USMF “Nicolae Testemiţanu”

Examen de Licenţă în Rezidenţiat,

Specializarea „Reabilitare medicală, Medicină fizică”
Aprecierea nivelului de cunoştinţe a medicilor rezidenţi
etapa testare

VARIANTA V

11. Ce alte elemente, în afara amplitudinii de mişcare se apreciază la examenul obiectiv al unei
articulaţii:
1a. deformarea articulară
2b. modificările de temperatură ale tegumentului supraiacent
3c. deviaţiile în ax
4d. tonusul muscular
5e. forţa musculară
12. Complexul articular al pumnului este format din:
1a. articulaţia mediocarpiană
2b. articulaţia radio-carpiană
3c. articulaţia carpo-metacarpiană
4d. articulaţia metacarpo-falangiană
5e. articulaţiile interfalangiene
13. Selectaţi afirmaţiile corecte pentru testarea muşchiului cvadriceps:
1a. este alcătuit din: dreptul anterior, vastul intern, vastul extern şi vastul intermediar
2b. în timpul testării se stabilizează pelvisul
3c. în timpul testării se stabilizează coapsa
4d. poziţia FG este în decubit homolateral cu genunchiul flectat la 90º
5e. poziţia AG este în decubit ventral cu genunchiul flectat
14. La examinarea din faţă se pot aprecia:
1a. linia mamelonară
2b. linia spinelor scapulare
3c. linia spinelor iliace antero-superioare
4d. genu recurvatum
5e. halus valgus
15. Bilanţul muscular are un sistem de cotare internaţională. Sistemul are scala:
1a. 0-1
2b. 0-5
3c. 0-10
4d. 0-100
5e. 0-3
16. Care din următoarele modalităţi tehnice aparţin mobilizărilor active voluntare:
1a. mobilizarea activă liberă
2b. mobilizarea activo-pasivă
3c. mobilizarea pasivo-activă
4d. mobilizarea activă cu rezistenţă
5e. contracţia izokinetică
17. Tehnica manipulării. Alegeţi cei 3 timpi corecţi:
1a. punerea în poziţie
2b. punerea în relaxare
3c. punerea în tensiune
4d. impulsul cortical
5e. impulsul manipulativ
18. Exerciţiul maximal cu repetiţie :
1a. se urmăreşte prin creşterea progresivă a greutăţilor
2b. se testează acea greutate care poate fi ridicată de10 ori
3c. la 5-7 zile se retestează noua rezistenţă pentru 10 RM
4d. se execută 4 seturi de 10 RM pe zi de trei ori pe săptămână
5e. se numeşte tehnica Oxford
19. Reeducarea respiratorie are următoarele componente:
1a. dirijarea aerului la nivelul căilor respiratorii superioare
2b. reeducarea respiraţiei costale
3c. reeducarea respiraţiei diafragmatice
4d. controlul şi coordonarea respiraţiei
5e. corijarea curburilor patologice
210. În perioada de la 8-12 săptămâni postinfarct, nivelul de solicitare al exerciţiilor fizice
corelat cu frecvenţa cardiacă este de:
1a. 30% din frecvenţa maximă
2b. 50% din frecvenţa maximă
3c. 70%-80% din frecvenţa maximă
4d. 100% din frecvenţa maximă
5e. 90% din frecvenţa maximă
311. Obiectivele fazei a II-a şi a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:
1a. reantrenarea la efort
2b. readaptarea la viaţa cotidiană
3c. readaptarea socio-profesională
4d. nici una din variantele de mai sus
5e. pensionarea pacienţilor
412. În testarea de efort la cicloergometru, creşterea progresivă a intensităţii efortului la fiecare
treaptă de efort este de:
1a. 10W
2b. 25-30W
3c. 40W
4d. 50W
5e. 20W

113. Dintre factorii care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la antrenamentul

aerobic, fac excepţie:
1a. vârsta
2b. sexul
3c. coeficientul de inteligenţă
4d. nivelul de fitness iniţial
5e. abilităţile individuale
214. Adaptările cardio-vasculare în repaus sunt:
1a. uşor cuantificabile
2b. greu cuantificabile
3c. exprimă un nivel crescut de fitness
4d. apar doar la anumiţi pacienţi, în funcţie de parametrii cardiaci iniţiali
5e. exprimă un nivel crescut al VO2 max
115. Frecvenţa antrenamentului aerobic este:
1a. de 3-4 ori/ săptămână
2b. de 3-4 ori pe zi
3c. o dată/ săptămână
4d. în funcţie de efortul total realizat
5e. zilnic
116. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului la nivelul tendoanelor?
1a. stimulează creşterea supleţei acestora
2b. stimulează propriocepţia
3c. determină staza sanguină şi limfatică cu scop nutritiv
4d. stimulează circulaţia locală
5e. inhibă circulaţia locală
117. Care afirmaţie nu este adevărată pentru netezire?
1a. efect relaxant
2b. efect stimulant
3c. se aplică numai la sfârşitul altor manevre de masaj
4d. se aplică la începutul şedinţei de masaj
5e. se aplică intercalată între alte manevre
118. Categoriile de metode ajutătoare din componenţa programului de terapie ocupaţională sunt:
1a. Activităţile de tip ADL
2b. Activităţile de tip I-ADL
3c. Exerciţiile terapeutice
4d. Fizioterapia
5e. Ortezarea
119. Diagonala D1 extensie pentru membrul inferior (extensie, abducţie, rotaţie internă şold) din
cadrul metodei Kabat nu se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale:
1a. Lovirea mingii de fotbal
2b. Îmbrăcarea unui crac al pantalonului
3c. Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal
4d. Încălţarea unui pantof cu piciorul încrucişat
5e. Răsturnarea din decubit dorsal în decubit lateral
120. La un pacient cu traumatism la nivelul umărului, programul de terapie ocupaţională din
cadrul asistenţei medicale de recuperare se caracterizează prin:
1a. Activităţi care se derulează în condiţii de indoloritate
2b. Activităţi care se derulează din suspendare, aparatele de imobilizarea asigurând
mâinii o mobilizare facilă
3c. Activităţile recomandate pentru paciente sunt cele casnice
4d. Activităţile recomandate pentru pacienţi sunt de tipul olărit, tâmplărie, împletit
nuiele, ţesut
5e. Nu trebuie respectat aspectul funcţional
6
121. La pacientul cu mână reumatoidă, ortezele de repaus asigură:
 1a. limitarea durerii în contextul combaterii procesului inflamator prin repaus articular
2b. prevenirea / corectarea deviaţiilor articulare, a dezvoltării poziţiilor vicioase, a
deformaţiilor la nivelul pumnului, degetelor
3c. menţinerea în poziţie neutră de lucru a mâinii
4d. menţinerea durerii
5e. prevenirea poziţiei neutre de lucru a mâinii
122. Refacerea şi menţinerea echilibrului se derulează în două etape, acestea fiind:
1a. Antrenarea controlului motor
2b. Antrenarea sistemelor senzitivo-senzoriale
3c. Controlul amplitudinii de mişcare
4d. Controlul centrului de greutate
5e. Antrenarea abilităţii
223. Tehnicile de facilitarea neuromusculară proprioceptivă se clasifică în:
1a. Fundamentale (de bază)
2b. Particulare
3c. Speciale
4d. Specifice
5e. Generale
124. Exerciţiile isometrice pentru muşchiul cvadriceps sunt esenţiale în refacerea forţei şi
rezistenţei musculare deoarece:
1a. Sunt uşor de performat
2b. Determină o forţă de reacţie minimă în articulaţia genunchiului
3c. Sunt activaţi şi muşchii biceps femural, fesier mijlociu
4d. Nu sunt activaţi alţi muşchi
5e. Asigură o incoordonare motorie cu un impact funcţional important
125. Programul de recuperare la pacientul cu disfuncţie respiratorie restrictivă include:
1a. tratarea cauzei supraîncărcării
2b. ameliorarea ventilaţiei alveolare
3c. dezobstrucţia bronşică
4d. antrenamentul la efort
5e. reducerea rezistenţei la flux în căile aeriene

126. Condiţia fizică a pacientului pulmonar este rezultatul:

1a. leziunilor bronhopulmonare
2b. stării de antrenament la efort a pacientului
3c. mediului ambiant
4d. condiţiilor meteo
5e. funcţiei reno-urinare a pacientului
227. Cele mai utilizate modalităţi de antrenament la efort performate la pacienţii cu disfuncţie
ventilatorie obstructivă sunt:
1a. antrenamentul prin mers (cura de teren)
2b. antrenamentul la scăriţă
3c. exerciţii fizice rezistive, progresive, intense
4d. antrenamentul la piscină
5e. antrenamentul prin terapie ocupaţională

128. În cazul deviaţiilor axiale posttraumatice ale genunchiului se recomandă:

 1a. scădere ponderală, tonifierea stabilizatorilor genunchiului
2b. scădere ponderală, creşterea stabilităţii pasive şi active a genunchiului, încălţăminte
ortopedică corectoare, kinetoterapie
3c. corecţii ortopedice, kinetoterapie pasivă, termoterapie, reflexoterapie
4d. imobilizare în aparat gipsat, urmată de recuperarea mersului
5e. asigurarea stabilităţii pasive şi active a genunchiului, reeducarea mersului
129. În perioada de imobilizare la pat pentru sechele generale posttraumatice, kinetoterapia va
cuprinde:
1a. scripetoterapie şi mobilizări pasive ale segmentelor imobilizate
2b. contracţii izometrice sub gips
3c. hidrokinetoterapie la bazin
4d. exerciţii active cu rezistenţă
5e. mobilizări pentru toate articulaţiile accesibile
230. Tratamentul recuperator al algoneurodistrofiei de stadiu I cuprinde:
1a. repaus, comprese reci cu sulfat de magneziu
2b. Sollux cu filtru albastru, terapie ocupaţională
3c. reflexoterapie cu ultrasunete
4d. diapulse, magnetodiaflux local
5e. aplicaţii locale de parafină
131. Enumeraţi forme de terapie miorelaxantă utilizate în recuperarea sechelelor posttraumatice:
1a. masajul, căldura prelungită
2b. întinderea, manipulările facilitate
3c. aplicaţiile generale şi locale reci
4d. undele scurte, kinetoterapia activă cu rezistenţă
5e. ultrasunetele
232. În perioada de imobilizare la pat a bolnavului cu sechele posttraumatice ale coloanei
vertebrale se recomandă:
1a. electroterapie de înaltă frecvenţă
2b. termoterapie locală sau generală
3c. terapie respiratorie
1d. mişcări pasive
2e. mişcări active
233. Complicaţii ale utilizării pe termen lung a ortezelor sunt:
1a. atrofii, fibroze
2b. contracturi musculare, ale fasciilor şi ligamentelor
3c. tulburări micţionale
4d. iritaţii cutanate
5e. dependenţă psihologică
334. Definiţi cauze posibile ale limitării de mobilitate a cotului posttraumatic:
1a. organizarea colagenică consecutivă edemului, calusul vicios
2b. leziuni de vase şi nervi
3c. retracţii musculo-tendo-ligamentare, cicatrici retractile
4d. artrita posttraumatică
5e. osteomul periarticular, fragmente osoase intraarticulare
135. Recuperarea pacienţilor cu fractură de şold presupune, alături de posturări pentru evitarea
deviaţiilor şi de mobilizări precoce:
1a. prevenirea edemului, tromboflebitelor, tulburărilor trofice
2b. aplicarea de diapulse pentru grăbirea consolidării focarului de fractură
3c. atenţie pentru reeducarea genunchiului şi cvadricepsului
4d. reeducarea membrului superior în lanţ kinetic închis
5e. reeducarea coloanei vertebrale cervico-dorsale
136. Alegeţi răspunsul fals. Discopatia lombară de fază IV se manifestă astfel:
1a. 60-70% din pacienţi sunt asimptomatici
2b. Lombalgie cronică mecanică, meteorodependentă
3c. Lumbago acut cu pseudosciatică, după ridicare de greutăţi
4d. Sciatica vârstnicului cu Lasseque pozitiv
5e. Sindrom de coadă de cal
137. Igiena ortopedică a şoldului constă în:
1a. Mers şi ortostatism prelungit
2b. Greutate corporală ideală
3c. Mers pe teren accidentat
4d. Mers cu sprijin în baston
5e. Evitarea urcării şi coborârii scărilor
238. Kinetoterapia în gonartroză constă în:
1a. Posturări în flexie a genunchiului
2b. Tonifierea cvadricepsului, a tricepsului sural
3c. Mobilizări articulare pentru refacerea extensiei complete
4d. Exerciţii în lanţ kinetic închis
5e. Exerciţii pentru coordonare
139. „Şcoala spatelui” constă în:
1a. Conştientizarea poziţiei neutre a coloanei lombare şi bazinului
2b. Înzăvorârea coloanei lombare
3c. Menţinerea forţei musculare agonişti şi antagonişti
4d. Programul Williams fazele I şi II
5e. Relaxarea musculaturii lombare contracturate
6
240. PSH (umărul pseudoparalitic) se caracterizează prin:
1a. Durere de intensitate mare
2b. Mobilitate activă absentă
3c. Mobilitate pasivă normală
4d. Absenţa tulburărilor de sensibilitate
5e. Modificări ale reflexelor osteotendinoase
141. În patologia neurologică, alegerea şi adaptare unui program de recuperare la un pacient
spastic presupune evaluarea spasticităţii prin analizarea următoarelor aspecte:
1a. Datele biografice ale pacientului
2b. Capacitatea funcţională
3c. Dinamica funcţiei cardiovasculare
4d. Dinamica testelor neuropsihologice
5e. Stimularea deaferentaţiei
142. Programul de kinetoterapie inclus în recuperare pacientului cu patologie discală lombară,
conflict disco-radicular, trebuie să cuprindă:
1a. Relaxarea musculaturii contracturate
2b. Asuplizarea trunchiului inferior
3c. Asuplizarea trunchiului superior
4d. Asuplizarea muşchilor centurii scapulare
5e. Relaxarea musculaturii hipotone
143. Limitarea spasticităţii în programul de recuperare la un pacient care a suferit un traumatism
cranio-cerebral constituie un obiectiv foarte important şi se realizează prin intermediul
următoarelor metode şi mijloace fizicale, cu o excepţie:
1a. Kinetice-tehnici de facilitare, exerciţii ale musculaturii antagoniste
2b. Masajul
3c. Electroterapia
4d. Termoterapia
5e. Medicaţie
144. Comoţia medulară se caracterizează prin:
1a. Abolire temporară a funcţiilor medulare
2b. Absenţa substratului anatomo-patologic specific
3c. Remisiune completă
4d. Transsecţiune medulară
5e. Dezvoltarea unor sechele posttraumatice
145. Prevenirea şi tratarea fenomenelor vasculotrofice în cazul paraliziei de plex brahial va
folosi:
1a. posturarea antideclivă pentru combaterea edemului
2b. mobilizări pasive repetate de 5-6 ori pe zi
3c. contracţii izometrice şi mobilizări active ale musculaturii rămase indemne sau
parţial paralizate
4d. contracţii izotonice
5e. gimnastica generală şi exerciţii de respiraţie
146. Ridicarea copilului în picioare, în jurul vârstei de 10 luni, se face:
1a. Din poziţia în „patru labe”, copilul îşi îndreaptă trunchiul şi se agaţă de un suport;
duce apoi un picior înainte, în fandat, apoi se ridică prin sprijin pe acest membru
inferior
2b. Din poziţia în „genunchi”, copilul îşi îndreaptă trunchiul şi se agaţă de un suport
3c. Sprijinindu-se şi căţărându-se cu mâinile pe propriile membre inferioare; mâinile îl
ajută să extindă genunchii, până când poate prinde cu mâinile un suport
4d. Din poziţia şezând, copilul îşi îndreaptă trunchiul şi se agaţă de un suport
5e. Direct din decubit dorsal, cu sprijin
247. Copilul normal, cu vârsta cuprinsă între 18 - 24 luni de viaţă, aflat în stadiul coordonării
parţiale sau al doilea de extensie, se caracterizează neuromotor prin:
1a. Merge singur şi trage jucării după el, mergând cu spatele
2b. Urcă scările cu susţinere de balustradă
3c. Construieşte turnuri din cuburi
4d. Aleargă fără să cadă
5e. Nu se poate alimenta singur
148. Procedeul curenţilor interferenţiali:
1a. se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
2b. se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
3c. prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă, dar cu amplitudine
variabilă
4d. prin interferenţă va rezulta un curent de joasă frecvenţă, între 1 şi 100 Hz
5e. la locul interferenţei direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv
249. Sunt false următoarele afirmaţii privind tehnica terapiei cu unde scurte;
1a. electrozii se aplică direct pe piele
2b. electrozii se aplică la 2-3 cm faţă de regiunea de tratat
3c. poziţia electrozilor nu are importanţă
4d. efectul de vârf se produce la nivelul suprafeţelor plane
5e. electrozii au dimensiuni diferite, electrodul activ fiind de dimensiuni mai reduse
150. Alegeţi formularea corectă:
1a. nu este indicată succesiunea terapeutică masaj-ultrasunet sau ultrasunet-masaj
2b. pacienţilor prezentând stări febrile li se recomandă tratament cu ultrasunet paravertebral
toracic
3c. aplicaţiile cu ultrasunet pot precede şedinţele de kinetoterapie, datorită acţiunii
analgetice şi miorelaxante
4d. se poate recomanda terapia combinată ultrasunet-curenţi de joasă frecvenţă
5e. este indicată aplicarea concomitentă a roentgenterapiei cu ultrasonoterapia pe aceeaşi
regiune
151. O singură afirmaţie din cele enumerate mai jos este falsă. Care?
1a. Iradierea este transferul de energie calorică prin radiaţii infraroşii
2b. Convecţia are două componente: internă şi externă
3c. Evaporarea se activează în condiţii de confort termic şi căldură umedă
4d. Evaporarea constă în: secreţie sudoripară, perspiraţie insensibilă şi evaporare la nivelul
suprafeţelor respiratorii
5e. Conducţia este transferul de căldură prin contact direct între obiecte cu temperaturi
diferite
152 Aplicaţii generale de căldură sunt contraindicate în:
1a. Afecţiuni reumatismale degenerative
2b. Sechele posttraumatice
3c. Afecţiuni neurologice însoţite de spasticitate
4d. TBC
5e. Tumori maligne
253. Băile calde includ:
1a. Baia de 36° C
2b. Baia cu valuri
3c. Baia de jumătate
4d. Baia de imersiune
5e. Baia de 37° C
354. Efectele băilor cu CO2 sunt:
1a. Hipotensor
2b. Sedativ
3c. De antrenare economică a cordului
4d. Realizează un masaj fin la nivelul tegumentelor
 5e. Astringent asupra tegumentelor

155. Balneaţia cu ape minerale clorurate sodice este indicată în:

1a. Afecţiuni reumatismale degenerative
2b. Afecţiuni ORL şi bronhopulmonare
3c. Afecţiuni ginecologice
4d. Reumatisme abarticulare
5e. Afecţiuni neurologice şi posttraumatice

56. În segmentul C3-C7 sunt posibile următoarele mişcări:

A Rotaţie lateroflexie, flexia şi extensia.
B Rotaţia, flexia şi extensia.
C Lateroflexia, rotaţia, flexia şi extensia.
D Lateroflexia, rotaţia şi flexia.
E Toate sunt corecte.

57. În partea toracală a coloanei vertebrale sunt posibile mişcările:

A Lateroflexia.
B Rotaţie, flexie şi extensie.
C Lateroflexie, rotaţie, flexie şi extensie.
D Lateroflexie, rotaţie şi flexia.
E Toate sunt corecte.

58. În regiunea lombară sunt posibile mişcările:

A Lateroflexia.
B Rotaţie, flexia şi extensia.
C Lateroflexia, rotaţia, flexia şi extensia.
D Lateroflexia, rotaţia şi flexia.
E Toate sunt corecte.

59. Muşchiul romboid mic are funcţia:

A Ridică omoplatul.
B Apropie omoplatul de colană pe linia oblică, înauntru şi în sus.
C Depărtează omoplatul de coloană.
D Apleacă capul înainte.
E Toate sunt corecte.

60. Care este funcţia muşchiului semimembranos.

A Supinează şi depărtează înafară coapsa.
B Extenzează coapsa, flectează gamba şi o roteşte spre medial.
C Flectează coapsa şi îndreaptă trunchiul.
D Extensia coapsei, flexia gambei şi o roteşte înafară.
E Toate sunt corecte.

61. Tricepsul sural îndeplineşte funcţia de:

A Flexia plantară şi flexia gambei în articulaţia genunchiului, dar cînd talpa e fixată trage
gamba şi coapsa înapoi.
B Flexia plantară şi flexia gambei în articulaţia genunchiului.
C Flectează tălpile şi gambele în articulaţia genunchiului.
D Flexia plantară, lateroflexia tălpii, flexia gambei în articulaţia genunchiului.
E Toate sunt corecte.
62. Extensorii articulaţiei coxofemurale sunt:
A Fesierul mare, semitendinosul şi semimembranosul.
B Fesierul mare, capul scurt al muşciului biceps femures, semitendinosul şi semimembranosul.
C Fesierul mare, tricepsul sural.
D Fesierul mare, semimembranosul.
E Toate sunt corecte.

63. Flexorii articulaţiei coxofemurale sunt:

A Rectusul femural, iliopsoasul şi fesierul mijlociu.
B Rectusul femural şi muşchiul tibial.
C Rectusul femural şi iliopsoasul.
D Rectusul femural şi fesierul mijlociu.
E Toate sunt corecte.

64. Muşchiul pectoral mare are următoarea funcţie:

A Ridică scapula.
B Coboară mînile cînd sunt ridicate.
C Adduce omoplatul spre coloana vertebrală .
D Coboară omoplatul.
E Toate sunt corecte.

65. Muşchiul trapez îndeplineşte funcţia:

A Ridică şi coboară scapula, adducţia spre coloana vertebrală.
B Ridică scapula.
C Coborîrea scapulei.
D Ridică şi coboară scapula.
E Toate sunt corecte.

66. Cînd este fixată centura scapulară muşchiul trapez are funcţia de:
A Extensie a capului.
B Înclină capul de partea sa.
C Flectează antebraţul.
D Flectează capul la 45 de grade.
E Toate sunt corecte.

67. Segmentul disco-vertebral este format din:

A Regiunea cervicală.
B Regiunea toracală.
C Regiunea lombară.
D Două vertebre şi discul dintre ele.
E Segment al măduvei spinării.

68. Cel mai mobil segment al coloanei vertebrale se consideră:

A Coloana cervicală.
B Coloana toracală.
C Coloana lombară.
D Coloana sacrată.
E Corecte sunt Aşi B.
69. La testarea jocului articular se fixează:
A Osul proximal de la articulaţia testată.
B Osul distal.
C Osul proximal şi osul distal concomitent.
D Fixarea nu e importantă.
E Toate sunt corecte.

70. La o flexie maximă a coloanei C7 – L1 distanţa între apofizele spinoase se măresc cu:
(testul Sedina/Scheber)
A 1-2 cm.
B 3-5 cm.
C 5-7 cm.
D 8-10 cm.
E 10-12 cm.