii multipenati sect."iziologica5sect.anatomica
Importanta practica+ "orta de contractie musculara este d.p cu /1 nu cu /A
* cm patrat de sect.dezvolta o "orta de *' 3g.
Barg#iile+
-de gradul 0-RS2!e6:art.craniovertebral:#
-de gradul al II lea-10/(ex+a cotuluI)
-de gradul al 000 lea-R2S!e6<art.coasteloR#
4=. :rticulatia atlantooccipitala-anatomie
:#propriu-zisa
-)atlantoaxoidiana mediala
3#atlantoa6oidiana laterala
:#-este o condilartroza bicondiliana
1etele articulare+ condilii occipitali sunt de "orma convexa,"orma ovala,sunt situati de o parte si
de alta a gaurii occipitale
/upra"ata articulara in"erioara este reprezentata de cele 9 mase articulare ale altlasului.
Ambele supra"ete articulare sunt acoperite de cartila( #ialin.la acest nivel sunt concave si
congruente cu supra"etele articulare ale condililor
,i;oace de unire:
-capsula articulara se insera pe marginea superioara articulara "iind mai bine reprez. in reg.lat.,la
acest nivel este acoperita de m.drept lat. al capului;
-membrana atlantooccipitala ant.-origine pe marg.ant.a gaurii occipitale;insertie pe arcul anterior
al atlasului.Acoperita ant. ;e lig.long.ant,m.drept.ant. al capului si "aringe(dinspre pro"und spre
ant.).Bosterior este acoperita de lig.alare si lig.var"ului dintelui.
-membrana atlantooccipitala posterioara-origine pe maginea posterioara a gaurii occipitale si
insertia pe marginea superioara a arcului posterior al atlasului.,ste per"orata de arterele
vertebrale si de primul nerv cervical.
4)-%E
%*. :rt cotului- anatomie
" alcat din : :# art &umeroulnara
-) art #umeroradiala 45dar au capasula art comuna si cavitatile art
7) art radioulnara proximala comunica
. 2ete art:
- #umerus+ tro#lee si capitul acop de cartila( pana in partea in" a "oselor corornoida, olecraniana
si radiala
- radius+ "ata art de pe capul sau (pt capituC)
- ulna : incizura tro&leara !pt tro&le"#
Dasel antebratului se art prin circum"erinta art a radiusului si incizura radiala a ulnei.
. ,i; de unire:
-capsula art+ comuna
-5pe #umerus+ sup de "osele olecraniana,coronoida,radiala+distal de epicondili
care raman extraarticular
-5pe ulna+ pe marg incizurii tro#leare pana la incizura radiala, se cont. pe colul radiusului pana la
%-& cm distal de cap
-lig colateral radial+ de la epicondilul lat la "ata lat a olecraniului si lig inelar
-lig colateral ulnar+ de la epicondilul med si marg med a procesului coronoid la "ata med
a olecraniului
-lig inelar al radiusului+ din partea ant a incizurii radiale ,incon( circum"erinta art a radiusului si
se insera pe partea post a incizurii radiale (mentine capul radiusului in contact cu incizura
radialA)
-lig patrat+ leaga marg distala a incizurii radial a ulnei cu colul radiusului
-sinoviala+ captuseste capsula, da recesuri pe "etele ant si post ale art
de pe marg tro#leei si capitulului,patrunde in "ose,se re"lecta pe capsula
intre ea si capsula-> grasime
:emb interosoasa a antebratului 4sindesmoza radioulnara
+im: sup- sub tuberozitatea radiala
in"- sup de art radioulnara distala
7oarda oblica+ deasupra marg sup a memb( cu care delimit un ori"iciu pt a interosoasa pos<),
intre marg lat a tuberozitatii ulnei si extrem. in" a tuberozitatii radiale
Are "ib oblice in" si med6lat in parte proximala6distala
$*. Art cotului- biomecanica
Art #umeroulnara4 ginglim cu conducere osoasa, misc de "lexie-extensie
2le6ie-e6tensie: a6 transversal prin epicondili
1lexia+ -ag limitanti+ "ib post ale capsulei, m triceps si contactul dintre "etele bratului si
antebratului
-ag motori+ biceps brac#ial, brac#ial, lung extensor radial al carpului,
mm epicondilieni med
,xtensia+ -ag limitanti+ "osa olecraniana, "ib ant ale capsulei
-ag motori: anconeu si triceps
In aceste misc radiusul urmeaza ulna, "ata art a capului radial alunecand inainte si inapoi in (urul
capitulului.
Ulna descrie o misc oblica( datorita tro#leei spiralate mai coborata med, axului obli7)45 in
"lexie antebratul nu e suprapus bratului ci oblic spre med.
Art radioulnara proximala+ cu cea distala 45 pronatie-supinatie
$9. Articulatiile radioulnareproximala
- imparte elemente cu articulatia cotuluisupra"ete articulare
- radius+ circum"erinta articulara
- ulna: incizura radialami;loace de unire
- capsula articulara ! comuna
- "ascicule longitudinale la exterior, intre care proemina recesuri ale sinovialei
- se insera pe marginile incizurii tro#leare a ulnei, pana la incizura radiala unde trece pe radius ,
pe colul lui pana la %-&mm distal de cap
- lig inelar al radiusului ! orig+ partea ant a incizurii radiale
- incon(oara circum"erinta articulara a radiusului
- se insera pe partea posteriora a incizurii radiale
- mentine capul radiusului in contact cu incizura radiala in timpul miscarilor
- lig patrat ! leaga marginea distala a incizurii radiale cu colul radiusuluisinoviala
- captuseste capsula
- se prelungeste prin recesuri pe "etele ant si post ale articulatiei
- pleaca de pe marginile capitulului si intra in cele 3 "ose; se re"lecta pe capsulasindosmoza
radioulnara
- realizata de membrana interosoasa
- proximal+are "ibre oblice in" si medial; "oarte groasa
- M distal+ "ibre anterioare orizontale si posterioare oblice in" si lateral; mai subtire
- se insera pe 963 in" ale marg interosoase ale radiusului si ulnei
- lim pro6imala: tuberozitatea radiala
- lim distala+ sup de articulatia radioulnara distala
- portiunea sup a spatiului interosos e ocupata de coarda oblica (marg lat a tuberozitatii ulnei -5
extr in" a tuberozitatii radial,)
- intre membrana si coarda+ ori"iciu prin care trece art interosoasa posterioaradistala"ete
articulare
- incizura ulnara a radiusului
- circum"erinta articulara a ulneidiscul articular
- "ibrocartila( transversal , intraarticular intre capul ulnei si piramidal si lunat
- varful -> procesul stiloid ulnar
- baza -5 marg distala a incizurii ulnare
- mai gros la periferiecapsula articulara
- insertie+ marginile supra"etelor articulare
- se continua cu capsula art radiocarpiene
- ingrosari ("ormatiuni ligamentar,) pe "etele ant si postsinoviala
- captuseste capsula
- prezinta procesul saci"orm - depaseste proximal articulatia si e "recvent a"ectat in sinovitele
reumatismalebiomecanica (din JraN)
- pronatie?supinatie !mai puternic:#
- amplitudinea e de *4'o ! *%'o; in extensia antebratului si prin rotatie #umerala si miscari ale
scapulei a(unge la 3$'o
- in timpul miscarii membr interosoasa devine spiralata
- axul miscarii+ prin centrul capului radial si prin insertia ulnara a discului articular (distaC)
- agenti motori: pronatie : pronator patrat
pronator rotund (in miscari rapide si impotriva rezistenteI)
supinatie + supinator (miscari lente, "ara rezistenta, in extensi,)
biceps (miscari rapide, cu rezistenta, in "lexi,)
- miscari accesorii+ translatie anterior-posterior a capului radial pe incizura radiala a ulnei si a
capului ulnei pe incizura ulnara a radiusului
$3. Articulatia radiocarpiana ! anatomie
- articulatie condilara+ condil 4 oase carpiene; cav glenoida 4 radius si disc articular"ete
articulare
- radius: fata carpiana de pe epifiza distala
- carp+ "etele proximale ale oaselor din primul randcapsula
- se insera pe oase la peri"eria cartila(ului articular si pe discligamente
*. lig radiocarpian palmar ! de la marg ant a epi"izei distale radiale si proces stiloid pana la lunat
si piramidal ("asc superio0) si capitat ("asc in"erio0)
9. lig ulnocarpian palmar ! pleaca de pe disc si se insera pe lunat ("asc oriF) si pe piramidal si
capitat ("asc oblic,)
3. lig radiocarpian dorsal ! mai subtire
- de la marg post a epi"izei distale pana la piramidal
4. lig colateral carpian radial ! triung#iular, cu baza distal
- pe vf proc stiloid radial si pe navicular
- pe el aluneca tend m C abd al policelui
%. lig colateral carpian ulnar ! de la proc stiloid ulnar la pisi"orm si piramidalsinoviala
- trimite o prelungire sper art radioulnara distala
- uneori se continua cu cea dintre piramidal si pisi"orm
$4-$$
$&.Articulatia genunc#iului("ete articulare,meniscurI)
A 4art. tro#oginglim
. 2ete art:
-epi"iza distala a "emurului+condilii mai volumiosi post.,curba ant coresp unui cerc cu 0443-
4%mm iar cea post 04*%-*&mmcondilul med mai proeminent in"45 un ung#i *&'-*&&o(genu
valgum "izio.)acoperiti de cartila( #ialin
-"ata patalara+9 "ete art incongruente( cea lat mai mar,),acoperite de cartila( #ialin
-epi"iza proximala a tibiei+"ete sup ale condililor usor concave si ovalare,
9 arii intercondiliene ant6post pt ligg.incrucisate ant6post
A :eniscuri+
-intraarticulare4menisc lat si medla peri"eria supra". art. ale condililor tibialicu o supra". sup
-concava si in" !plana,baza prinsa de capsulaextremitatile ant si post se insera in aria
intercondiliana coresp.extremitatile ant sunt unite prin lig transvers al genunc#iuluimai subtiri in
centru decat la peri"erie
%'.:rticulatia genunc&iului!capsula4 ligament"#
A 7apsula art
-insertie+ -pe "emur !pe "ata tro#leara,pe condili,pe epicondili,in "osa(unde "uzioneaza cu ligg
incrucisatA)
-pe tibie !de la aria intercondiliana ant la cea post
-adera la meniscuri,ant e mai subtire (raport cu lig rotulia8),post mai groasa( in dreptul
condililo0)
A Cig rotulian
-trapezoidal cu baza mare spre v" patelei si cea mica spre tuberozitate tibiei
-continua insertia m. cvadriceps
-de la marginile lat pleaca expansiunile m. cvadriceps si retinaculele patelei(lat si me;)
A Cig popliteu oblic
-este tendonul recurent al m semimembranos care se indreapta spre condilul "emural lat
A Cig popliteu arcuat
-sub lig popliteu oblic,"ibre de la condilul "emural lat merg si se prind pe capul "ibulei
-intareste capsula
. +ig colateral fibular
-intre capul "ibulei si epicondilul lat,nu adera la capsula
. +ig colateral tibial
-se insera pe capsula,de la epicondilul "emural la tibie("ib vertical,)
- de la epicondilul med la meniscul med("ib oblice descendent,)
-de la condilul med al tibiei la meniscul med("ib oblice ascendent,)
. +ig incrucisate
-lig incrucisat ant+intre aria intercondilian ant si "ata med a condilului "emural lat
-lig incrucisat post+intre aria intercondiliana post si "ata lat a condilului "emural med
-pe marginile lor se insera capsula art
$E.-iomecanica art genunc#iului
Art genunc#iului4 parg#ie III (04gamba,14mm extensori si "lexori,/4ar<)
,iscari:
A 1lexia maxima4%'o
. "6tensie cu amplitudine91'*o
Axul miscarii+transversal, trece prin condilii "emurali
"tapele miscarii:
-"aza de rostogolire(in extensie gamba cu "emurul4*$'D)
-"aza de alunecare completeaza "lexia pana la %'o a.i. axul miscarii se inscrie pe o curba+
-in "lexie ax sup si post
-in e6tensie a6 inf si ant
0otula + -coboara in "lexie(contact cu tibiA)
-se ridica in extensie(a(unge sup de tro#leea "emuralA)
Agenti de "ranare ai
- fle6iei: -
- m cvadriceps,
-lig rotulian4
-"asc. post ale lig incrucisat ant si
-fasc ant ale celui post
-extensiei +
-ligg post ale genunc&iului4
-ligg colaterale
-"asc. ant ale lig incrucisat ant si cele post ale celui post
Agentii !"lexori +m. biceps semitendinos si semimembranos,croitorul,gracilis,gastrocnemian si
popliteu
-e6tensori :m cvadriceps4tensor al fasciei lata
A 0otatia la gamba "lectata
Axul miscarii+ vertical prin centrul eminentei intercondiliene
Amplitudine+ rotatie med4 %-*'orotatie lat 4 4'o
Agenti de "ranare+ rotatie med+ligg. incrucisate
0otatie lat+ ligg colaterale
Agenti - rotatori med+ - croitor, gracilis, semitendinos, semimembranos, popliteu, gastrocnemian
med
- rotatori lat+biceps, tensor al "asciei, gastrocnemian lat
=*.:rticulatia tibifibulara
/upra"ete art+ a capului "ibulei si cea de pe condilul lat al tibiei,sunt plane, acoperite de cartila(
:i(loace de unire+
-capsula art:mai groasa ant
-ligg+ lig ant si post al capului "ibulei
Sinoviala
/indesmoza tibio"ibulara +
-supra" art +incizura "ibulara (in", pe partea lat a tibieI) si convexitatea med a "ibuleinu sunt
acoperite de cartila( ci de periost
-mi( de unire+ lig tibio"ibular ant si post
,iscari : parg&ie de gradul 000
-de mica amplitudine pt executarea miscarilor in art gleznei
-in sindesmoza tibio"ibulara + miscari de departare6apropiere cu *-9 cm a oaselor gambei in "lexia
dorsala6plantara
=1.:rticulatia talocrurala
9:rt ginglim tipic
A /upra" art + -tibie +"ata art in" si cea maleolara
-fibula :fata art maleolara
-talus + tro#lea, "etale maleolare lat si med
. ,i; de unire:
-capsula art+ mai laxa si mai subtire ant si post
-ligg+ - lig medial (D+ sup pe maleola tibiei, I+ pe oasele tarsului, 4 parti pt navicular,
sustentaculultali, pe colul tarsului si pe procesul post al talusuluI)
-lig talo"ibular ant (de la maleola lat la colul talusuluI)
-lig talo"ibular post (de la "osa maleolei lat la procesul post al talusuluI)
-lig calcaneo"ibular (v" maleolei lat si calcaneU)
-sinoviala : cu 2 funduri de sac4ant si post
A :iscari + art 4ginglim, ax transversal prin talus si calcaneu (=)
-in statica transmite presiunea de la gamba la arcurile plantare;rol si in dinamica
-"lexia dorsala cu amplitudine4 *%-9'o
ag. limitanti+ "asc post ale ligg colaterale, de tendonul lui Ac#ile si
contactul talusului cu marg ant a scoabei tibio"ibulare
ag motori+ mm regiunii ant a gambei
-"lexia plantara cu amplitudine4 4%o
ag limitanti+"asc ant ale lig colaterale si contactul talusului cu marg post a scoabei
ag motori+ mm post ai gambei("ara popliteU)
=2.:rticulatia subtalara
4art talusului cu calcaneu, aprox de tip elipsoidala
A 1ete art + "ata art calcaneana post a talusului (convexA) si cea talara post a calcaneului
(concavA)
. ,i; de unire
-capsula art+ se insera sup si in" la peri"eria "etelor art
-ligg+ lig talocalcanean lat (de la "ata lat a talusului la cea a calcaneuluI)lig talocalcanean med (de
la sustentacul tali la tuberculul med al procesului post talusuluI)lig talocalcanean interosos
(ocupa sinusul tarsI)
/inoviala acopera capsula la int
. ,iscari:
-ax de compromis4mai multe axe instantanee(oblic spre in", post si lat prin colul talusului,sinus
tarsi si calcaneu,lat de tro#lea talusuluI)
-inversiune(supinati,) ag motori+ mm post ai gambei("ara popliteU)
-eversiune(pronati,) ag motori+ mm peronieri
&3.Articulatia talocalcaneonaviculara
4art de tip s"eroidala, deci triaxiala
A 1ete art+ capul talusului (supra" convexa #emis"ericA)
navicular!ant si calcaneu-in" unite prin lig calcaneonavicular plantar 4supra". 7oncave
. ,i; de unire:
-capsula art
-ligg: lig talocalcanean interosos
lig clcaneonavicular plantar
lig bi"urcat sau >N?( D+pe calcaneU) se imparte in *.lig calcaneonavicular
9.lig calcaneocuboidian
lig talonavicular (intre colul talusului si navicula0)
/inoviala
A :iscari+ unitate "unctionala cu art subtalare(vezi art subtalarA)
&4.-olta plantara
/tructura45 spri(in mobilitate
. :rcul longitudinal:
-medial "ormat din + talus, navicular, cunei"orme, metatarsienele I-III
-lateral + calcaneu, cuboid, metatarsienele IV-V
A -olta transversala+ *. de la cuboid prin cunei"orme cu inaltime max la cunei"ormul II
9. la nivelul capetelor metatarsienelor
1actori de intarire+oasele, trabeculele osoase dispuse pe directia arcurilor, ligg, aponevroza
plantara(uneste pct de spri(in ale bolteI), mm gambei, degetele( maresc
supra"ata de spri(i8),cele 9 maleole