Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Esofag: stratul bazal se constituie din epiteliocitele prismatice situate pe mebrana bazala.
stratul intermediar spinos- epiteliocitele se caracterizeaza prin prezenta in
citoplasma a tonofibrilelor. Se unesc prin intermediul desmozomilor
stratul superficial se constituie din cellule pavimentoase, care ajunse la finalul
ciclului vital, pier si se desprind
Stomac: epiteliul poseda capacitate de secretie, eliminind mucusul, care protejeaza peretele
oranului de actiunile fizice ale bolului alimentar, el asigura absorbtia in singe a apei si a unor
saruri.
4. Pielea degetului
Acopera suprafata pielii, formind epidermul. Se caracterizeaza printr-un process de
transformare treptata a epiteliocitelor in scuame, adica are loc cornificare. Acestea se
manifesta prin sinteza si acumularea in cellule a proteinei keratina.
5. Uterul de pisica
6. Mezenchimul
Sursa de dezvoltare a tesuturilor cartilaginoase este mezenchimul,care se indureaza si
formeaza insule condrogene.,mai apoi celulele din aceasta zona se difirentiaza in
condroblaste,in stadiul urmator de formare a tesuturilor cartilaginos primar,celulele din
centrul acestor zone *condrocite primare * cresc in dimensiuni si participa la sinteza
substantei intercelulare .in urmatorul stadiu are loc diferentierea tesutului cartilaginos. la
periferia primordiului de condrogen se formeaza pericondrul,alcatuit din stratul extern,fibros
si intern -condrogen.,care determina cresterea cartilajului prin apozitie* suprapunere *,celulele
din interiorulcartilajului formeaza grupuri izogene ,cu capacitatea de diviziune mitotica ,care
determina cresterea interstitiata a masei cartilaginoase din profunzimea lui.
nutritia cartilajului se realizeaza prin pericondu(difuzie)
celule -condrocite ,condroblaste.
Condrocitele-rotunde,ovale,poligonale
sunt situate in cavitati speciale sau in grupuri.
In grupuri izogene se deosebesc 3 tipuri de celule,care
se divid ,care secreta proteinele ,substante intercelular
Condroblaste-celule tinere ,de forma plata ,cu capacitatea de
sinteza a substantei intercelulare.
Participa la cresterea prin apozitie ,se transforma in
condrocite
Substanta intercelulara -contine proteine,lipide ,proteoglicani ,glicoaminoglicani,proteine
fibrilare ,colagen de tip II.
7. Frotiu de singe uman
Eritrocitele colorate de eozina in roz – au forma unui disc biconcav, partea centrala e
mai subtire, nu se coloreaza atit de intensiv.
Limfocitele – au dimensiuni cuprinse intre 7-15 microni. Nucleul este sferic, situat
central, are un aspect intens cromatic. Cromatina este bine condensata, de aceea pe
preparate nucleul are o culoare violet-inchisa. Limfocitele mici, medii si mari se
deosebesc prin dimensiuni. Citoplasma putin abundenta, are un aspect palid bazofil,
in ea se pot evidentia granulatii fine, azurofile.
Monocitele – prezinta cele mai mari dimensiuni 15-25microni , acestea mai frecvent
pot fi vizualizate la periferia preparatului. Aceste celule mari poseda citoplasma
bogata in care este inclus nucleul pisiform slab colorat. Forma este ovoida, dar poate
fi si rotunda, este mai palid colorat decit la limfocit, cromatina fiind dispusa in blocuri
fine. Citoplasma mai abundenta decit a limfocitului, si are culoare albastra-cenusie.
Contine granulatii fine, greu vizibile.
Fibroblastul
Macrofagul
Celulă cu funcţie fagocitară. Origine: monocite sanguine, circulă 60-72 ore în sînge, trec
în ţesutul conjunctiv şi se diferenţiază în macrofage. Durată de viaţă: căteva luni.
Autoreplicare locală. Localizare: stroma organelor parenchimatoase. Pot forma celule
gigante multinucleate (20-100 nuclei)
Mastocitul
Adipocitul
Celulă care stochează lipide Localizare: Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax
Membrane seroase Tipuri de adipocite: Alb-galben sau unilocular Brun sau
multilocular
Fibre de collagen
Fibrele elastice
Fibrocitul
Celulă care stochează lipide Localizare: Ţesutul adipos Ţesut conjunctiv lax
Membrane seroase Tipuri de adipocite: Alb-galben sau unilocular Brun sau
multilocular
Fibre de collagen
Fibre de collagen
Fibrele de reticulină
Condrocitul reprezinta principalul tip de cellule ale tesutului cartilaginous, ele au forma
rotunda, ovala sau poligonala, sunt situate in cavitati special in subst. intercelulara izolat sau
in grupuri.
Grupul izogen de condrocite grupuri de cellule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3
tipuri de cellule. 1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea
elementelor vacuolare ale complexului lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si
ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza prin scaderea raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea
sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3. Difera prin cel mai mic raport nucleo-
citoplasmatic si REG bine dezvoltat.
Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din
stratul extern fibros si intern condrogen.
Una din particularitatile principale ale cartilajului elastic este prezenta in substanta
intercelulara atit a fibrelor de collagen cit si a fibrelor elastice, nu are loc calcifierea.
Condrocitul reprezinta principalul tip de cellule ale tesutului cartilaginous, ele au forma
rotunda, ovala sau poligonala, sunt situate in cavitati special in subst. intercelulara izolat sau
in grupuri.
Grupul izogen de condrocite grupuri de cellule situate intr’o cavitate comuna, se deosebesc 3
tipuri de cellule. 1. Se caracterizeaza prin raportul nucleoplasmatic marit, dezvoltarea
elementelor vacuolare ale complexului lamellar, in citoplasma sunt prezente mitocondriile si
ribozomii liberi. 2. Se caracterizeaza prin scaderea raportului nucleo-citoplasmatic, micsorarea
sintezei de AND, dezvoltarea intense a REG. 3. Difera prin cel mai mic raport nucleo-
citoplasmatic si REG bine dezvoltat.
Pericondru- capsula care acopera la exterior cartilajul in dezvoltare si este constituit din
stratul extern fibros si intern condrogen.
Maduva spinarii este formata din 2 jumatati simetrice, delimitate una de alta in partea
anterioara de fisura mediana ventrala profunda, iar in partea posterioara de septul de tesut
conjunctiv median dorsal.
La periferia organului gasim substanta alba deschisa iar in interior substanta cenusie
intunecata. Substanta cenusie in sectiune transversala are forma unui fluture. In ea se disting
coarnele dorsale mai subtiri si coarnele ventrale mai late. Intre ele este situata zona
intermediara a substantei cenusii si partea ei laterala – cornul lateral. In cornul ventral sunt
localizati cei mai mari neuroni ai maduvei spinarii care formeaza nuclei motorii. In zona
intermediara se deosebesc nucleul median intermediar si nucleul lateral intermediar, situat in
coarnele laterale. La baza cornului dorsal se observa nucleul toracic (situat medial), iar dorso-
lateral de el –nucleul propriu al cornului posterior. In substanta alba sunt cordoanele ventrale
(laterale si dorsale) la obiectivul mare – fibrele mielinice ale substantei albe se observa astfel:
Componente: Fisura mediana ventral, Septul medial dorsal, Substanta cenusie, Cornul
dorsal, Cornul ventral,Cornul lateral, Nucleul thoracic, Nucleul propriu al cornului dorsal,
Nucleile motorii ale cornului ventral, Nucleul lateral, Canalul central,Substanta alba, Cordonul
dorsal, Cordonul lateral,Corpusculii Niesl