1. Reabilitarea medicală şi Medicina Fizică - specialitate medicală. Definiţia
specialităţii şi a medicului specialist în domeniu. Caracteristica modelului reabilitării medicale în cadrul Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii conform OMS,CIF-2005. Conform Cărţii Albe, definiţia specialităţii este următoare: „Reabilitarea Medicală şi Medicina Fizică este o specialitate medical independentă preocupată de promovarea funcţionării fizice şi cognitive, a activităţilor (inclusiv comportamentul), a participării (inclusiv calitatea vieţii) şi modificarea factorilor personali şi de mediu. Astfel este responsabilă de prevenirea, diagnosticarea, tratarea şi managementul reabilitării persoanelor cu afecţiuni dizabilitante şi co-morbidităţi la toate vîrstele”. Aceasta specialitate utilizează mai multe mijloace care au ca scop de a reduce impactul conditiilor generatoare de dizabilitate si handicap si de a permite persoanelor cu dizabilitati sa reuseasca sa se integreze optimal in societate. Medicul specialist în Reabilitarea Medicală şi Medicina Fizică (UEMS), pentru obţinerea rezultatelor optime, abordează holistic(in totalitate) persoanele cu stări acute sau cronice, lucrează în diferite unităţi de la servicii de urgenţă la locaţii comunitare foloseşte instrumente specifice de evaluare a diagnosticului, efectuează tratamente , fizicale, tehnice, inclusiv intervenţii educaţionale şi profesionale, conduce şi răspunde de activităţile echipelor multidisciplinare.Specialiştii în RMMF utilizează instrumente specifice de evaluare a diagnosticului şi efectuează multe tipuri de tratamente, incluzând intervenţii farmacologice, fizicale, tehnice, educaţionale şi profesionale. Dupa OMS: Sanatate- medicina profilactica- Calitatea vietii -medicina terapeutica- -medicina de recuperare- Dupa CIF 2005(schema) Stare de sanatate(Tulburare sau Boala) -(a)functii si structuri ale organizmului+dizabilitate-- -(b)participare---- (acestea doua(a si b) duc la activitati) -(c)activitati - (a si b) se unesc si duce o linie pentru-factori de mediu -factori personali (acesti 2 factori sunt factori contextuali)
2. Curentul galvanic (continuu). Proprietăţi fizice, metode de producere a curentului
continuu (metode chimice, mecanice, termoelectrice). Aparatura pentru curent continuu. Acţiunile biologice şi efectele biologice ale curentului galvanic. Modalităţi de aplicare ale galvanizărilor – galvanizarea simplă, tehnica de aplicare. Băile galvanice – patrucelulare, generale (Stanger). Ionoforeza (ionogalvanizările), tehnicile de aplicare. Indicaţiile şi cotraindicaţiile pentru galvanoterapie.
3. Locomoţia umană. Definiţie,tipurile de locomoţie umană Caracteristica forţelor
interne ale locomoţiei (impulsul nervos, contracţia musculară, pârghia osoasă,mobilitatea articulară). Caracteristica forţelor externe ale locomoţiei (gravitaţia, sprijinul, echilibrul, presiunea atmosferică, rezistenţa mediului, inerţie, acceleraţia etc.). 4. Scolioza. Clasificarea, etiologia, patogeneza. clinica, diagnosticul funcţional și radiologic. Complexele de tratament kinetoterapeutic. Argumentarea clinico- fiziologică a tratamentului kinetoterapeutic. Metode asociate şi combinate cu kinetoterapia. Indicaţii, contraindicaţii.
5. Reabilitarea medicală cu metode fizice, kinetoterapeutice în neuropatii şi trauma
nervilor periferici.Caracteristica sindroamelor clinice.Diagnosticul clinico-fucţional şi instrumental. Argumentarea clinico-fiziologică a metodelor de recuperare. Programul de recuperare la diferite etape. Ergoterapia şi terapia ocupaţională.Metodele de ortezare.