Tipuri de prehensiune.

Testarea prehensiunii

- mâna are capacitatea de a prinde obiecte ca într-o pensă rigidă

- există 4 grupe de gesturi profesionale:

- grupa I: „ mâna cu un singur deget”- simbol al civilizaţiei moderne;
„presse- boutonn”( recuperarea acestui gest nu ridică probleme)
- grupa II: „ mâna cu 2 degete”- pensă cu 2 braţe ( policele şi degetele II-IV)
- grupa III: „ mâna cu 3 degete”- efectuează prehensiuni fine, discriminative
(police, index şi grupul III- IV)
- grupa IV: „ mâna cu 4 degete”- presupune folosirea automată a fiecărui
deget

PREHENSIUNILE= mişcări ale segmentelor mâinii care se realizează cu participarea

policelui în mod obligatoriu, pentru a mobiliza un obiect ce se poate apuca

- mişcările la care nu participă policele se numesc apăsări

- după segmentele ce participă la prehensiune avem :

- pensa bidigitală
- pensa tridigitală
- pensa interdigitală
- pensa polidigitală
- pensa police digito-palmară
- pensa digito-palmară, fără police

- după modul de poziţionare a degetelor avem:

- terminală
- subterminală
- subterminolaterală

Tipuri de prehensiuni

I. prehensiune terminală, fină, de precizie (ex. apucarea acului)

II. prehensiune subterminală (ex. creion în timpul scrisului)
III. prehensiune subterminolaterală (ex. apucarea unei farfurii de margine)
IV. prehensiune latero-laterală (ex. apucarea ţigării)
V. prehensiune digito-palmară (ex. apucarea volanului)
VI. prehensiune police digito-palmară (de forţă)

1. Prehensiunea bidigitală, latero-laterală= pensă între feţele laterale şi medială a 2 degete

vecine, mai ales index şi medius
- utilă în absenţa policelui
- compusă din : adducţia-abducţia degetelor
- muşchii activi sunt interosoşii palmari, respectiv dorsali
1
2. Prehensiunea prin opoziţie digito-palmară= constă în a opune palma ultimelor 4 degete
- util forţa m. flexor comun superficial
- deschiderea se produce prin acţ m. extensori interosoşi şi a lumbricalilor

3. Prehensiunea cu ajutorul „ coloanei” policelui

a. Prehensiunea terminală= contact între extremitatea policelui cu cea a fiecărui

deget(mai ales index)
- pensă fină, discriminatorie
- necesită integritatea m. flexor profund al degetelor şi cel al policelui
- testare: apucarea unui băţ de chibrit

b. Prehensiunea terminală= între pulpa policelui şi pulpa altor degete

- testare: smulgerea unei foi de hârtie care e menţinută între police şi index

c. Prehensiunea subterminală- laterală= între pulpa policelui şi faţa laterală unui

deget(gestul de numărare a banilor)
- „ pensa de cheie”(m. principal- adductorul policelui)
- „ pensa de scris”

d. Prehensiunea palmară sau lumbricală=între palmă, ultimele 4 degete şi police; este

o prehensiune de forţă

Muşchii necesari prehensiunilor sunt de 2 categorii:

- de atitudine: - extensorii degetelor

- abductorul policelui
- opozanţii
- de forţă: - flexorii degetelor
- adductorul policelui

- o bună prehensiune necesită acţiunea concordantă a extensorilor şi a flexorilor

degetelor