NERVI CRANIENI

Partea 2
Nervul facial (NC VII)
• Calea motorie eferenta: originea in punte, nucleu motor NC
VII, inerveaza mm faciali, m stapedius , m stilohioid, burta
post a m digastric. NB! Trece prin ggl geniculat
• Calea PS eferenta: originea in punte, nucl superior
salivator; are 2 ggl pe traseu: submandibular si sfenopalatin;
inerveaza glande lacrimale si submucose ale cav bucale si
nazale, precum si glande submandibulare si sublinguale
• Calea senzoriala viscerala aferenta: originea in ggl geniculat
(os pietros)→nucl solitar in TC; inerveaza 2/3 ant limba
(gust)
• Calea somatosenzitiva aferenta: originea in ggl geniculat;
inerveaza o mica zona cutanata in spatele urechii si canal
auditiv extern
Nerv facial (NC VII)
Doua ram principale:
Ram motorie inerveaza mm faciali (mimica), m
stapedius, burta post a m digastric, m platisma, m
stilohioid
Nervul intermediar (Wrisberg) contine fibrele caii
eferente PS, viscero- sensitive, si somato-sensitive pentru
:
- Lacrimatie si salivatie (gl lacrimale, submandibulare si
sublinguale)
- gust (2/3 ant limba, dulce si sarat)
- Functii generale somatosenzitive (o mica zona cutanata
in spatele urechii, canal auditive extern)
M Baehr, M Frotscher. Duus`topical diagnosis in neurology
Hal Blumenfeld. Neuroanatomy through clinical cases
Nervul facial (NC VII)
1. Nucleul motor
• Localizare in punte – fasciculul facialului face o bucla dorsal in jurul nucl
NC VI, formand coliculul facialului→ iese din TC ventro-lateral la jonc
ponto-bulbara in unghiul cerebelo-pontin → traverseaza spatiul
subarahnoidian → intra in meatul auditiv intern impreuna cu NC VIII →
canalul facialului → ganglion geniculat (GG).
• Ganglionul geniculat contine neuronii primary senzitivi (N1) pentru
senzatia de gust in 2/3 ant ale limbii (dulce si sarat) si pentru
sensibilitatea somatica generala (sensib cutanata)
• Nervul VII iese din craniu prin gaura stilomastoidiana → traverseaza
glanda parotida si se divide in 5 ram motorii pentru mm mimicii
(orbicularis ori and oculi, buccinator, occipital, frontal)
• Ram mici inerveaza mm stapedius, platisma, burta post a digastric si m
stilohioid
Nervul facial (NC VII)
2. Nucleul salivator superior
• Punte, langa nc motor al NC VII
• originea inervatiei PS
• PS-1 ff asigura inervatia glandelor lacrimale si
glandelor mucoasei cavitatii nazale si bucale (ggl
sfenopalatin)
• PS-2 ff asigura inervtia glandelor sublinguale si
submandibulare, precum si glande salivare minore
(ggl submandibular). Exc: glanda parotida
3. Nucleul tractului solitar
• Nervul coarda timpani ( ram VII ) se uneste cu nerv lingual
(ram V) si asigura senzatia de gust in 2/3 ant limba
• N1 senzatiei gustative se gasescte in GG → ff calatoresc in
nervul intermediar catre nucleul tractului solitar (N2).
• Acest nc primeste si ff pentru gust ale nerv glosofaringean
(CN IX) (1/3 post limba) si de la nervul vag (CN X) (gust
epiglota)
• !Gust: NC VII, IX, X bilateral.
• De la nc tract solitar, impulsurile gustative merg la talamus
contralateral (N3) → aria corticala a gustului (marginea
inferioara a gir postcentral, in apropierea ariei
somatosensitive a limbii)
• O mica ram a nerv VII asigura sensibilitatea
somatica generala pentru o mica zona in spatele
urechii si conduct auditiv extern.
• ff intra in componenta nerv facial → GG → nc
senzitivi ai nerv V
• ! Ff somatosenzitive ale NC V, VII, IX, X, fac sinapse
in nuclei trigeminali.
PAREZA FACIALA
• Muschii jumatatii superioare a fetei primesc
inervatie supranucleara de la ambele emisfere
cerebrale, iar restul musculaturii faciale primeste
doar inervatie unilateral de la cortexul precentral
contralateral.
• O leziune unilaterala a caii supranucleare (AVC)
determina aparitia unei pareze faciale de tip central
(PFC) (tract corticonuclear), contralateral.
• O leziune nucleara sau a caii infranucleare
determina aparitia unei pareze faciale de tip
periferic (PFP), ipsilateral.
PFC PFP

M Baehr, M Frotscher. Duus`topical diagnosis in neurology

Pareza faciala periferica (pareza
Bell)
• Cea mai frecventa afectiune a nerv facial
• Debut acut
• Durerea retroauriculara poate precede PFP cu 1-2 zile
• Tulburare de gust (nerv coarda timpani)
• Hiperacuzie-sensibilitate crescuta pt sunete inalte (m stapedius) ipsilat
• Pareza faciala periferica
• Cauza este necunoscuta; mecanisme posibile: viral sau inflamator
• Imagistica cerebrala (IRM) este de obicei in lim normale motiv pentru care nu se recomanda de rutina.
• Tratament:
• Steroizi oral 10 zile, imediat dupa debut, cresc sansele unei bune recuperari
• Tratament antiviral: utilizare controversata
• Picaturi lubrifiante
• Pansament ocluziv pe timpul noptii

• Prognosticul este in general favorabil

• Aproximativ 80% dinte pacienti au remisiune completa in 6-8 sapt, in timp ce altii pot ramane cu sechele.
• In timpul recuperarii, regenerarea ff nerv facial poate fi aberanta. De ex regenerarea aberanta a ff PS →fenomenul “lacrimilor de crocodile” in care
pacientii prezinta lacrimatie in loc de salivatie, la vederea mancarii. Regenerarea aberanta a ff motorii poate cauza spasmul mm faciale ce poate
persista indefinit, fiind initiat de orice miscare a mm fetei (hemispasm facial).
• Recaderea posibila in ~ 8% din cazuri.
Sindrom Ramsey-Hunt
• Pareza faciala periferica
• Hiperacuzie
• Tulburare de gust
• Durere intra/retroauricular
• +/_ eruptie veziculoasa in canal auditiv extern
• Asociaza frecvent afectare NC VIII =vertij,
hipoacuzie
• Etiologie: Herpes Zoster v
• Tratament: aciclovir, valaciclovir, famciclovir
Pareza faciala periferica
✓ Alte cause de PFP
• Patologie glanda parotida (tumori, inflamatie)
• Tumori de os temporal
• Granulomatoza de baza de craniu
• Fractura de os temporal
• Otita medie
• Chirurgia urechii medii
• Neurinomul de acustic
• Anevrism de a bazilara sau a vertebrala

PFP bilaterala
• Este neobisnuita afectarea bilaterala, simultan.
• Cauze frecvente:
• Sd. Guillain Barre
• Boala Lyme
• Infectie HIV
• sarcoidoza
Pareza faciala centrala
• Leziuni la nivelul cortexului in aria de proiectie a
fetei, tract corticonuclear, intre cortex si punte
• Asociaza frecvent hemipareza de aceeasi parte
• ! Prezenta deficitului motor, tulburarii de
sensibilitate, tulburarii de limbaj, sugereaza sd de
NMC
• Cauze frecvente: AVC, tumori
Reflexe
• Reflexul corneean (V, VII)
• Brat aferent: cornee → V1→ nc senzitiv principal al CN V.
• Brat eferent: nc nerv VII → VII →m orbicularis oculi bilateral
• ! Intreruperea arc reflex aboleste reflexul
• Reflexul de clipit (II, VII)
• Aparitia busca a unui obiect in campul visual, inchiderea
reflexa a ochilor (clipit).
• Brat aferent: retina → tect mezencefal → tract tectonuclear
→nc nerv facial bilateral
• Brat eferent: ff de la nc nerv facial inerveaza m orbicularis
oculi.
• ! Unele impulsuri coboara prin ff tectospinale pana la niv corn
ant medular de unde pornesc ff ce inerveaza mm cervicala,
producandu-se aversia capului.
Nervul vestibulocohlear (NC VIII)
(auz si echilibru)

• CALEA AUDITIVA
• Sunetele se transmit prin membrana timpanica si sunt amplificate de
oscioarele urechii medii: ciocan, nicovala si scarita → fereastra ovala →
ureche interna. Urechea interna (labirint) contine cohleea, vestibul si
canale semicirculare. Labirintul e format din labirint osos (perilimfa) si
labirint membranos (endolimfa).
• Labirintul membranos contine ductul cohlear, urticula, sacula si canalele
semicirculare.
• Urechea medie contine aer si este conectata cu nazofaringele prin
trompa lui Eustachio. Deasemenea contine m tensor timpani (V) si m
stapedius (VII).
• Ductul cohlear contine ggl spiralat (organ lui Corti) (N1) → ff formeaza
nerv cohlear → canal auditiv intern (+ ram vestibular + nerv VII) →
spatiu subarahnoidian → unghi pontocerebelos → TC (punte): nc
cohleari (N2) → coliculi inferiori (N3) → corp geniculat medial (N4)→
radiatii auditive → cortex auditive primar (aria 41 Broadmann sau gir
transvers Heschl).
Nervul vestibulocohlear (NC VIII)
• Leziunile bilaterale ale cortexului auditiv determina
surditate corticala.
• Unele impulsuri de la org lui Corti se transmit prin
fasc longitudinal medial (FLM) → nuclei mm
extraoculare → miscari conjugate ale GO in directia
sunetului
• Alte impulsuri sunt conduse prin tract tectospinal
tract → neuroni corn ant medular= miscarea
capului catre/in partea opusa originii sunetului.
Disfunctie auditiva
• Surditate urechea medie (conducere)
urechea interna (de perceptie)
a. Surditatea de conducere apare in leziunile urechii
medii. Cauze: defecte ale membranei timpanice,
traumatism sau inflamatie oscioarelor, otoscleroza,
tumori.
b. Surditatea de perceptie: leziunile urechii interne,
organul lui Corti, nerv cohlear, cale auditiva centrala.
Cauze: tumori ale unghiului cerebelopontin
(schwanom VIII, meningiom), meningita
carcinomatoasa, medicatie (antibiotice ototoxice),
infectii (pojar, oreion, varicela), traumatisme.
Diagnostic
1. Testul Rinne
• Comparatie conducere aeriana versus osoasa
• Examinatorul plaseaza diapazonul vibrand pe zona mastoida si il mentina pana cand subiectul nu
mai percepe sunetul (conducere osoasa), apoi il plaseaza in fata urechii (conducere aeriana).
• Test pozitiv=normal (conducerea aeriana este mai buna decat cea osoasa)
• Test negativ= surditate de conducere (urechea medie)

2. Test Weber
• Diapazonul vibrand este plasat in vertex, pe linia mediana, si pacientul este intrebat in care parte
aude mai tare sunetul . Normal sunetul se aude egal in ambele parti.
• In surditatea de conducere sunetul se aude mai bine in urechea afectata
• In surditatea de perceptie sunetul se aude mai bine in urechea sanatoasa (surditate
cohleara/retrocohleara)

3. Audiometrie
• Boala Meniere = afectiune a urechii interne
• Triada clinica
• Vertij rotator, greata, varsatura
• Hipoacuzie unilaterala, fluctuanta, partiala/totala
• Tinitus
• Tratament: medicatie antivertiginoasa (beta-histidine)

Schwanom vestibular
(neurinom de acustic)
• Cea mai frecventa tumora a unghiului cerebelopontin
• Varsta medie de aparitie 50 ani
• Tumora se dezvolta initial in canalul auditiv osos si apoi se extinde in unghiul cerebelopontin
• Simptome:
• Surditate unilateral
• Tinitus
• Instabilitate posturala /tulb de echilibru
• Durere faciala si hipoestezie faciala prin afectarea de vecinatate a NC V
• Pareza faciala periferica, in final, cand atinge dimensiuni mari
• Tumori cu dimensiuni crescute= ataxia ipsilateral si hemipareza contralateral prin compresia asupra cerebelului si tractului
corticospinal
• Tumora netratata duce la compresia ventriculului IV → obstructie LCR → hidrocefalie → herniere si deces.
• Diagnostic: clinic si imagistic (IRM cerebral)
• Tratament:
• Excizie chirurgicala
• Radiochirurgie stereotaxica gamma knife/cyberknife
Calea vestibulara
• Complex nuclear vestibular (N2):
1. Nc vestibular superior (Bekhterev)
2. Nc vestibular lateral (Deiters)
3. Nc vestibular medial (Schwalbe)
4. Nc vestibular inferior (Roller)

• Conexiunile nucleilor vestibulari:

• Lob floculonodular (arhicerebel) bidirectional
• Maduva spinarii (neuroni motori) prin tract vestibulo-spinal
• Fascicul longitudinal medial FLM
• Nc oculomotori

• Aceste conexiuni sunt f importante pentru echilibru si tonus muscular

• Afectarea nerv vestibular= vertij, tulburare de echilibru, nistagmus
Nerv vestibulocohlear (NC VIII)
❖ Calea vestibulara
(echilibru)
• Sist vestibular contine labirintul, nerv vestibular, nc vestibulari din TC,
conexiunile acestora.
• Labirintul se gaseste in partea pietroasa a os temporal si consta in
utricula, sacula si cele trei canale semicirculare.
• Utricula, sacula si ampula canalelor semicirculare contin organelle
receptoare:
• Crista ampullaris cu celule paroase= receptori pentru miscare
• Macule utricula si sacula cu cellule paroase= receptori statici: indica pozitia
capului.
• Organe receptoare → ganglion vestibular Scarpa (N1) localizat in canal
auditiv intern → nerv vestibular.
• Nervul vestibular se uneste cu nerv cohlear, traverseaza canal auditiv
intern → spatiu subarahnoidian → unghi cerebelopontin → TC (nc
vestibulari) → talamus → cortex cerebral.
 Tulburari de echilibru
• Vertij = senzatie anormala, neplacuta, de rotatie a subiectului fata de mediul inconjurator sau a
mediului inconjurator.
• Uneori oscilopsia= senzatia ca obiectele se misca inainte si inapoi.
• Nistagmus: miscari ritmice, repetitive, involuntare, ale GO.

Sindrom vestibular periferic

(sindrom armonic=toate semnele de partea afectata)
• Leziuni ale urechii interne (VPPB) sau ale nerv vestibular, unilateral
• Vertij: resimtit fie rotator, fie translational
• Nistagmus cu faza lenta catre partea leziunii (frecvent nistagmus orizontogirator)
• Greata, varsatura
• Tendinta de cadere catre partea afectata (Romberg), accentuata de inchiderea ochilor.
• Devierea tonica a bratelor catre partea afectata
Vertij paroxistic pozitional benign
(VPPB)
• Cea mai frecventa cauza de vertij
• Atacuri scurte de vertij rotator intens, ce apar la schimbarea
pozitiei
• Durata 10-60 sec
• Greata si varsatura
• Nistagmus (unidirectional)
• Mecanism: fragmente de otoliti in canale semicirculare.
• Simptomele apar mai ales in decubit lateral, pe partea cu
urechea afectata sau la intoarcerea capului spre partea
afectata, dar si la schimbarea pozitiei capului.
• Tratament: manevre de repozitionare (Epley, Semont).
• Prognostic favorabil spontan/tratament.
Sindrom vestibular central
• Leziuni ale TC (nc vestibulari), cerebel, conexiuni
• Simptome: ameteala, tulburare de echilibru, nistagmus,
precum si alte semne si simptome de TC/cerebel:
diplopie, dizartrie, hemipareza, hemiataxia, disfagie,
etc.
• Senzatiile de ameteala, instabilitate sunt continue, si nu
depind de miscare/pozitie.
• Nistagmus bidirectional sau vertical
• Test Romberg: oscilatii nesistematizate (proba
neinfluentata de inchiderea ochilor).
• Rar varsatura, greata.
• Cauze: AVC, encefalite, tumori, demielinizare.
Nervul glosofaringian (NC IX)
• Nerv mixt
• Motor: m stilofaringian: disfagia (deglutitie dificila)
• Sensibilitate: ureche medie, faringe, 1/3 post limba,
amigdale
• Senzorial: gust in 1/3 post limba (acru, amar)
• Ram corp carotidian
Cale anatomica
• Ram motorii ale nerv IX au orig in nucleul ambiguu in bulb. Nervul
iese din TC, traverseaza sp subarahnoidian si iese din craniu prin
foramen jugulare, impreuna cu nerv vag (X) si acesor (XI),
inervand m stilofaringian (ridica faringele in timpul vorbirii si
deglutitiei si contribuie alaturi de nerv X la reflexul de varsatura).
• Ram senzitive. Exista 2 ggl senzitivi localizati in vecinatatea
foramen jugulare. Sensibilitatea termoalgica din partea post 1/3
limba, faringe, ureche medie, amigdale este condusa prin tract nc
spinal nerv V. Impulsurile pentru tact sunt conduse la nucleul
principal pontin al nerv V.
• FF PS preggl au originea in nucleul salivator inferior (punte).
Aceste ff parasesc nerv IX via nerv timpanic si apoi se alatura nerv
mic pietros → ggl otic → ff postggl PS inerveaza glanda parotida
• Sensibilitate gustativa (post 1/3 post limba): nucleul solitar (bulb)
→ talamus → cortex cerebral aria gustului (girus post central
inferior).
Hal Blumenfeld. Neuroanatomy through clinical cases
RS Snell. Clinical neuroanatomy
Pareza NC IX
• Leziunile izolate sunt rare. Frecvent asociaza semne de
afectare nervi X si XI.
• Sd clinic (unilateral):
• Usoara disfagie
• Pierderea gustului (ageusia) 1/3 post limba
• Tulburare de sensib perete post faringe, palat moale,
amigdale
• Tulburare de salivatie
• Abolire reflexe faringian si velopalatin
• Cauze : tumora de fosa post, traumatisme (fracturi de
baza de craniu), tromboza sinus sigmoid, anevrisme sau
disectie intracraniana a vertebrale sau disectie
extracraniana a ACI.
Nevralgia de glosofaringian
idiopatica
• Episoade de durere intense, paroxistica
• Localizare: faringe, amigdale, baza limbii
• Dureaza sec →min
• Trigger stimuli: deglutitie, vorbire, masticatie
• Trigger zone: limba post, amigdale, faringe
• Majoritatea atac apar in timpul zilei
• Asociaza bradicardie, sincopa, stop cardiac
• Intercritic: asimptomatic
• Examen neurologic exam: normal
• Prognostic favorabil, frecvent remisiune spontana
• Tratament:
1. Medical: antiepileptice (cabamazepina, gabapentin)
2. Anestezie locala (lidocaina)
3. Chirurgie
Nevralgie de glosofaringian
simptomatica
• Durere continua + semne clinice de afectare nerv
IX, precum si alti nervi cranieni:
• tumori de fosa posterioara
• tumori faringiene infiltrative
• infectii
• traumatisme
Nervul vag (CN X)
• Nerv mixt
1. Motor: mm faringe, mm laringe; pareza
ipsilaterala a palatului moale, faringe (disfagie),
laringe (disfonie)
2. Sensibilitate: faringe, fata post ureche ext, zona
infero-post canal auditiv extern, dura in fosa post
3. PS: inervatia cord, plamani, tract digestiv
4. Gust: epiglota si faringe
5. Chemoreceptori si baroreceptori arc aortic.
Cale anatomica
1. Motor: de la nucleul ambigu (bulb) ff motorii form nerv X
care iese din TC, intra in spatiul subarahnoidian si
paraseste craniul prin foramen jugulare. FF motorii
inerveaza majoritatea mm faringieni si mm esofag sup
(deglutitie, reflex de varsatura), precum si mm laringelui si
palat moale.
2. PS: ff PS preggl au originea in nucleul dorsal al nerv X
(bulb). FF postggl inerveaza cord, plamani, tract digestiv
inferior de flex splenica.
3. Nerv laringeu recurent inerveaza mm laringelui cu exc
cricotiroid, inervat de o alta ram din nerv X, nervul laringeu
superior.
4. Sensibilitate: 2 ggl: inferior si superior vagal , in vecinatatea
foramen jugulare. Contin neuronul senzitiv primar (N1) →
nucleul solitar (bulb).
Pareza NC X (unilateral)
• Palat moale coborat, nu se ridica in fonatie,
unilateral
• Uvula deviaza de partea sanatoasa in fonatie
• Abolirea reflexelor velopalatin si faringian,
unilateral
• Disfonie, disfagie
• Pierderea sensib la niv urechii externe

• Cauze: tumori, infectii, AVC bulbar, boala de neuron

motor, disectie ACI.
Hal Blumenfeld. Neuroanatomy through clinical cases
RS Snell. Clinical neuroanatomy
Nerv accesor (NC XI)
• Nerv motor cu origine bulbo-spinala
• Ff cu originea in bulb (nucleu ambiguu), se unesc cu
nerv X si au functie similara
• Ff cu origine spinala sunt pur motorii si au originea in
coarnele ant medulare ventrolateral, de la C2 la C5, C6.
• FF parasesc mad sp intre radacinile ant si post si au
traiect ascendent in spatiul subarahnoidian, trec prin
foramen jugulare, pentru a inerva m
sternocleidomastoidian si partea sup a m trapez.
• M sternocleidomastoidian intoarce capul in partea
opusa, m trapez ridica umarul.
Pareza nerv XI (unilateral)
• Limitarea miscarii de ridicare a umarului
• Limitarea intoarcerii capului spre partea opusa leziunii
• Limitarea ridicarii bratelor lateral peste 90⁰
• Atrofia m sternocleidomastoidian, umar cazut

• NB! O leziune a caii supranucleare poate cauza doar o pareza usoara

contralaterala a muschilor inervati de nerv XI, datorita inervatiei
bilaterale.
• Cauze
1. Extracranial: lezarea iatrogena intr-o procedura chirurgicala (biopsie ggl)
2. Intracranial: tumori, metastaze, tromboza de vena jugulara impreuna cu IX si X
3. Maduva spinarii: boala de neuron motor, poliomielita, siringomielie, tumori
4. Malformatii ale jonct cranio-cervicale
Nervul hipoglos (NC XII)
• Nerv motor
• Inerveaza limba
• Originea in nc motor din bulb. Nervul iese din TC si paraseste
craniul printr-un orificiu propriu - foramen hipoglos
• Leziunea caii supranucleare = tract corticobulbar, cortex primar
motor, poate cauza pareza usoara a limbii contralateral (tract
corticobulbar se incruciseaza inainte de a ajunge la nc
hipoglosului)
• Leziunea caii infranucleare= pareza limba ipsilateral, atrofie si
fasciculatii, dizartrie, tulb de masticatie

• Ex neurologic: limba deviaza de partea sanatoasa in situ, si de

partea m paretic in protruzie (indica leziunea cu vf limbii), atrofie
si fasciculatii ipsilateral.
RS Snell. Clinical neuroanatomy
Sindroame de nervi cranieni
• Vernet = foramen jugulare (IX, X, XI)
• Tumori, anevrisme
• Collet-Sicard : spatiu posterior laterocondilar: IX, X,
XI, XII
• Tumori gl parotid, disectie ACI
• Villaret : spatiu posterior retroparotidian :
IX,X,XI,XII sd. Horner