EVALUAREA PERFORMANȚELOR ȘI

COMPORTAMENTUL ÎN TRANSPORTURI

Raport de activitate în trafic

Andrei, în vârstă de 28 de ani, este șofer de 9 ani.

Am călătorit împreună cu el în dara de 23.12.2019 din centrul Bucureștiului, mai
exact, de la Universitate până în centru Sibiului.
Conduita generală la volan a lui Andrei este una corectă și prudentă însă uneori
impulsivă. Andrei conduce corespunzător, respectă regulile și își respectă partenerii de trafic
însă devine furios atunci când alții nu sfidează regulile sau îl sfidează pe el.
Drumul a fost unul aglomerat, atât în București cât și în afară. Trebuie specificat faptul
că drumul până la ieșirea din București a fost cel mai dificil, iar Andrei a fost foarte tensionat
și iritat, atât de colegii din trafic cât și de pietoni. De asemenea, și ceilalți conducători auto au
fost agitați și foarte grăbiți. Andrei a încercat pe cât posibil să-și păstreze calmul. Nu a reușit
în totalitate însă s-a abținut să le adreseze celorlați injurii.
Nici pe autostrada București-Pitești nu a fost mai liber și nici conducătorii auto nu au
fost mai calmi. Andrei însă nu s-a implicat în depășiri periculoase și a încercat să mențină o
viteză optimă, de 110/h, pe pilot automat, încercând să rămână cât mai relaxat.
După ieșirea de pe autostradă, până la intrarea pe Dealul Negru, drumul a fost relativ
liber și lipsit de tensiuni și incidente, Andrei fiind foarte relaxat. La intrarea pe Dealul Negru
s-a aglomerat din nou iar Andrei a devenit agitat. Pe Valea Oltului, Andrei a fost foarte
frustrat, fiind nevoit să conducă în coloană. De data aceasta, Andrei s-a angajat în mai multe
depășiri, însă nu periculoase. Am observat că îl frustrează foarte mult să stea pe loc sau în
coloană ori să conducă foarte încet și devine foarte frustrat și nervos atunci când nu poate
depăși.
După ieșirea de pe Valea Oltului pănă în centrul Sibiului, drumul a fost liber și
relaxant, iar Andrei s-a relaxat și el și a condus liniștit, neimplicându-se în nicio depășire deși
au mai fost porțiuni în care a condus în coloană.
Pe ansamblu, Andrei este un șofer disciplinat, care respectă regulile însă care devine
agitat în aglomerație și atunci când ceilalți șoferi nu sunt disciplinați în trafic.
Instrument de evaluare psihologică

Chestionarul Comportamentului în Trafic (DBQ) Pentru a putea explica toate

implicaţiile factorilor umani în apariţia accidentelor Reason (2000) porneşte de la două tipuri
de perspective. Pe de o parte, perspectiva sistemului care presupune că eroarea umană este
imposibil de evitat. A doua perspectivă tratează aspectul uman, cu accent pe studierea tuturor
comportamentelor periculoase şi consideră că apariţia lor poate fi explicată prin apelarea la
diferitetipuri de procese alterate precum: neatenţia, neglijenţa, motivaţia slabă.
Echipa de psihologi a Universităţii Manchester crează unul dintre cel mai utilizate
instrumente de evaluare a comportamentelor aberante la volan. Acest instrument propune
existenţa a două aspecte complet separate, cu determinanţi de ordin psihologic diferiţi care
stau astfel la baza apariţiei accidentelor rutiere: acestea se referă în mare parte la erori şi la
abateri. Erorile au fost împărţite în lapsusuri, scăpări precum şi greşeli, iar abaterile au fost
împărţite în abateri simple, abateri agresive precum și abateri non-intenţionate (cum ar fi să
circuli fără revizia la maşină, dar fără să ştii că aceasta a expirat). Foarte pe scurt, modelul
presupus de Reason cuprinde: scăpări, lapsusuri, greşeli, şi abateri. Scăpările reprezintă eşecul
unui individ de a realiza o acţiune aşa cum a fost iniţial planificată. Un lapsus reprezintă astfel
omiterea execuţiei unei anumite acţiuni aşa cum a fost planificată ca urmare a unei
insuficienţe de memorie sau de stocare. Ambele pot apărea la nivelul sarcinilor puternic
automatizate şi rutiniere (Whittingham, 2004).
O greşeală constă în apariţia unei erori în cadrul secvenţei de planificare a acţiunii
indiferent dacă ulterior, această acţiune este realizată corect sau nu și apare doar la nivelul
cognitiv, al planificării (Stanton şi Salmon, 2009). Abaterile constituie așadar o categorie
aparte reprezentând devieri deliberate de la practicile considerate a fi absolut necesare pentru
menţinerea siguranţei în timpul operării unui sistem cu grad ridicat de periculozitate.
Reason (2000) împarte abaterile în abateri simple, de la regulile şi procedurile scrise
sau nescrise, a căror respectare este absolut necesară pentru menţinerea efectivă a siguranţei
precum şi abateri neintenţionate, care presupun devierea de la aceste reguli, dar fără o
participare conştientă şi deliberată a individului (de exemplu depăşirea neintenţionată a limitei
de viteză) (Stanton şi Salmon, 2009).
În varianta pentru țara noastră, soluţia cu 3 factori s-a dovedit a fi cea mai adecvată
pentru toți cei 37 de itemi ai scalei (Havârneanu, Gheorghiu și Hohn, 2010).
 Primul factor (18 itemi), alcătuit din itemii subscalelor scăpare, lapsus şi greşeală
izolează ceea ce Reason (1990) a numit factorul eroare umană care ar putea să apară în oricare
din secvenţele care alcătuiesc acţiunea de şofat. Factorul 2 (8 itemi) este alcătuit şi din itemi
referitori la abateri simple dar şi unele abateri agresive. Conform gravităţii lor, acest factor
grupează acele abateri considerate ca având un risc foarte mare atât pentru şofer cât şi pentru
ceilalţi participanţi la trafic. Particular, acest factor se referă la abateri simple cum ar fi
condusul în stare de ebrietate şi depăşiri deosebit de periculoase şi la abateri agresive cum ar
fi cursele de urmărire.
Factorul 3 (8 itemi) este compus în cea mai mare parte din itemi care fac referire
directă la viteză. Din perspectiva gravităţii, aceştia fac parte din categoria fără risc ori cu risc
potenţial. O caracteristică foarte interesantă a acestui tip de factor este aceea că grupează
aproape toţi itemii de la abateri simple şi agresive cu trimitere la mărimea vitezei. Acest tip de
factor evidenţiază pe lângă nerespectarea limitei legale de viteză şi nevoia de a merge mai
repede (presarea celorlalţi participanţi la trafic care circulă cu viteză redusă).
Este foarte important să evidenţiem și faptul că cei trei factori extraşi au origini
psihologice, interne diferite şi, prin urmare, presupun intervenţii, explicaţii şi rezolvări
diferite. În situația scăpărilor, procesele defectuoase sunt cele atenţionale şi presupun așadar
intervenţii şi antrenament pentru menţinerea stabilităţii precum şi a mobilităţii atenţiei.
Lapsusurile sunt erori mnezice care determină omiterea acţiunilor necesare finalizării corecte
a sarcinii. În această situație, intervenţiile presupun un antrenament mnezic şi eventual
repetarea frecventă a acţiunilor.
Foarte frecvent, mecanismele atenţionale se pot combina cu cele mnezice în comiterea
unor erori, sau aceste mecanisme nu pot fi delimitate exact. Indivizii „distraţi”, „aerieni”, pot
uita efectiv necesitatea efectuării unei acţiuni sau pot omite efectuarea acţiunii deoarece în
acel moment sunt centraţi pe alte acţiuni. Greşelile sunt erori de estimare şi decizie şi
presupun activarea mecanismelor psihologice mai complexe de procesare a informaţiei,
deliberare precum şi alegere.
 D.B.Q.

Instructaj: Mai jos sunt enumerate o serie de afirmaţii, care descriu diverse comportamente ce
pot apărea în timpul conducerii unui autovehicul. Vă rugăm să apreciaţi cât de des aţi comis
fiecare dintre comportamentele enumerate. Citiţi fiecare afirmaţie, iar apoi alegeţi cifra
corespunzătoare frecvenţei comportamentului respectiv.

1 = Niciodată 2 = Foarte rar 3 = Ocazional 4 = Destul de des

5 = Frecvent 6 = Aproape tot timpul

Nr. Afirmaţie Răspuns

1. S-a întâmplat să loviţi ceva atunci când aţi dat cu spatele ?

2. Vi s-a întâmplat ca, dorind să ajungeţi la destinaţia A, să „vă treziţi”
că vă aflaţi pe drumul către destinaţia B ?
3. Aţi depăşit limita de viteză pe un drum din afara localităţii ?
4. Vi s-a întâmplat să vă încadraţi pe o bandă greşită, atunci când vă
apropiaţi de o intersecţie sau de un sens giratoriu ?
5. S-a întâmplat ca, aşteptând în coloană intrarea pe o arteră principală,
prin virare la dreapta, să fiţi atât de absorbit de fluxul circulaţiei încât
era cât pe-aici să loviţi maşina din faţă ?
6. Virând de pe o stradă principală pe una secundară, s-a întâmplat să nu
observaţi că pietonii tocmai traversează ?
7. Aţi claxonat intenţionat, pentru a vă arăta indignarea faţă de alt
conducător auto ?
8. S-a întâmplat să nu vă asiguraţi în oglinzi înainte de a da cu spatele
sau de a schimba banda de mers ?
9. Vi s-a întâmplat să frânaţi brusc pe un drum alunecos sau să viraţi în
direcţia greşită într-un derapaj ?
10. S-a întâmplat să „vă băgaţi” atât de în faţă într-o intersecţie, încât
şoferul care avea prioritate a trebuit să oprească, ca să vă lase să
treceţi ?
11. Aţi depăşit limita de viteză pe un drum rezidenţial ?
12. Vi s-a întâmplat să porniţi ceva, cum ar fi farurile, când de fapt doreaţi
să porniţi altceva, cum ar fi ştergătoarele de parbriz ?
13. S-a întâmplat ca virând la dreapta să fie cât pe-aici să loviţi un
biciclist care a apărut pe banda dvs. în acel moment ?
14. Vi s-a întâmplat să nu observaţi un semn de „Cedează trecerea”, şi să
evitaţi cu greu coliziunea cu un alt autovehicul care avea prioritate ?
15. Aţi încercat (neintenţionat) să plecaţi de la semafor în viteza a treia, în
loc de viteza întâi ?
16. Aţi încercat să depăşiţi prin partea stângă un autovehicul care
semnaliza viraj la stânga ?
17. S-a întâmplat să fiţi înfuriat de comportamentul altui conducător auto
şi să-l urmăriţi cu intenţia de a-i atrage atenţia ?
18. Aflându-vă pe un drum în afara localităţii, s-a întâmplat să rămâneţi
până în ultimul moment pe o bandă ce urma să se termine, forţând
astfel intrarea pe banda alăturată ?
19. Vi s-a întâmplat să uitaţi locul unde v-aţi lăsat maşina, într-o parcare ?
20. Aţi depăşit un şofer mai lent prin partea dreaptă ?
21. Aţi plecat cu demaraj de la un semafor, având intenţia de a-l întrece pe
şoferul de lângă dvs. ?
22. S-a întâmplat ca, interpretând greşit un indicator de direcţie, să ieşiţi
dintr-un sens giratoriu pe un drum greşit ?
23. Aţi condus atât de aproape de autovehiculul din faţă, încât v-ar fi fost
greu să opriţi în siguranţă în caz de urgenţă ?
24. Aţi trecut printr-o intersecţie semaforizată ştiind că semaforul nu mai
arăta culoarea verde ?
25. Vi s-a întâmplat să vă enervaţi din cauza unui anumit tip de şofer, şi să
vă manifestaţi ostilitatea prin orice mijloc vă era la îndemână?
26. S-a întâmplat să realizaţi că nu vă reamintiţi exact drumul pe care
tocmai îl parcurgeţi ?
27. Când aţi efectuat o depăşire, vi s-a întâmplat să estimaţi greşit viteza
autovehiculului care venea din sens opus ?
Instrumentul creat:

SCALĂ DE EVALUARE A PEERFORMANȚELOR ÎN TRANSPORTURI

PENTRU TRAFICUL RUTIER

Instrumentul de mai jos evaluează nivelul de răbdare în trafic. Citiţi cu atenţie toate
afirmaţiile de mai jos şi să decideţi în ce măsura vi se potriveşte fiecare în parte. Alegeți și
scrieți în dreapta cifra care vă caracterizează cel mai bine, în condițiile în care acestea
înseamnă:

 1 = Nu mi se potriveşte deloc;
 2 = Nu prea mi se potriveşte;
 3 = Uneori mi se potrivește, alteori nu
 4 = Mi se potriveşte oarecum
 5 = Mi se potriveşte în totalitate

Nr. Item Răspuns

crt.
1 Atunci când conduc sunt foarte relaxat/ă
2 Nu mă deranjează când stau de mai multe ori la același
semafor
3 Dacă știu că traficul este aglomerat, plec mai devreme de
acasă
4 Știu că găsirea unui loc de parcare poate reprezenta o
problemă și nu mă enervez când pierd timp căutând unul
5 Respect întotdeauna viteza legală
6 Nu mă angajez în depășiri în zonele aglomerate
7 Pe autostrăzi sau drumuri naționale, depășesc doar dacă m-
am asigurat că nu există riscuri
8 Adaptez întotdeauna viteza în funcție de condițiile meteo
9 Încetinesc înaintea trecerilor de pietoni
10 Dacă semaforul este portocaliu, prefer să nu trec
11 Nu mă deranjează să conduc în coloană
12 Nu am depășit niciodată prin partea dreaptă
13 Nu am folosit niciodata banda de urgențe dacă nu am avut
o urgență
14 Nu am condus niciodată pe linia de tramvai, dacă acest
lucru nu era permis
15 Consider că dacă am plecat târziu, chiar dacă mă grăbesc,
tot nu voi ajunge la timp
16 Dacă am o viteză mai redusă decât automobilul din spatele
meu, trec pe banda cealată imediat ce pot face virajul în
siguranță
17 Nu mă deranjează să aștept ca cineva să parcheze, chiar
dacă durează mult
18 Nu plec niciodată în trombă de la semafor
19 Chiar dacă am prioritate, prefer să aștept până când pot
trece în siguranță
20 Se întâmplă să cedez trecerea chiar dacă am prioritate

Scorul final se calculează prin adunarea punctajelor la fiecare afirmație în parte. Scorul
minim este de 20 de puncte iar scorul maxim este de 100 de puncte.
Cu cât scorul este mai scăzut, cu atât nivelul de răbdare în trafic este mai scăzut, ceea
ce indică un nivel crescut de periculozitate pentru șofer, pasageri, participanți la trafic dar și
pietoni, iar cu cât scorul este mai crescut, cu atât nivelul de răbdare în trafic este mai mare,
ceea ce înseamnă că gradul de periculozitate pentru șofer, pasageri, participanți la trafic dar și
pietoni este mai redus.
Deși nu există punctaje bune și punctaje proaste, este de preferat ca scorul să fie cât
mai crescut, iar dacă scorul este unul foarte scăzut, subiectul ar trebui să ia măsuri în vederea
educării răbdării, pentru siguranța în trafic a tuturor, inclusiv a sa.
BIBLIOGRAFIE

1. Havârneanu, C., Gheorghiu, A., Hohn, M. (2010). Theoretical validity of the Driver
Behaviour Questionnaire. Psihologia socială, Buletinul Laboratorului Psihologia
Câmpului Social. Universitatea Al.I. Cuza, Iași, Nr. 25(I), Polirom.
2. Reason, J. (2000) Human error: models and management British Medical Journal 320
(7237) 768-770.
3. Reason, J., Manstead, A., Stradling, St., Baxter J., Campbel, K., (1990). Error and
violation on the roads: a real distinction? Ergonomics, 33 (10 şi 11), 1315-1332.
4. Stanton, N. A., Salmon, P.M. (2009). Human error taxonomies applied to driving: A
generic driver error taxonomy and its implications for intelligent transport systems.
Safety Science 47(2), 227-237.
5. Whittingham, R.B. (2004). Errors in practice in Whittingham R.B. The Blame
Machine:Why human error causes accidents (12 - 21) and Latent errors and violations
in Whittingham R.B The Blame Machine: Why human error causes accidents (26 - 43)
New York, Elsevier Butterworth-Heinemann Press.