UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

FUNDAMENTELE PSIHOPEDAGOGIEI SPECIALE

DEFICIENTE SENZORIALE:AUDITIVE

Realizat de:
Muetescu Georgiana
Porancea Iuliana
Rzvan Ioana
Ro Hermina
 DEFICIENTE SENZORIALE

Deficientele senzoriale sunt determinate de unele disfunctii sau

tulburari la nivelul principalilor analizatori(vizual si auditiv) cu
implicatii majore asupra defasurarii normale a vietii de relatie
cu factorii de mediu, dar si a proceselor psihice ale persoanelor
avand o rezonanta puternica in conduita si modul de existenta
al acesteia.

Astfel au aparut surdologia si tiflologia, cele doua discipline

responsabile de studierea, descrierea si cunoasterea
deficientelor de auz, repectiv de vedere.
 DEFICIENTE DE AUZ

Deficientele de auz fac obiectivul surdopsihopedagogiei,stiinta

interdisciplinara care studiaza particularitatile dezvoltarii
psihofizice ale persoanelor cu disfunctii auditive , stabileste
cauzele si consecintele pierderii auzului , mijloacele de
recuperare , compensare si educare in vederea structurarii
personalitatii si integrarii lor in viata sociala si profesionala,
principiile si modalitatiile prin care deficientii de auz pot fi
integrati in sistemul scolar si profesional.
In majoritatea cazurilor , pierderea auzului este un proces
lent , nedureros.
Un studiu recent arata ca aproximativ 35% dintre copiii cu
varste cuprinse intre 7-18 ani au pierderi ale capacitatii
auditive in diferite grade .
 CAUZELE DEFICIENTELOR DE AUZ

Surditile ereditare: tipul Sibenmann -

presupune lezarea capsulei i leziuni secundare
ale celulelor i fibrelor nervoase; tipul Sheibe -
presupune atrofierea nicovalei, saculei,
organului Corti; tipul Mandini, cu leziuni ale
ultimelor spirale ale melcului, atrofierea
organului Corti, a nervului Cohlear i a
ganglionilor.
Surditile dobndite pot fi de trei tipuri:
congenitale, neonatale i postnatale.

I. Surditatile prenatale mai ales embrionare, dar

uneori i fetale, pot fi cauzate de:
1. Virui ai rubeolei, oreionului,hepatitei,pojarului,paludismului
matern (boli ale mamei) etc.
2. Infecii bacteriene i protozoare: tuberculoza, sifilisul etc.
3. Medicamente
tranchilizante(morfina,cocaina,heroina,marijuana) etc.
4. Substane chimice i hormonale: chinina, ergotina, apa de
plumb etc.
5. Iradierea mamei cu raze X n timpul ct este nsrcinata
6. Alcoolismul.
7. Diabetul.
8. Factori endocrini i metabolici cu complicaii n funcionarea
unor glande.
9. Toxemia gravidic.
10.Tulburri ale circulaiei sangvine n placent (neoxigenarea
fetusului).
11.Hipotiroidismul familial.
12.Traumatisme n timpul graviditii (gestaiei).
13.Incompatibilitate sangvin ntre mam i fetus (factori R.H. -
Resus).
II. Cauze neonatale (perinatale)

1.Anoxia sau asfixia albastr. Anoxia este cauzat de

neoxigenarea fetusului n timpul travaliului datorit rsucirii
cordonului ombilical, naterii laborioase etc. Insuficienta
oxigenare provoac leziuni anatomopatologice cu repercursiuni
multiple n dezvoltarea normal a sistemului nervos (creierului)
2. Traumatismele obstreticale pot provoca hemoragie n
urechea intern, hemoragie meningean sau cerebro-
meningian.
3. Icterul nuclear - bilirubinemia
III. Cauze postnatale ale surditii

1. Traumatisme cranio-cerebrale.
2. Boli infecioase: meningita, encefalita, scarlatina, rujeola,
pojarul, tusea convulsiv, oreionul, febre nalte, febra tifoid
etc.
3. Otita i mastoidita.
4. Factori toxici (intoxicaii).
5. Boli vasculare.
6. Subalimentaie cronic.
7. Traumatism sonor (n numeroase ri, muncitorii din
ntreprinderile zgomotoase sunt protejai auditiv cu ajutorul
antifoanelor).
8. Cauze medicamentoase, tratament neadecvat mai ales cu
ototoxice: streptomicin neomicin, canamicin,
gentamicin, trombomicin...i chiar aspirin i chinin n
doze mari.
EFECTELE DEFICIENTELOR AUDITIVE

Consecinele diferitelor grade ale deficitului auditiv

i pun amprenta asupra dezvoltrii proceselor i
funciilor psihice (cantitativ i mai ales calitativ).
 1. Dezvoltarea gndirii i a limbajului - n unitatea
lor armonios necesar - influeneaz procesul de
structurare a personalitii i manifestrile
comportamentale, mai ales la vrstele mici, marcnd
ns ntreaga ax a dezvoltrii
2. Tulburrile limbajului, dereglarea
procesului de structurare a acestuia,
operativitatea redus a gndirii limbajul
deteriorat n contextul deficienei de auz
acioneaz ca feedback-uri de
precipitare entropice(E. Verza), mpiedicnd
att mecanismele compensatorii
i autocompensatorii, ct i
feedback-ul de stabilizare"
3. Comunicarea verbal este fragil, anost, incoerent, fr for,
laconic, uneori cu elemente argotice sau de violen verbal,
dezorganizat, nsoit de gestic i mimic ample, dar neadecvate
la coninut.
 METODE EDUCATIVE

Formele de comunicare intalnite in proesul

educational al copiilor cu deficiente de auz
sunt:

1. Comunicare verbala orala si scrisa :

Are la baza un vocabular dirijat de anumite reguli
gramaticale
Labiolectura: suport important in inelegere
2. Comunicare mimico-gestuala: este ceea mai la indemana
forma de comunicare de multe ori folosita intr-o maniera
stereotipica si de auzitori.
3.Comunicare cu ajutorul dactilemelor: are la baza un sistem
de semne manuale care inlocuiesc literele din limbajul verbal
si respectarii anumite reguli gramaticale in ceea ce priveste
topica formularii mesajului.
4. Comunicarea bilingva: presupune combinarea intre :
Comunicarea verbala + comunicarea mimico-gestuala
Comunicarea verbala + comunicarea cu dactileme
5. Comunicarea totala : folosirea tuturor tipurilor de
communicare in ideea de a se completa reciproc si de a
ajuta la corecta intelegerii
Observatii!
Educatorii sunt cei mai in masura sa decida forma
de comunicare adoptata in relatiile cu deficientii de
auz in functie de :
- nivelul deficientei
- nivelul inteligentei
- particularitatiile personalitatii deficientului