USMF “Nicolae Testemiţanu”

Examen de Licenţă în Rezidenţiat,

Specializarea „Reabilitare medicală, Medicină fizică”
Aprecierea nivelului de cunoştinţe a medicilor rezidenţi
etapa testare

VARIANTA III

11. Selectaţi enunţurile adevărate incluse în regulile generale ale bilanţului articular:
1a. cotul şi genunchiul nu au mişcări de extensie
2b. relaxarea şi instruirea pacientului
3c. aşezarea pacientului în poziţia preferată de acesta
4d. aplicarea goniometrului pe partea externă a articulaţiei testate(cu excepţia
supinaţiei)
5e. aplicarea goniometrului în poziţie cât mai comodă pentru pacient
22. Care afirmaţii sunt adevărate pentru aprecierea mobilităţii scapulo- humerale:
1a. abducţia şi adducţia se realizează în plan frontal
2b. anteducţia se realizează în plan sagital
3c. rotaţiile se realizează în jurul unui ax orizontal
4d. rotaţiile se realizează în plan orizontal
5e. anteducţia se realizează în plan frontal
13. Mişcarea de supinaţie este mişcarea de:
1a. rotaţie spre interior
2b. orientare a palmei în sus
3c. rotaţie internă a pumnului
4d. orientare a palmei în jos
5e. orientarea palmei cu policele la zenit
24. Regulile bilanţului muscular, în sistemul 0-5, prevăd:
1a. poziţionarea corectă pentru mişcările realizate antigravitaţional pentru forţa 3, 4, 5
2b. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
3c. pentru aprecierea forţelor 3-5, rezistenţa se opune în treimea distală a segmentului
spre capătul cursei de mişcare
4d. stabilizarea regiunii proximale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
5e. stabilizarea regiunii distale a segmentului ce este deplasat de muşchiul respectiv
15. Mişcarea de inversie a piciorului este realizată de următorii muşchi:
1a. gemenul intern
2b. gambierul posterior
3c. lumbricali
4d. extensor comun al degetelor
5e. flexorul comun al degetelor
16. Tehnicile anakinetice apelează la:
1a. mobilizare pasivă
2b. imobilizare
3c. posturare
4d. contracţie izometrică
 5e. contracţie izotonă
17. Mobilizarea activă liberă este o tehnică în cadrul:
1a. mobilizării active reflexe
2b. mobilizării pasive
3c. kineziei statice
4d. mobilizării active voluntare
5e. tehnicilor anakinetice
28. Stretchingul are următoarele avantaje:
1a. scade flexibilitatea ţesuturilor
2b. creşte abilitatea de a învăţa sau performa diferite mişcări
3c. determină relaxarea fizică şi psihică
4d. determină o conştientizare asupra propriului corp
5e. creşte riscul de traumatisme ale aparatului locomotor prin muncă sau sport
19. Frecventa şedinţelor de efort la pacienţii cardio pulmonari este de:
1a. 1 pe săptămână
2b. 2, 2-3 pe săptămână
3c. 5 pe săptămână
4d. 6 pe săptămână
5e. 10 pe săptămână
210. Antrenamentul pentru refacerea coordonării se face după anumite reguli:
1a. exerciţiile de coordonare trebuie să se execute de câteva ori pe zi, fără întrerupere,
până ce coordonarea este obţinută
2b. orice contracţie a muşchiului care nu este necesară unei activităţi date trebuie
evitată
3c. se vor utiliza explicaţii verbale, înregistrări cinematice, desene
4d. antrenamentul se opreşte la orice semn de oboseală sau plictiseală
5e. este necesară o forţă mare pentru o mişcare de precizie
311. Kinetoterapia respiratorie cuprinde:
1a. relaxarea
2b. posturarea
3c. gimnastica corectoare
4d. educarea tusei
5e. refacerea abilităţilor
112. Controlul şi coordonarea respiraţiei are următoarele componente:
1a. controlul ritmul respirator
2b. controlul volumului curent
3c. raportul intre timpii respiratori
4d. controlul fluxului de aer
5e. raportul gazelor din aerul inspirat
213. Obiectivele fazei a II-a şi a III-a a programului de recuperare a coronarienilor sunt:
1a. reantrenarea la efort
2b. readaptarea la viaţa cotidiană
3c. readaptarea socio-profesională
4d. nici una din variantele de mai sus
5e. pensionarea pacienţilor
114. Dintre factorii care condiţionează răspunsurile adaptative individuale la antrenamentul
aerobic, fac excepţie:
1a. vârsta
2b. sexul
3c. coeficientul de inteligenţă
4d. nivelul de fitness iniţial
5e. abilităţile individuale
115. Exerciţiul aerobic muscular poate fi:
1a. static
2b. dinamic
3c. izokinetic
4d. izometric
5e. izomorf
116. Care afirmaţii sunt adevărate privind efectele masajului asupra muşchilor?
1a. creşte contractilitatea
2b. scade conductibilitatea
3c. creşte performanţa musculară
4d. scade performanţa musculară
5e. stimulează refacerea postefort
117. Vibraţiile se caracterizează prin:
1a. imprimarea unor mişcări oscilatorii ritmice asupra ţesuturilor
2b. se pot realiza manual
3c. se realizează numai cu aparate vibratorii
4d. stimulează circulaţia şi propriocepţia locală
5e. se pot face cu vârful unui deget sau cu trei degete reunite
118. Categoriile de pacienţi care beneficiază de metodele terapiei ocupaţionale sunt:
1a. Limitate
2b. Doar pacienţii cu afecţiuni locomotorii
3c. Pacienţii neurologici
4d. Pacienţii cu afecţiuni senzoriale
5e. Foarte multe categorii de pacienţi
119. În terapia ocupaţională modernă există următoarele tipuri de metode de lucru:
1a. Metode sportive
2b. Metode esenţiale
3c. Metode neesenţiale
4d. Metode facultative
5e. Metode ajutătoare
120. Diagonala D2 flexie pentru extremitatea superioară (flexia, abducţia, rotaţie externă umăr)
din cadrul metodei Kabat nu se regăseşte în următoarele activităţi funcţionale:
1a. Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna de aceeaşi parte
2b. Pieptănatul părului pe o parte a capului, cu mâna opusă
3c. Ridicarea rachetei la serviciu, în cadrul jocului de tenis
4d. Înotul pe spate
5e. Rostogolirea din decubit ventral în decubit dorsal
121. Ortezele se confecţionează din următoarele materiale, cu o excepţie:
1a. metalul (oţel călit - inoxidabil, aliaj de aluminiu)
2b. plasticul
3c. pielea
4d. hârtia
5e. fibrele sintetice, materiale plastifiabile
122. Ortezarea umărului instabil, la pacienţii cu luxaţie sau subluxaţie a umărului, presupune:
1a. respectarea poziţiei funcţionale, timp de 7-10 zile
2b. obţinerea stării antalgice
3c. prevenirea redorii articulare, care predispune la dezvoltarea sindromului dureros cronic
4d. iniţierea programului de recuperare pentru refacerea mobilităţii articulare (prin
intermediul exerciţiilor globale de mobilizare pe abducţie-flexie-rotaţie externă) şi a
controlului motor al umărului
5e. toate aspecte cuprinse la punctele a, b, c, d
123. Ortezele statice pentru cot şi umăr sunt indicate pentru imobilizarea articulară şi corecta
poziţionare a membrului superior (refacerea aliniamentului dacă este necesar), cu scopul
multiplu:
1a. de a promova durerea
2b. de a menţine deformaţiile structurilor periarticulare şi articulare
3c. de a controla mobilitatea activă (să o îmbunătăţească atât pe flexie, cât şi pe extensie,
când este necesar, sau din contră să limiteze tendinţa la hipermobilitate, prin asigurarea
stabilităţii articulare corespunzătoare)
4d. de a suplini deficitul musculo-ligamentar, cu protejarea de injuriile variate (cu precădere
de stresul articular) şi gradarea forţei exercitate pe braţ şi antebraţ
5e. de a furniza condiţiile optime pentru refacerea tegumentului
124. Din săptămâna a 6 –a postoperator la pacientul cu artroplastie de genunchi sunt permise:
1a. alergarea
2b. ridicare şi purtare de greutăţi mari
3c. şofatul
4d. exerciţii în lanţ cinematic închis pentru coordonare şi control motor al membrului inferior
5e. pedalare la cicloergometru

125. Principiile kinetice care stau la baza programului de recuperare a echilibrului sunt:
1a. Pentru antrenarea unuia din sistemele responsabile cu menţinerea echilibrului se suspendă
un altul pentru a-l forţa pe primul să intre cât mai mult în acţiune
2b. Antrenamentul se începe pe suprafeţe stabile, apoi se derulează pe suprafeţe instabile
3c. Se variază înălţimea centrului de greutate în cursul exerciţiilor
4d. Membrele superioare şi trunchiul se utilizează ca elemente stabilizatoare sau
destabilizatoare pentru echilibru
5e. Câştigarea unei abilităţi motorii funcţionale nu se face prin antrenament şi experienţă,
într-un mediu corespunzător
226. Testarea echilibrului din ortostatism activ se face cu ajutorul următoarelor teste:
1a. Testul întinderii membrelor superioare
2b. Testul controlului motor
3c. Testul „brânciului”
4d. Testul transferului, al deplasării ritmice a greutăţii corpului anterior-posterior, stânga-
dreapta
 5e. Testul Romberg
127. Indicaţiile pentru mobilizarea articulaţiei periferice sunt:
1a. Scăderea sindromului algic articular
2b. Menţinerea feedback-ului proprioceptiv articular
3c. Scăderea feedback-ului proprioceptiv articular
4d. Creşterea mişcărilor articulare prin afectare articulară capsulară
5e. Rol profilactic în cazul imobilizărilor prelungite, mai ales la pacientul cu paralizie
128. Evaluarea obiectivă cantitativă a forţei musculare se realizează prin următoarele modalităţi:
1a. Examen clinico-funcţional
2b. Măsurarea suprafeţei de secţiune musculară
3c. Manometrie
4d. Testare musculară manuală
5e. Examen electromiografic
129. Principalele dezavantaje ale exerciţiilor isotone cu rezistenţă sunt:
1a. Solicită articulaţia
2b. Determină dureri articulare şi musculare
3c. Afectează osul patologic
4d. Pot declanşa sinovite traumatice
5e. Creşte nu doar forţa musculară dinamică dar şi pe cea isometrică
130. După intervenţia chirurgicală pentru ruptura tendonului distal al bicepsului tratamentul
recuperator durează:
1a. 1-3 săptămâni
2b. 4-6 săptămâni
3c. 6-8 săptămâni
4d. 8-12 săptămâni
5e. mai mult de 16 săptămâni
131. Atrofia musculară se poate produce prin:
1a. denervare
2b. imobilizare
3c. ischemia musculară
4d. ruptura fibrelor musculare
5e. ruptura de tendon muscular
232. Pentru refacerea stabilităţii în recuperarea sechelelor articulare posttraumatice, articulaţia
trebuie să fie:
1a. indoloră, chiar în condiţii de musculatură slabă
2b. fixată de o musculatură puternică
3c. indoloră şi protejată de capsule şi ligamente integre
4d. stabilizată prin orteze
5e. dureroasă, dar cu capsule şi ligamente integre
333. Tratamentul recuperator al hematomului muscular în faza granulomatoasă se realizează
prin:
1a. punerea în repaus a muşchiului, bandaj compresiv, crioterapie
2b. electroterapie antalgică şi excitomotorie, kinetoterapie cu rezistenţă
3c. combaterea edemului şi stazei venoase din zona lezată
4d. masaje, căldură, antiinflamatoare pe cale generală
5e. electroterapie antalgică şi excitomotorie, reluarea funcţiei musculare fără rezistenţă
434. Tratamentul recuperator al hematomului muscular în faza granulomatoasă se realizează
prin:
1a. punerea în repaus a muşchiului, bandaj compresiv, crioterapie
2b. electroterapie antalgică şi excitomotorie, kinetoterapie cu rezistenţă
3c. combaterea edemului şi stazei venoase din zona lezată
4d. masaje, căldură, antiinflamatoare pe cale generală
5e. electroterapie antalgică şi excitomotorie, reluarea funcţiei musculare fără rezistenţă

135. O singură afirmaţie cu privire la spondiloza cervicală din cele enumerate mai jos este falsă.
Care?
1a. Este contraindicat masajul la nivel paravertebral cervical
2b. Electroterapia include galvanizări, CDD, curenţi de medie frecvenţă şi înaltă frecvenţă
3c. Împachetările cu parafină „pelerină” au efect benefic
4d. Exerciţiile urmăresc refacerea tonusului musculaturii extensoare
5e. Tratamentul chirurgical este indicat în formele cu tulburări neurologice severe şi
progresive
136. În poliartrita reumatoidă se pune accent pe tonifierea:
1a. Extensorilor degetelor
2b. Flexorului superficial al degetelor
3c. Flexorilor antebraţului
4d. Flexorilor coapsei şi gambei
5e. Musculaturii intrinseci a mâinii
137. Care dintre următorii factori favorizează deteriorarea cartilajului articular:
1a. Menopauza
2b. Obezitatea
3c. Vârsta peste 50 ani
4d. Sexul feminin
5e. Rasa neagră
138. Tratamentul chirurgical în hernia de disc lombară este indicat în cazul:
1a. Durerilor care nu cedează la tratament conservator
2b. Recidivelor frecvente
3c. Manevrei Lassèque pozitivă la valori mici
4d. Apariţiei sau agravării unui deficit motor
5e. Apariţiei sindromului de „coadă de cal„
139. Care dintre următoarele mecanisme de producere ale disfuncţiei ventilatorii obstructive sunt
ireversibile:
1a. hipertrofia şi hiperplazia glandelor bronşice
2b. procesele fibrotice bronşice şi peribronşice
3c. atrofia peretelui bronşic şi pierderea de căi aeriene
 4d. bronhospasm
5e. scăderea reculului elastic
140. Musculatura respiratorie îşi măreşte travaliul (pentru a genera o creştere a presiunii coloanei
de aer care străbate căile aeriene cu rezistenţă crescută în sindromul obstructiv) prin
următoarele modalităţi:
1a. creşterea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate
2b. scăderea tensiunii de contracţie a muşchilor în activitate
3c. intrarea în contracţie a muşchilor inspiratori de rezervă (muşchi de obicei inactivi în
respiraţia de repaus)
4d. intrarea în contracţie a muşchilor expiratori (muşchi de obicei inactivi în respiraţia de
repaus)
5e. intrarea în contracţie a muşchiului diafragm
241. Apariţia hipoxemiei exprimă instalarea insuficienţei pulmonare denumită:
1a. insuficienţă pulmonară parţială
2b. insuficienţă pulmonară de distribuţie
3c. insuficienţă pulmonară de perfuzie
4d. insuficienţă pulmonară totală
5e. insuficienţă pulmonară gravă
342. Dispneea este un simptom subiectiv definită ca o:
1a. senzaţie de tensiune toraco-pulmonară inadecvată
2b. percepere anormală a unei jene respiratorii
3c. senzaţie de disconfort abdominal
4d. percepere anormală a bătăilor inimii
5e. senzaţie de astenie fizică
143. Cauzele mai des întâlnite la pacientul cu accident vascular cerebral sunt:
1a. Tromboza cerebrală
2b. Hemoragia intracerebrală sau subarahnoidiană
3c. Trombembolismul
4d. Tumora intracraniană
5e. Meningita virală
144. Paralizia cerebrală infantilă mai este denumită:
1a. Infirmitate motorie cerebrală
2b. Scleroză multiplă
3c. Paralizie spastică cerebrală
4d. Parkinsonism metabolic
5e. Distrofie musculară progresivă
145. Sunt adevărate următoarele afirmaţii:
1a. curenţii de medie frecvenţă nu prezintă acţiune vasoactivă
2b. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii asupra musculaturii scheletice şi muşchilor
netezi
3c. singura formă de aplicare este cu un curent unic de medie frecvenţă
4d. curenţii de medie frecvenţă produc analgezie
5e. curenţii de medie frecvenţă produc contracţii musculare dureroase
146. Procedeul curenţilor interferenţiali:
1a. se bazează pe încrucişarea a doi curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
2b. se bazează pe încrucişarea a patru curenţi de medie frecvenţă, cu frecvenţe diferite
3c. prin interferenţă va rezulta tot un curent de medie frecvenţă, dar cu amplitudine variabilă
4d. prin interferenţă va rezulta un curent de joasă frecvenţă, între 1 şi 100 Hz
 5e. la locul interferenţei direcţia şi intensitatea curentului se modifică repetitiv
6
247. Modalităţi de aplicare a undelor scurte
1a. metoda interfero- triplex
2b. metoda în câmp condensator
3c. metoda cu frecvenţe modulate
4d. metoda în câmp inductor
5e. metoda în cuplaj indirect
148. Băile calde includ:
1a. Baia de 36° C
2b. Baia cu valuri
3c. Baia de jumătate
4d. Baia de imersiune
5e. Baia de 37° C
249. Alegeţi răspunsurile corecte:
1a. Tehnicile de aplicare a parafinei sunt: pensulare, baie de parafină pentru mâini şi picioare,
feşi parafinate, plăci de parafină
2b. Temperatura la care se utilizează este de 70°C
3c. Parafina are proprietăţi termopexice
4d. Împachetările cu parafină sunt indicate în artroze, sechele posttraumatice ale aparatului
locomotor, articulaţii inflamate
5e. Se poate refolosi cu condiţia să fie sterilizată
150. Baia cu peria se efectuează la temperatura:
1a. De indiferenţă
2b. Rece
3c. Caldă
4d. Hipertermă
5e. Intens hipertermă

51. Arcul reflector formează următoarele lanţuri:

A Tracturile receptorii afective.
B Neuronii intermediari.
C Tracturile de conducere.
D Regiunile somatosensoriale şi somatomotorii a cortexului, tracturi aferente şi eferente.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

52. Organizarea funcţională a centrelor nervoase constă din:

A Structurile periferice-receptorii.
B Sistemele sensoriale-analizatorii.
C Porţiunile conductive a analizatorilor.
D Porţiunile corticale a analizatorilor.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

53. Celulele nervoase îndeplinesc următoarele funcţii:

A Recepţionează impulsurile nervoase .
B Transmit impulsurile nervoase.
C Sintetizează neuromediatori.
D Posedă proprietăţi de neuromicrie.
E Toate răspunsurile sunt corecte.
54. Sistemul nervos vegetativ asigură:
A Funcţia trofotropă.
B Funcţie ergotropă.
C Integrarea funcţiilor trofotropă şi ergotropă.
D Toate răspunsurile sunt corecte.

55. Excitarea nociceptivă constituie:

A Excitarea receptorilor.
B Excitarea asociată durerii în dereglarea integrităţii pielii sau a ţesuturilor profunde.
C Dereglarea homeostazei pielii şi a ţesuturilor profunde.
D Dereglarea percepţiei.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

56. Centrul spinal al inervaţiei parasimpatice a vezicii urinare se află în segmentele:

A L5-S1.
B S1-S3.
C S3-S5.
D C6-C7.
E C7-D1.

57. Teoria universală a sistemelor funcţionale include următoarelor puncte puncte:

A Autoreglarea – principiul comun de organizare a sistemelor funcţonale.
B Ierarhia sistemelor funcţionale.
C Conlucrarea multilaterală a diferitor sisteme pentru atingerea unui scop.
D Prezenţa feed-back-ului.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

58.. Blocada coloanei vertebrale constituie:

A Limitarea mişcării în segmentul disco-vertebral.
B Limitarea mişcării referitor la axa verticală.
C Limitarea mişcării referitor la axa orizontală.
D Limitarea rotaţiei.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

59. Cauzele blocadelor sunt:

A Suprasolicitarea statică şi dinamică.
B Efort anormal.
C Traumă.
D Blocarea reflectore a segmentului disco-vertebral în urma iritării lui, de la bolile
organelor interne.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

60. Blocada în segmentul disco-vertebral învecinat se compensează cu:

A Hipomobilitate.
B Hipermobilitate.
C Osteoartroză.
D Spondiloză.
E Toate răspunsurile sunt corecte.
61. Semnele clinice a blocadelor funcţionale sunt:
A Limitarea mişcării.
B Lipsa mişcărilor de arcuire în segmentul blocat.
C Tensiune mărită în segmentul blocat.
D Toate răspunsurile sunt corecte.
E Tensiune mărită în ţesuturi

62. Semnele blocadelor funcţionale a segmentul disco-vertebral sunt:

A Durerea pe punctele paravertebrale.
B Limitarea mişcării în articulaţiile vertebrale.
C Existenţa anchilozei între osteofiţi.
D Osteoartroza.
E Îngustarea spaţiului intervertebral.

63. În urma manipulării colanei vertebrale pot apărea complicaţii ca:

A Fractura apofizei spinoase a vertebrei.
B Fractura corpului vertebrei.
C Hematom ligamentar.
D Ruperea herniei discale.
E Fractură de bazin.

64. Durata optimă de precontractură/tensiune maximă în RPIM:

A 7-10 sec.
B 20 sec.
C 30 sec.
D 40 sec.
E Nu contează.

65. Cea mai corectă consecutivitate a terapiei manuale:

A Mobilizarea, manipularea.
B Manipularea ,mobilizarea.
C RPIM, mobilizarea, manipularea.
D Manipularea.
E Manipularea ,mobilizarea, RPIM.

66. În terapia manuală termenul ‚’’ artron’’/”SDV”înseamnă:

A Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi aparatul ligamentar.
B Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi SNC.
C Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi aparatul muscular.
D Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi corpul vertebrelor învecinate.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

67. În terapia manuală termenul ‚’’ vertebron’’înseamnă:

A Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi disc.
B Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi SNC.
C Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi aparatul ligamentar.
D Legătura dintre articulaţia intervertebrală şi aparatul muscular.
E Toate răspunsurile sunt corecte.
68. Mărirea amplitudei de mişcare într-o articulaţie înseamnă:
A Hipermobilitate patologică.
B Tipul cnstituţional al pacientului.
C Dobîndită aspectelor funcţionale.
D Nu este un semn clinic important.
E Toate răspunsurile sunt corecte.

69. Mişcare în segment nu există în blocada funcţională de gradul:

A Zero.
B Întîi.
C Doi.
D Patru.
E Trei.

70. Scopul principal al manipulării:

A Refacerea funcţiilor articulaţiei intervertebrale.
B Înlăturarea blocadei funcţionale.
C Înlăturarea durerii.
D Profilaxia dereglărilor neurologice în osteohondroză.
E Toate răspunsurile sunt corecte.