Cursul 2

Kinetoterapia in Pediatrie
29.02.2016
Hemartroza apare in 75 % din cazuri. Cea mai frecvent afectata articulatie este cea a
genunchiului ( numai la barbati ), a 2-a interesata este articulatia tibio-tarsiana. Urmeaza cotul,
umarul, mana si articulatiile mici ale mainii si soldului. Aceasta hemoragie intrucat este foarte
dureroasa la miscare, prezinta tumefactia articulara si determina imobilizarea articulatiei, acesta
va prezenta pozitii antalgice. Dupa un timp apare febra si leucocitoza in sange.
Resorbtia hemartrozelor de la sine ar dura de la 3 la 6 saptamani. O hemartroza necesita punctie
si drenaj. La barbatii hemofilici hemartroza are tendinta de a se repeta la aaceiasi articulatii si de
aceea pot apara sinovitele cronice si aparitia unui deficit functional progresiv. Hemartroza in art
genunchiului det o atrofie a muschiului cvadriceps, modificari de fibrozare a muschiului,
articulatia aceasta se intepedeneste (stifnes in articulatie), pac va adopta o pozitie antalgica.
Se calculeaza un scor clinic pe baza caruia se defineste gravitatea:
0 4 forma usoara de hemofielie
5 7 forma mediue de boala
Mai mult de 8 forma grava de boala care duce la un risc functional ulterior.
Evaluarile clinice sunt:
Pentru determinarea durerii se folesc mai multe scale, cea mai folosita fiind scala
numerica
Gradul de libertate in articulatie
Rubor (art este rosie)
Tumor
Dolor
TRATAMENTUL IN HEMOFILIE
Tratamentul substitutiv se face cu factorii antihemofilici care lipsesc, 8 si 9 care se administreaza
prin transfuzie. Aceste transfuzii se fac numai la institutul de hematologie.
Inainte de orice interventie chirurgicale de care ar avea nevoie ei au nevoie de administrarea
acestor factori antihemofilici 8 si 9 inaintea inceperii interventiei.
KINETOTERAPIA care ne intereseaza pe noi are urmatoarele obiective:
- Combaterea durerii
- Mentinerea si imbunatarirea mobilitatii articulare
- Folosirea ortezelor si educarea pacientului in folosirea artroza
Hemartroza genunchiului
- Repaus functional
- Suspendarea membrului inf imobilizat in atela 10 12 zile
- Se practica punctia si drenajul
- Se aplica bandaje compresive (pt limitaera hemoragiei si edemului) care poate continua
intraarticular.
- Crioterapie scurta

Dupa ce sa aplicat tratamentul hemofilic si dupa ce hemoragia intraarticulara sa oprit sunt

permise contractiile izometrice ale cvadricepsului.
Exercitiile active de KT de fac foarte prudent, progresiv, iar accentul se pune pe extensie.

Profilaxia hemofiliei se face prin sfatul genetic. Este bine ca barbatii hemofilici sa fie
sterilizati. De asemenea se sterilizeaza si femeile purtatoare. Daca se produce o sarcina este bine
ca aceasta sa fie intrerupta devreme.
Aspecte specifice pt pacientii hemofilici
Evidenta stricta a acestor pacienti
Supravegherea foarte stricta a aceslor baietei hemofilici (pentru evitarea traumatismelor
Orientarea profesionala trebuie sa presupuna meserii care sa nu presupuna traumatisme si chiar
efort fizic excesiv.

Distrofie musculara progresiva MIOPATIE.

Mutatia genetica la aceasta boala este fie pe un cromozom somatic (autoxon).
Aceasta boala se caracterizeaza printr-o degenerescenta a fibrelor musculare, avand o
progresiva, simetrica si proximala.
Modalitatile de transmitere a maladiei genetice:
1. ..
DE COPIAT DE LA COLEGI TABELUL
2. ..
Putand fi afectate ambele sexe. Efectul nociv al acestei gene patologice paote sa fie compensat
de o gena alela (perechea ei) numai daca aceasta este normala si in acest fel gena patologica
determina descendenti purtatori. Ei vor face boala numai daca vor intalni o alta gena patologica.
(ambii partinti sunt bolnavi sau purtatori). Riscul de transmitere este de 25 %.
3. Dominant autozomal, gena patologica este pe un cromozom autozom, deci pot fi afectate
ambele sexe. Efectul nociv al genei patologine nu mai poate fi compensat de gena alela,
astfec ca descendenti for face boala. Riscul de transmitere la descendenti 50 %.
4. Mutatii spontane (mutatii de novo). Novo = nou
Gena patologicaapare accidentalin urma acestei mutatii spontane. Nu se conosc factorii care
determina aceste mutatii. Putem banui care pot fi cauzele acestei mutatii:
Mutatii virale in primele 3 luni de sarcina
Varsta inaintata a mamei. Se considera ca varsta mamei era foarte importanta si a tatalui
nu. Astazi se costata ca si varsta tatalui conteaza foarte mult. Cea mai buna concluzie este
ca toate se fac la timpul lor. Copii in mod normal se fac pana in 30 de ani.
Boala alzaimer a fost descoperita de romanul care a descoperit insulina dar el nu a luat nobel-ul
pentrun ca era roman.

FORME CLINICE DE MIOPATIE

1. Distrofia musculara DUCHENNE
2. Distrofia musculara BECKER
3. Distrofia musculara a centurilor : scapulo-humerala si pelviana.
Este cea mai frecventa de distrofie musculara la varsta copilariei. Are o transmisiei X lincata,
legata de o anomalie pe cromozomul X.
Varsta de debut al bolii este de la 2 la 4 ani. Are un prognostic sever, foarte rar apare dupa
pubertate.
SIMPTOME:
Mersul sa instalat tarziu
Scaderea fortei musculare care este bilaterala si simetrica, proximala si de intensitate
variabila.
Deficitul de forta musculara se manifesta si la nivelul fetei. Acesti copii au facies
caracteristic. Adica:
Deschiderea larga a fantei palpebrale;
Dificultati de a inchide ochii;
Eversia buzelor (bot de peste);
Dificultati in a fluiera;
Dificultati in a umfla obrajii;
Deficit de forta musculara la nivelul centurii scapulo-humerale;
Au dificultati la ridicarea bratelor deasupra capului;
Se observa desprinderea omoplatilor la ridicarea bratelor;
Au dificultati de a tine greutati in mana;
Au deficit la nivelul centurii pelviene si a trunchiului si de aceea au dificultati de
respiratie; muschii expiratori si inspiratori sunt mai rapid afectati, diafragmul isi
pastreaza integritatea mai mult;
In timp se produce orizontalizarea coastelor si imobilizarea toracelui in inspir;
Lordoza este de asemenea un semna caracteristic al maladiei Duchenne;
Mersul leganat este si el caracteristic. Au caderi frecvente in timp ce merg;
Oboseala foarte accentuata la mers;
In timp urcarea scarilor devine imposibila;
Trecerea acestor copilasi din DD in ortostatism este foarte dificila si foarte
caracteristica este modalitatea in care acestia se ridica: din dd trec in DV, isi ridica
trunchiul sprijininduse pe maini apoi trec in ortostatism sprijinanduse pe genunchi si
pe coapse;
Asimetrii musculare, care au o evolutie lent progresiva si tind catre generalizare;
In timp apar si retractii de tendoane; daca se retrag lig ischiogambiere apare genuplexul, daca se retrage psoasul iliac se va produce flexia coapsei pe bazin;
Incep sa prezinte si un deficit marcat la nivelul mainilor datorita retractiei articulatiei
pumnului si a degetelor;

Reflexele osteo-tendinoase, initial sunt normale , dar odata cu producerea atrofiei

musculare incep si ele sa scada pana la disparitie;
Acesti copilasi au si tulburari trofice, cu tegumentele aspre si subtiri cu sensibilitate
crescuta la infectiile tegumentare;
Osteoporoza pe care o au creste riscul de fracturi spontane;
Tulburari cardio-respiratorii cu tensiune arteriala, tahicardie, cianoza ale extremitatilor
si extremitati reci
Tulburari digestive cu atonie intestinala, deci cu constipatie.

Decesul acestor copii se produce prin insuficienta respiratorie si insuficienta cardiaca.

TRATAMENTUL
paTOGENIC CU CORTizon si imunosuprezoare
Vasodilatatoare
Vitamine, suplimente.
TRATAMENTUL ORTOPEDIC
-

Corset pentru imobilizarea coloanei vertebrale.

Orteze, pentru prevenirea retractiilor tendoanelor

KINETOTERAPIA
-

Aplicata precoce, foarte perseverent si pe toata perioada vietii acestor bebelusi.

Se recomanda de la 2 pe luna la 4 pe saptamana

OBIECTIVELE KINETOTERAPIEI
-

Reeducarea respiratiei;
Prevenirea atrofiei musculare;
Reeducarea prehensiunii;
Prevenirea obezitatii.

MIJLOACELE KINETOTERAPIEI
-

hidrokinetoterapie
Masaj
Posturari
Mobilizari pasive si pasivo active
Gimnastica respiratorie

SPORTURI RECOMANDATE
Volei - cu o minge mai usoara
Baschet cu un cos situat la o inaltime mai mica
Inot

TERAPIA OCUPATIONALA
Pedalaj pentru membrele inf
Asamblat si dezasamblat jucarii
Sa insurubeze si sa desurubeze ce rucarie for ei
Sa insire margele cu ata.
Terapia prin arta: desen, pictura, muzica.