Sunteți pe pagina 1din 15

1.

Epiteliu simplu pavimentos- mezoteliu


Acopera tunicile seroase( foita parietala si viscerala ale pleurei, periteneul, pericardul s.a.)

Componente: mezoteliocitele, nucleele.


Mezoteliocitele- celulele mezoteliului, sunt pavimentoase, au forma poligonala si margini
neregulate. Pot contine 2 sau chiar 3 nuclee.

2. Trecerea de la esofag la stomac

Componente: esofag- epiteliul stratificat pavimentos necornificat: membrane bazala, stratul


bazal, stratul intermediary spinos, stratul superficial. Stomac- epiteliu simplu prismatic
glandular: membrane bazala, epiteliocitele prismatice.

Esofag: stratul bazal se constituie din epiteliocitele prismatice situate pe mebrana bazala.
stratul intermediar spinos- epiteliocitele se caracterizeaza prin prezenta in
citoplasma a tonofibrilelor. Se unesc prin intermediul desmozomilor
stratul superficial se constituie din cellule pavimentoase, care ajunse la finalul
ciclului vital, pier si se desprind

Stomac: epiteliul poseda capacitate de secretie, eliminind mucusul, care protejeaza peretele
oranului de actiunile fizice ale bolului alimentar, el asigura absorbtia in singe a apei si a unor
saruri.

3. Epiteliu simplu anizomorf ciliat Traheea


Componente: Membrana bazala, epiteliocitul bazal, epiteliocitul intercalar, epiteliocitul ciliat,
exocrinocitul calciform, cilii.
Epiteliocitul intercalar- cellule-stem, care inmultindu-se dau nastere noilor generatii, ce se
transforma in ciliate si calciforme.
Epiteliocitul ciliat- tapeteaza cavitatea organului,
Epiteliocitul bazal- elaboreaza in singe substante biologic active- hormone, participa la
reglarea locala a functiei aparatului respirator.

4. Pielea degetului
Acopera suprafata pielii, formind epidermul. Se caracterizeaza printr-un process de
transformare treptata a epiteliocitelor in scuame, adica are loc cornificare. Acestea se
manifesta prin sinteza si acumularea in cellule a proteinei keratina.

Componente: membrane bazala, stratul bazal, spinos, granular, lucid, cornos.


Stratul bazal- epiteliocite de forma cilindrica, citoplasma lor sintetizeaza protein specific,
care ulterior vor intra in component tonofilamentelor, aici se localizeaza si cellule-stem cu
capacitatea de a se inmulti.
Stratul spinos- e constituit din cellule poligonale unite intre ele prin intermediul numerosilor
desmozomi. In citoplasma celulelor stratului spinos tonofilamentele se unesc in fascicule-
tonofibrile.
Stratul granular- se alcaatuit din cellule aplatisate, citoplasma carora contine tonofibrile si
granule de keratohialina- este o proteina fibrilara se transforma in eleidina si apoi in keratina.
Stratul lucid- se constitutie din cellule plate, datorita eleidinei,citoplasma lor reflecta lumina.
Eleidina= keratohialina+ tonofibrile.
Stratul cornos- este bine pronuntat numai in epidermul de pe pielea degetelor, palmelor si a
talpilor. Se caracterizeaza printr-o elasticitate deosebita, este un bun termoizolator, ceea ce
joaca un rol important in protejarea pielii de actiunile mecanice si in procesul de termoreglare
a intregului organism.

5. Uterul de pisica
6. Mezenchimul
Sursa de dezvoltare a tesuturilor cartilaginoase este mezenchimul,care se indureaza si
formeaza insule condrogene.,mai apoi celulele din aceasta zona se difirentiaza in
condroblaste,in stadiul urmator de formare a tesuturilor cartilaginos primar,celulele din
centrul acestor zone *condrocite primare * cresc in dimensiuni si participa la sinteza
substantei intercelulare .in urmatorul stadiu are loc diferentierea tesutului cartilaginos. la
periferia primordiului de condrogen se formeaza pericondrul,alcatuit din stratul extern,fibros
si intern -condrogen.,care determina cresterea cartilajului prin apozitie* suprapunere *,celulele
din interiorulcartilajului formeaza grupuri izogene ,cu capacitatea de diviziune mitotica ,care
determina cresterea interstitiata a masei cartilaginoase din profunzimea lui.
nutritia cartilajului se realizeaza prin pericondu(difuzie)
celule -condrocite ,condroblaste.
Condrocitele-rotunde,ovale,poligonale
sunt situate in cavitati speciale sau in grupuri.
In grupuri izogene se deosebesc 3 tipuri de celule,care
se divid ,care secreta proteinele ,substante intercelular
Condroblaste-celule tinere ,de forma plata ,cu capacitatea de
sinteza a substantei intercelulare.
Participa la cresterea prin apozitie ,se transforma in
condrocite
Substanta intercelulara -contine proteine,lipide ,proteoglicani ,glicoaminoglicani,proteine
fibrilare ,colagen de tip II.
7. Frotiu de singe uman

Componente: eritrocit, neutrofil nesegmentat, neutrofil segmentat, granulocit


euzinofil, limfocit, monocit, trombocit.

Eritrocitele colorate de eozina in roz – au forma unui disc biconcav, partea centrala e
mai subtire, nu se coloreaza atit de intensiv.

Neutrofilele segmentate- citoplasma lor este stravezie, de culoare roza si contine o


granulatie abia deslusita.

Granulocitele eozinofile – au citoplasma oxifila pronuntata, in care sunt incluse


granule mari cu dimensiuni egale de culoare rosie. Nucleul lor e constituit din 2
segmente, dar pot fi si 3.

Bazofilele – Se intilnesc rareori, au nucleu palid, care nu e segmentat definitiv.


Citoplasma lor contine granule mari , violete. Au dimensiuni de 8-10 microni.

Limfocitele – au dimensiuni cuprinse intre 7-15 microni. Nucleul este sferic, situat
central, are un aspect intens cromatic. Cromatina este bine condensata, de aceea pe
preparate nucleul are o culoare violet-inchisa. Limfocitele mici, medii si mari se
deosebesc prin dimensiuni. Citoplasma putin abundenta, are un aspect palid bazofil,
in ea se pot evidentia granulatii fine, azurofile.

Monocitele – prezinta cele mai mari dimensiuni 15-25microni , acestea mai frecvent
pot fi vizualizate la periferia preparatului. Aceste celule mari poseda citoplasma
bogata in care este inclus nucleul pisiform slab colorat. Forma este ovoida, dar poate
fi si rotunda, este mai palid colorat decit la limfocit, cromatina fiind dispusa in blocuri
fine. Citoplasma mai abundenta decit a limfocitului, si are culoare albastra-cenusie.
Contine granulatii fine, greu vizibile.

Trombocitele – au dimensiuni mici, dispuse in grupuri, culoare slab violeta. Pe frotiu


sunt raspindite in grupuri, printre celelalte elemente figurate. Au dimensiuni 2-4
microni, forma ovoida, cu margine rotungite, in structura lor se distinge o zona
centrala, cromomerul colorat violet si o zona periferica – hialomerul de aspect
azurofil.

Reticulocite – numit si eritrocit imatur 7-10microni, lipsa nucleului.

8. Tesut conjunctiv fibros lax neordonat


Componente: fascicule colagene, fibrele elastice, fibroblastele, macrofagele, limfocitele,
granulocitele, mastocitele, adipocite

Fibroblastul

Cea mai frecventă. În toate ţesuturile conjunctive. Origine: celule mezenchimale şi


fibroblaste preexistente. Formă: alungită sau stelată. Nucleu: eucromatic, 1-2 nucleoli
Citoplasmă: slab bazofilă cu multe organite, precursori ai colagenului .Prelungiri:
groase, puţin ramificate. Receptori membranari: insulină, factori de creştere,
lipoproteine .

Macrofagul

Celulă cu funcţie fagocitară. Origine: monocite sanguine, circulă 60-72 ore în sînge, trec
în ţesutul conjunctiv şi se diferenţiază în macrofage. Durată de viaţă: căteva luni.
Autoreplicare locală. Localizare: stroma organelor parenchimatoase. Pot forma celule
gigante multinucleate (20-100 nuclei)

Mastocitul

Localizare: perivascular, ţesutul conjunctiv dintre fibrele musculare; rar intraepitelial,


excepţional în ţesutul nervos. Număr foarte mare de mastocite: ţesutul conjunctiv al
tubului digestiv, sistemul respirator, sistemul uro-genital, piele. Populaţie celulară
heterogenă funcţional. Origine dublă: mezenchimală şi medulară. Mezenchimale –
interleukin 3 independente (mastocite asociate mucoaselor). Medulare – interleukin 3
dependente (mastocite asociate ţesutului conjunctiv)

dimensiuni: 5 - 25μ; formă: rotundă sau ovalară; nucleu: central, heterocromatic


citoplasma: numeroase granulaţii specifice, rotunde, egale, cu dublă membrană
membrana: prelungiri scurte, groase şi neramificate, conţine receptori pentru IgE

Adipocitul

Celulă care stochează lipide Localizare: Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax
Membrane seroase Tipuri de adipocite: Alb-galben sau unilocular Brun sau
multilocular

Fibre de collagen

Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate,


neanastomozate. Formează fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5
şi 300 de zile). Degradate de colagenază

Fibrele elastice

Localizare: ţesuturi cu capacitate de distensie reversibilă. Funcţii: adaptare mecanică


şi menţinerea homeostaziei. Constituent de bază: elastina (scleroproteină care are mai
puţină hidroxiprolină şi mai multă valină decît colagenul). Monofibrilare, ramificate şi
anastomozate: reţele. Aceeaşi grosime de-a lungul fibrei, variabilă de la o fibră la alta
Numeroase: vase sanguine, plămîn, ligamentele coloanei vertebrale, derm. Fibrele
imature – elauninice şi oxitalanice

Fibrocitul

Mai mic decît fibroblastul .Alungit, fuziform. Nucleu heterocromatic. Citoplasmă


acidofilă cu puţine organite. Prelungiri rare şi scurte. Mai puţin sau deloc activ în
sinteză. Poate redeveni fibroblast

9. Tesut conjunctiv fibros dens neordonat

Componente: fascicule colagene, nucleele celulelor tesututlui conjunctiv, adipocite


Adipocitul

Celulă care stochează lipide Localizare: Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax
Membrane seroase Tipuri de adipocite: Alb-galben sau unilocular Brun sau
multilocular

Fibre de collagen

Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate,


neanastomozate. Formează fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5
şi 300 de zile). Degradate de colagenază

10. Tesut conjunctiv fibros dens ordonat (Tendonul)

Componente: fibrele colagene, fascule colagene de ordinal 1 si 2, endotendiniu si


tendocite.

Fibre de collagen

Cele mai numeroase. Groase, lungi, sinuoase. Polifibrilare. Neramificate,


neanastomozate. Formează fascicule. Durată de viaţă dependentă de tipul ţesutului (5
şi 300 de zile). Degradate de colagenază

11. Tesut reticular in ganglionii limfatici


Componente: fibre reticulare, cellule reticulare, limfocite

Fibrele de reticulină

Sinteza precursorilor: fibroblast, celula reticulară, celula Schwann, celula musculară


netedă. Subţiri, ramificate, monofibrilare, anastomozate, formează reţele de susţinere;
nu formează fascicule. Identificate cu tipul III de colagen. Aceeaşi grosime de-a
lungul fibrei. Identificare: impregnare argentică, PAS pozitive .Localizare: stroma
glandelor exocrine şi endocrine, organe limfopoetice, plămîn, peretele vaselor
sanguine, lamina propria a mucoaselor, rinichi. Facilitează schimburile bidirecţionale
rapide de substanţe

12. Cartilajul hialin


In organism se intilneste la unirea coastelor cu sternul, in laringe, in majoritatea cazurilor este
acoperit de pericondru
Componente: Pericordul, controblastul, condrocitul tinar, grupul izogen de condrocite,
matricea teritoriala a celulelor, matricea interteritoriala.

Controblastul- reprezinta cellule tinere de o forma plata, care au capacitatea de proliferare si


de sinteza a substantei intercelulare a certilajului. Este bine dezvoltat REG, REA si AG. In
procesul de dezvoltare se transforma in condrocite.

Condrocitul reprezinta principalul tip de cellule ale tesutului cartilaginous, ele au forma
rotunda, ovala sau poligonala, sunt situate in cavitati special in subst. intercelulara izolat sau
in grupuri.

Grupul izogen de condrocite grupuri de cellule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3
tipuri de cellule. 1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea
elementelor vacuolare ale complexului lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si
ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza prin scaderea raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea
sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3. Difera prin cel mai mic raport nucleo-
citoplasmatic si REG bine dezvoltat.

Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din
stratul extern fibros si intern condrogen.

13. Cartilaj elastic


Componente: Pericordul, controblastul, condrocitul tinar, grupul izogen de condrocite, fibre
elastice.

Una din particularitatile principale ale cartilajului elastic este prezenta in substanta
intercelulara atit a fibrelor de collagen cit si a fibrelor elastice, nu are loc calcifierea.

Fibrele elastice strabat substanta intercelulara in toate directiile.


Controblastul- reprezinta cellule tinere de o forma plata, care au capacitatea de proliferare si
de sinteza a substantei intercelulare a certilajului. Este bine dezvoltat REG, REA si AG. In
procesul de dezvoltare se transforma in condrocite.

Condrocitul reprezinta principalul tip de cellule ale tesutului cartilaginous, ele au forma
rotunda, ovala sau poligonala, sunt situate in cavitati special in subst. intercelulara izolat sau
in grupuri.

Grupul izogen de condrocite grupuri de cellule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3
tipuri de cellule. 1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea
elementelor vacuolare ale complexului lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si
ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza prin scaderea raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea
sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3. Difera prin cel mai mic raport nucleo-
citoplasmatic si REG bine dezvoltat.

Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din
stratul extern fibros si intern condrogen.

14. Osteogeneza directa


Componente: tesut osos reticulofibros, osteoblast, osteocit, osteoclast, mezenchim.
Are loc in 4 stadii:
 Formarea insulei scheletogene- are loc diviziunea focara a celulelor mezenchimale si
vascularizarea insulei scheletogene.
 Diferentierea celulelor din insule- se formeaza substanta intercelulara oxifila cu fibre de
collagen.
 Calcificarea substantei intercelulare- osteoblastele elimina fermentul fosfataza alcalina.
 Formarea tesutlui osos lamellar.
Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri,
au un nucleu compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta
centriolilor.
Osteoblast- cellule tinere, care creeaza tesutul osos, sunt de forma variata: cubica, piramidala.
Nucleul are o forma rotunda sau ovala, este situate excentric, contine unul sau mai multi
nucleoli. Este present REG, mitocondrii AG.
Osteoclastele- sunt cellule de natura hematogena capabile sa distruga cartilajul calcificat si
osul, citoplasma este slab bazofila, uneori oxifila. Este bogat in lizozomi si mitocondri. REG
este slab dezvoltat.
Tesut osos reticulofibros- se observa cavitati osoase sau lacune, de o forma oval-alungita, cu
canalicule lungi anastomozate.

Mezenchim sursa de dezvoltare a tesuturilor cartilaginoase.

15. Osteogeneza indirecta


Componente: periostul, inel osos pericondral, os endocondral: cartilaj calcificat, osteoblast,
osteocit. Maduva osoasa, zona de resorbtie, hipertrofa a cartilajului, proliferative, de cartilaj
nemodificat.
Periostul- asigura nutritia si regenerarea osului.
Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri,
au un nucleu compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta
centriolilor.
Osteoblast- cellule tinere, care creeaza tesutul osos, sunt de forma variata: cubica, piramidala.
Nucleul are o forma rotunda sau ovala, este situate excentric, contine unul sau mai multi
nucleoli. Este present REG, mitocondrii AG.

16. Tesut osos lamellar (Os tubular in sectiune transversal)


Componente: Periostul, lamella circumferintiala externa, lamelele osteonului, canalul central
al osteonului, lamella intercalara, lamella circumferintiala interna, osteocit.

Periostul- asigura nutritia si regenerarea osului.


Osteocitele- cellule osoase, care au pierdut capacitatea de diviziune, sunt cellule cu prelungiri,
au un nucleu compact, relative mare si o citoplasma slab bazofila. Nu s’a indentificat prezenta
centriolilor.
Lamela circumferentiala externa nu formeaza in jurul diafizei osului inele complete, si sint
acoperite la suprafata de straturi de lamele
Lamela circumferentiala interna sunt bine dezvoltate numai acolo unde substanta compacta
a osului este in contact direct cu canalul medular.
Lamela osteonului si lamella intercalara- sunt situate in stratul mijlociu a lamelelor osoase.
Osteoanele sunt unitatea structural a substantei compacte a osului tubular.
Canalul central al osteonului- prin care vasele sangvine din periost trec in interiorul osului,

17. Tesut muscular striat scheletal.


Sursa de dezvoltare a elementelor tesutului muscular striat scheletal sunt celulele miotomilor.
Componente: Fibrele musculare, plasmalema, sarcoplasma, nucleele fibrei musculare, discul
izotrop discul anizotrop, fibrele musculare in sectiune transversal, miofibrilele.
Fibra musculara- este elemental principal si este formata din miosimplast si miosatelitocite.
Sarcoplasma- membrane ce inconjoara fibra
Nucleul- au o forma alungita
Plasmalema- membrane ce acopera miosimplastele.
Miofibrile- organite special, fiecare dintre ele fiind inconjurate de REA, printre ele se
localizeaza numeroase mitocondri mari de o forma alungita

18. Tesut muscular striat cardiac


La obiectivul mic se gasesc fibrele musculare cardiace, in sectiune long si transversala.
La obiectivul mare se observa bine ca fibra musculara sectionata longitudinal este formata din
celule cardiomiocite in centrul carora este nucleul. La nivelul optic are forma unei linii fine
care traverseaza fibra (discul intercalar).
Miofibrilele fibrei musculare cardiace au striatie transversala si sunt constituite din discuri
anizotrope si izotrope. Fibrele musculare cardiace se unesc cu ajutorul anastamozelor. In
sectiuni transversale se observa bine ca miofibrilele in cardiomiocite sunt localizate la
periferie, cele in sectiune transversala au forma de puncte intunecate.
Prezinta o dubla striatie, similara cu cea a fibrei musculare striate scheletale, insa nucleul este
unic, situat central. Extremitatile acestor fibre sunt ramificate si legate in sens longitudinal prin
discuri intercalare, reprezentate de asocieri de jonctiuni intercelulare. Interstitiul conjunctivo-
vascular dintre fibrele cardiace este abundent.
Componente:1. Fibra musculara in sectiune longitudinala, Cardiomiocite, Nucleul, Discul
izotrop, Discul anizotrop, Discul intercalary, Anastamoze, Fibre musculare, Miofibrile.

19. Tesut muscular neted

Componente: miocitul neted in sectiune transversal si longitudinala, citoplasma, nucleul,


perimiziul.
Miocitul neted- o celula fusiforma cu lungimea de 20-500mcm si grosimea de 5-8 mcm, este
inconjurat de membrana bazala
Nucleul- este digitiform si este situate in partea central. Cind miocitul se contracta el se
indoaie sau devine spiralat.
20. Substanta trigoida
21. Maduva spinarii

Maduva spinarii este formata din 2 jumatati simetrice, delimitate una de alta in partea
anterioara de fisura mediana ventrala profunda, iar in partea posterioara de septul de tesut
conjunctiv median dorsal.

La periferia organului gasim substanta alba deschisa iar in interior substanta cenusie
intunecata. Substanta cenusie in sectiune transversala are forma unui fluture. In ea se disting
coarnele dorsale mai subtiri si coarnele ventrale mai late. Intre ele este situata zona
intermediara a substantei cenusii si partea ei laterala – cornul lateral. In cornul ventral sunt
localizati cei mai mari neuroni ai maduvei spinarii care formeaza nuclei motorii. In zona
intermediara se deosebesc nucleul median intermediar si nucleul lateral intermediar, situat in
coarnele laterale. La baza cornului dorsal se observa nucleul toracic (situat medial), iar dorso-
lateral de el –nucleul propriu al cornului posterior. In substanta alba sunt cordoanele ventrale
(laterale si dorsale) la obiectivul mare – fibrele mielinice ale substantei albe se observa astfel:

axonul –are forma unui punct intunecat

membrana mielinica – forma unui cerc deschis.


Maduva spinarii este un organ parenchimos , format din tesut nervos , celule si fibre nervoase,
substanta cenusie este dispusa la interior sub forma literei H cu neuronii mari, multipolari,
motori cornul anterior si neuroni mici, senzitivi in cel posterior. Substanta alba – la exterior ,
formata din fibre nervoase sectionate.

Componente: Fisura mediana ventral, Septul medial dorsal, Substanta cenusie, Cornul
dorsal, Cornul ventral,Cornul lateral, Nucleul thoracic, Nucleul propriu al cornului dorsal,
Nucleile motorii ale cornului ventral, Nucleul lateral, Canalul central,Substanta alba, Cordonul
dorsal, Cordonul lateral,Corpusculii Niesl

22. Fibre nervoase mielinice (neagra)

Componente: Fibra nervoasa mielinica, cilindraxul, stratul mielinic, strangulatia nodulara a


fibrei nervoase, neurolema, incizura mielinica.
Fibra nervoasa mielinica- se afla atit in component SNC cit si in cel Periferic. Sunt cu mult
mai groase decit cele amielinice.
Cilindraxul- este format din neuroplasma- citoplasma celulei nervoase, care contine
mitocondrii. Suprafata cilindraxului este acoperit de o membrane- axolema- care asigura
transmiterea impulsului nervos.
Stratul mielinic- stratul intern al fibrei ce este alcatuit din din lipide,
Neurolema- stratul extern, format din citoplasma si nuclei lemocitelor.
Stangulatia nodulara- locuri unde stratul mielinic lipseste
Incizura mielinica- linii clare ce se observa pe fibra mielinica.

23. Fibre nervoase amielinice (roz)

Componente: fibra nervoasa amielinica, nucleele neurolemocitelor(celulelor Schwann).


Fibra nervoasa amielinica- se afla in component sistemului vegetative, fiecare fibra nervoasa
este acoperita de o mebrana bazala.
Nucleele neurolemocitelor- tecile formate din celulele oligodendrogliei.