Victor Zepca

Bazele securităţii
vieţii

 Securitatea rutieră
 Modul sănătos de
viaţă
 Comportamentul
nesanogen
 Evitarea îmbolnăvirii
 Victor Zepca

Bazele securităţii
vieţii
Securitatea rutieră
Modul sănătos de viaţă
Comportamentul nesanogen
Evitarea îmbolnăvirii

Chişinău
2003
 Consultant ştiinţific:
Patraşcu Dumitru – profesor universitar, doctor habilitat în ştiinţe
pedagogice.

Referenţi:
Plângău Valeriu - conferenţiar universitar, doctor în ştiinţe
pedagogice.
Ciobanu Lucia – învăţătoare, clasele primare, grad didactic I.
Arnaut Natalia – Învăţătoare, clasele primare.

Lucrarea de faţă este o culegere de material didactic destinată

elevilor claselor primare şi poate fi utilizată în calitate de carte–caiet la
“Bazele securităţii vieţii”, cl. 3. În carte este inclus material informativ,
metodic, ilustrativ etc., la securitatea rutieră, formarea unui mod sănătos
de viaţă la copii şi evitarea îmbolnăvirii.
 Dragi copii!

Continuăm discuţia cu voi referitor la sănătate. Sper că sunteţi

conştienţi de faptul că e necesar de a păstra sănătatea de la vârsta cea
mai fragedă. E ştiut de demult, că e mai uşor să preîntâmpini boala decât
să o tratezi. Dar pentru a evita apariţia unei boli, e necesar de a respecta
unele reguli de igienă personală şi colectivă (menţinerea corpului în
curăţenie, etc.), de aduce un mod sănătos de viaţă (de a nu fuma, a nu
consuma alcool şi droguri, etc.).
Vă puteţi păstra sănătatea şi ajunge până la adânci bătrâneţe
numai în cazul dacă veţi iubi lucrul fizic, veţi practica sportul. Cei ce fac
sport sunt mai sănătoşi, au o ţinută frumoasă.
Curăţenia este mama sănătăţii. Ce înseamnă asta? Asta înseamnă
că pentru a fi sănătoşi e necesar de a păstra curăţenia peste tot: în clasă,
pe stradă, în apartament etc., fiindcă microbii, care provoacă multe boli la
om, se înmulţesc acolo unde este murdărie.
Mulţi din voi ştiu unde se traversează strada şi totuşi deseori
suntem martori la aşa situaţi când unii copii încalcă regulile de circulaţie
rutieră. De aceea vom acorda mult timp studierii transporturilor şi
comportamentului corect în stradă.
Deci, haideţi copii, să citim această carte, să aflăm lucruri
interesante şi să respectăm toate sfaturile care sunt date aici referitor la
menţinerea sănătăţii.
Pentru o orientare mai bună în această carte vă stau la dispoziţie
câteva indicatoare:

Unele sfaturi. Reţine esenţialul!

Exerciţii la temă.

Material informativ pentru învăţători şi părinţi.

Studiază împreună cu părinţii.

Activitate în grup. Discută! Observă! Priveşte desenele

alăturate şi spune!

Lectură.

3
 Modulul I
1

Securitatea rutieră

 Cunoaşterea de către copii a unor 2

reguli principale de circulaţie
rutieră;
 Cunoaşterea străzii ca loc de
circulaţie pentru pietoni şi
mijloacele de transport;
 Cunoaşterea mijloacelor de
transport şi pericolele pe care ele
le pot prezenta pentru viaţa
umană;
 Cunoaşterea obligaţiunilor
3
pietonilor şi pasagerilor;
 Cunoaşterea regulilor de folosire a
transportului în comun;
 Posedarea deprinderilor de
evitare a traumatismului rutier.

4 5

4
 Transporturile
Şoselele şi căile ferate leagă oraşele cele mai îndepărtate unele de
altele. Podurile şi tunelurile scurtează traseele. Aici un pod permite trenului
să treacă fluviul. Un al doilea permite trecerea pe deasupra unei
autostrăzi. Trenurile traversează munţii sau trec pe sub fluvii.
Pentru transportul pasagerilor şi a mărfurilor există autoturisme şi
camioane, transportul pe şine şi pe mare, transportul aerian. În oraşe
pentru transportul în comun se folosesc autobuzele, troleibuzele, tramvaiul
şi metroul.
Şoselele şi autostrăzile s-au înmulţit, automobilele sunt rapide şi
confortabile. Dar ele sunt atât de numeroase, încât poluează aerul şi
provoacă blocaje de circulaţie.

5
 O stradă animată
Priveşte cât de animată este această stradă! Un camion aduce
marfă la pescărie. Un autobuz duce oamenii la muncă sau la şcoală.
Peste tot în jurul nostru, maşini, motociclete şi camioane transportă
persoane şi mărfuri.
Dacă s-ar stopa activitatea transportului în oraş, atunci toţi copiii
vor întârzia la şcoală şi părinţii lor la serviciu, nu v-a fi pâine şi lapte la
magazin, nu vor funcţiona întreprinderile. Deci, fără transport nu poate
exista un oraş şi noi fiecare în parte.
Mişcarea autovehiculelor în stradă este controlată de către
poliţia rutieră, care nu permite încălcarea regulilor de circulaţie de către
conducătorii auto. Însă datorită faptului că autovehiculele se
deplasează cu viteză mare şi unii pietoni şi pasageri nu respectă
regulile de circulaţi, au loc uneori accidente rutiere cu traumatizarea
copiilor şi a celor maturi.
De aceea e necesar ca toţi să respecte regulile de circulaţie
rutieră. Dar tu ştii cum se traversează strada?

6
Spune ce prezintă strada în acest desen?
7
 La gară
Puncte de plecare şi de sosire a trenurilor, gările sunt ca un
furnicar de călători, uneori foarte grăbiţi. Tabelele indică mersul
trenurilor şi numărul peronului unde găseşti trenul. De la un oraş la
altul, trenurile rapide parcurg sute de kilometri fără să se oprească.
Trenurile personale nu merg nici atât de repede, nici atât de departe!
Multe trenuri au şi vagoane de poştă.
Trenurile se mişcă cu viteză mare, uşile se închid automat şi
asta poate fi periculos pentru viaţa noastră, dacă nu suntem atenţi.
La gară, unde sunt mulţi pasageri, în învălmăşeala creată, ne
putem rătăci. Deci, se cere maximum atenţie când pleci undeva cu
trenul.

8
 Securitatea în transportul feroviar:
 Se traversează calea ferată numai la locurile indicate. În prealabil
uită-te în stânga şi apoi la dreapta şi vezi dacă nu este vre-un tren;
 Când aştepţi trenul la gară şi când el se apropie – nu sat aproape
de peron;
 Nu scoate capul şi mâinile prin fereastra deschisă a vagonului când
trenul se află în mişcare;
 Nu sta sprijinit de uşa vagonului.
Ştiaţi că…
 Prima linie de cale ferată publică a fost dată în folosinţă în Anglia, în
1825. Un tren cu aburi, cu 33 de vagoane, transporta călători cu o
viteză de 24 km/oră.

9
 Metrourile sunt
trenuri subterane care
transportă orăşenii pe
sub străzile aglomerate
ale oraşului lor. Accesul
la peroane poate să se
facă pe scări, scări
rulante sau cu liftul.

Reţine!
Dacă la gară sau în metro te-ai rătăcit, ai pierdut părinţii:
 nu fă panică, fii calm.
 stai pe loc şi te adresează după ajutor la cei din jur (e de dorit la
poliţişti, personalului de la calea ferată, metro).
 aşteaptă părinţii la secţia de poliţie sau la administratorul de serviciu.
 nu este de dorit să pleci în cătarea părinţilor cu persoane necunoscute.
E necesar să cunoşti:
 adresa ta (strada şi numărul apartamentului în care locuieşti);
 telefonul de la serviciu al părinţilor şi locul lor de serviciu;
 telefonul de la domiciliu şi serviciu al buneilor;
 numele şi prenumele vecinilor apropiaţi.
10
 Strada

Când pleci la şcoală observi în

stradă oameni care se grăbesc la serviciu sau
cu alte treburi şi multe maşini ce se mişcă cu
viteză mare în diferite direcţii.
2

Strada are partea carosabilă

pe care se deplasează
autovehiculele şi trotuarul destinat
pietonilor.
4

În localităţile
rurale străzile
deseori nu-s
înzestrate cu
trotuare şi
atunci pietonii se mişcă pe marginea ei în sensul
opus al mişcării autovehiculelor. 6

Cum apreciezi compor

tamentul lui Neştiilă în stradă? Care
pot fi urmările?
11
 1

Buratino a ieşit
la plimbare cu
trotineta. Consideraţi
că joaca cu trotineta
pe carosabil este
admisă? Dar voi
procedaţi aşa?

Strada nu e loc pentru joacă.

Nimic nu e mai scump decât viaţa unui copil. Dar,

cu regret, zeci şi sute de vieţi plăpânde de copil sunt răpite
de un balaur nemilos cu numele STRADA. Sute şi mii de
copii sunt traumatizaţi sau schilodiţi anual pe străzi. Şi
toate se întâmplă dintr-o singură pricină: necunoaşterea şi
nerespectarea regulilor de comportare pe stradă, pe
magistrala din preajma localităţii, pe şoseaua simplă a
satului.
3 Ion Anton

Nu-i şoseaua loc de joacă

Iată ce-a păţit Mardare,

Când mergea spre stadion:
Dând un şut, văzu că-i sare
4
Mingea drept sub camion.
Ferfeniţă-i biata minge
Colo-n mijloc de şosea,
Iar Mardare geaba plânge,
Altă minge cum să-şi ia?
- Cine e de vină, dragă?
(Îi grăi al său vecin.)
Chiar vroiam să te previn:
Nu-i şoseaua loc de joacă!
Elena Dragoş

12
13
 Indicatoarele rutiere

Cine vă ajută să vă feriţi de accidente? Fără îndoială, acestea sunt

şi indicatoarele rutiere care se adresează circulaţiei pietonilor pe drumurile
publice. Iată de ce trebuie să le cunoaşteţi şi să le înţelegeţi corect
semnificaţia pentru ca fiecare dintre voi, dragi copii, să vă feriţi singuri de
maşini, mai ales atunci când traversaţi strada, şoseaua.
Indicatoarele rutiere sunt:
 De interzicere
 De reglementare
 De avertizare
 De orientare
1
Aceste litere când vezi –
Se cere îndată să frânezi.
Te uiţi, şofere, ce şi cum,
Şi poţi porni din nou în drum.

Semnul pe şoferi mi-i roagă –

Mergeţi mai pe îndelete,
Fiţi atenţi! Pe-această stradă
Trec copii cu biciclete.

Un semn nou, l-au pus acum.

Şi şoferul zice: - Basta!
Poţi să treci pe strada asta,
Dar să te opreşti – nicicum!
14
 4 Drumu-i foarte lunecos!
Toţi şoferii pun frumos
Pe la roate câte-un lanţ –
Să nu lunece-n vreun şanţ.
5

- Ia să-mi spuneţi, măi băieţi,

Pot să trec peste podeţ?
- Iute, semnul te previne:
Poate trece doar maşina.
6
- Uite ce e, măi băiete! 6
Chiar acum fă cale-ntoarsă.
Ori îţi lasă bicicleta,
Ori te plimbă-n jurul casei!

Orişice transport cu roate

Poate veni până-aice.
Semnul care-l vezi le zice:
- Mai departe nu se poate.

E ninsoare ori e ploaie,

Semnul vezi, stimat şofer?
Două drumuri se-ntretaie-
O şosea cu-n drum de fier. 9

Vrei să faci un mic popas,

Să te odihneşti vreun ceas?
Ne îndeamnă-un brăduleţ:
- Iată locul, măi băieţi!
- Ai înfometat la drum?

15
 Poţi să stai la masă-acum.
- Cu plăcere… unde-anume?
- Ia te uită: Semnu-ţi spune!

11

Semnu-acesta pus e
Tu, şofer, să ştii,
Că în autobuze
Sunt acum copii.

Cu maşina, da, se poate!

Însă semnul nu-l uita:
Chiar să aibă şi trei roate,
Cu motocicleta – ba!

De aici, de la fântână,
Drumul parcă se prăvale…
- Ia şi controlează frâna,
13 Ţine, totuşi, cont, că-i vale!
14

La drum – câte ţi se-ntâmplă!

Te-ai lovit la cot, la tâmplă…
Semnu-ţi spune: “Repejor!
Acordăm un ajutor”.
15

Cercul roşu-alb ce-atârnă

Pe vreun stâlp sau pe vreo sârmă -
Toţi şoferii ştiu precis:
Mai departe-i interzis!
Un şofer, chiar de grăbit e,
Semnu-acesta de-o să-l vadă-

16
 El la pietoni permite
Primii ca să treacă strada.

17

Cum se-ntâmplă-un
accident-
(Sunt, şi-s multe, din păcate)-
vine medicul urgent,
“Ambulanţa” e pe roate.

- Uite-n cerc o siluetă 18

De bărbat…ce mai înseamnă?
- Pietonii, măi băiete,
Pot să treacă…îi îndeamnă!

Populaţia urbană -
Orişice băiat şi fată:
Toţi respectă cu stricteţe
Trecerea denivelată. 19

20

Hai veniţi cu toţii-ncoace

Cine are bicicletă,
Cine are trotinetă -
Să se plimbe cât îi
place! 21

Vântul, ploaia mare, neaua

Au stricat niţel şoseaua.
Se cuvine reparată…
Pune semnu-acesta-ndată!

17
 şcoala

Ajută-l pe Buratino să instaleze indicatoarele rutiere (desenul de sus).

Ajută-l pe Buratino să ajungă la şcoală (desenul de jos).

18
 Traversarea străzii
1

Maşinile se mişcă cu viteză

mare. Ele nu pot frâna momentan. De
aceea, pentru a evita accidentele,
străzile se traversează de către
pietoni numai la intersecţii sau la
locurile special marcate.
2
La intersecţii există semafoare, care
la culoarea verde permit pietonilor să
traverseze strada. În acest timp maşinile au
culoarea roşie în faţă şi deci ele nu se
mişcă. Pietonii traversează strada în
locurile marcate cu “Zebra” şi cu indicatorul
rutier ”Trecere pentru pietoni”.
3

În Chişinău pietonii deseori

traversează strada prin pasajele subterane,
unde nu există nici un pericol de a fi
accidentat de maşini.

Reţine!
 Traversarea străzii se face la intersecţii şi numai la culoarea roşie a
semaforului;
 Dacă, ajungând la mijlocul străzii, maşinile au început să se mişte, te
opreşti la insula de refugiu.
 Vei continua traversarea străzii când din nou v-a apărea culoarea
verde a semaforului.
Dacă te angajezi în traversarea străzii unde nu există semafor, fii atent:
 Te opreşti la marginea trotuarului, apoi te uiţi în stânga dacă nu există
maşini care se deplasează în direcţia ta. Numai după ce te-ai convins
că nu-s maşini sau ele se află la distanţă mare, păşeşti pe carosabil.
 Ajungând la mijlocul străzii, te uiţi la dreapta, dacă nu-s maşini
continuă traversarea străzii până la partea opusă.

19
 4 5

Studiază ruta
spre şcoală a acestui
elev din localitatea
urbană (vezi desenul
din stânga) şi a celui
dintr-o localitate rurală
(vezi desenul din
dreapta).

Buratino s-a angajat în

traversarea străzii. Cum a procedat
el? Cărui pericol este supus? Care 7
pot fi urmările? Cum se procedează
corect în aşa situaţii?
8

Vezi un comportament periculos a

unui pieton în stradă (desenul din
stânga).
9

Iar aici urmările traversării străzii

de către un grup de copii la culoarea
roşie a semaforului (vezi desenul din
dreapta).
20
 Transportul în comun

În aşteptarea transportului, stai la

staţie mai departe de carosabil. În
transportul în comun (autobuz, troleibuz,
tramvai) urcarea se face prin uşa din
spate, coborârea prin cea din faţă. Nu vă
îmbulziţi în timpul urcării. Pentru coborâre
pregăteşte-te din timp.

2
Spune dacă pasagerii,
ce s-au coborât din acest
autobuz, traversează corect
strada. Argumentează
răspunsul tău. Care cunoşti
situaţii de acest gen cum
procedezi tu în aşa situaţii?
3

Acest pasager se
grăbeşte să urce în tramvaiul
arhiplin. Ce sfat veţi da lui? Aţi
fost şi voi în aşa situaţii? Cum
aţi procedat?
4

Acesta este un comportament corect al

unui elev în transportul comun.

21
 1 5
Regulile principale
ale circulaţiei rutiere

În stradă:

 Mergeţi numai pe partea dreaptă

a trotuarului.
 Pe drumurile de ţară mergeţi pe
2 margine, în întâmpinarea
vehiculelor. 6
 Strada poate fi traversată numai
la lumina verde a semaforului.
 Traversaţi partea carosabilă
doar în locurile unde este
instalat semnul “Trecere pentru
pietoni”, unde sunt marcate
“zebrele” trecerii pentru pietoni
sau la semnalul agentului de
circulaţie.
 Nu vă grăbiţi să ieşiţi în stradă
3 înainte de a vă uita mai întâi în stânga, apoi în
dreapta.
 Folosiţi pentru traversarea străzii pasajele
subterane.
 Nu traversaţi strada în apropiere de maşinile în
mişcare.
 Traversaţi strada acolo unde drumul se vede bine
în ambele direcţii.
 Niciodată nu traversaţi strada în faţa transportului
ce vine în întâmpinare.
7
4  Să nu apăreţi pe neaşteptate pe
partea carosabilă a drumului de
după tufari, copaci, vehicule.
Şoferul, chiar şi cel cu
experienţă, nu va reuşi să
stopeze brusc.
 Nu vă jucaţi pe stradă, nu vă
plimbaţi în stradă cu trotinete şi
rotile.

22
 Niciodată să nu jucaţi fotbal în stradă.
În transportul în comun: 8

 Aşteptaţi troleibuzele şi autobuzele de rută numai la

staţii, pe platforma rezervată; nu le ieşiţi în
întâmpinare pe partea carosabilă a drumului; nu
părăsiţi trotuarul.
 Urcaţi în autobuz sau troleibuz numai prin uşa
dinapoi.
 Coborâţi din autobuz sau troleibuz numai prin uşa
din faţă.
 Urcaţi sau coborâţi din troleibuz, autobuz, 9
autoturism numai după oprirea lor deplină.
 În nici un caz nu urcaţi în autovehicul din mers, nu
săriţi din coşul camionului, nu vă agăţaţi de bordul
coşului.
 Fiţi atenţi faţă de pasagerii din preajmă; nu vă
îmbulziţi, căci aceasta complică îmbarcarea şi
debarcarea pasagerilor sau puteţi fi împinşi sub
10
roţile autovehiculului care se
apropie.

Plimbarea cu bicicleta
 Plimbarea cu biciclete pe trotuare şi pe cărările din
parcuri şi grădini e interzisă.
 Nu e voie să vă plimbaţi în doi pe aceeaşi bicicletă.
 Nu circulaţi cu biciclete pe stradă, dacă nu aveţi 14
ani.
 Nu transportaţi cu bicicleta încărcături voluminoase.
11

Pe acest desen
avem o intersecţie.
Colorează în roşu partea
carosabilă a străzii şi în
verde trotuarul. Desenează
culoarea respectivă a
semaforului (roşu sau
verde) având în vedere
faptul cum traversează pietonii strada şi în ce direcţie se mişcă maşinile.
Desenează “Zebra” la această intersecţie.

23
 Labirintul
Sigur că ai însuşit de acum regulile de circulaţie rutieră. Ştii că străzile se
traversează numai la culoarea roşie a semaforului sau la intersecţii special
marcate.
Indică în acest labirint calea corectă (cea mai puţin periculoasă) pe care
trebuie să o parcurgă Creionaşul plecând de acasă spre şcoală.
Modulul II
1

Modul sănătos de viaţă

 Cunoaşterea şi
respectarea normelor
de igienă personală:
4
 igiena corporală
 igiena vestimentară
 Formarea de priceperi,
3 deprinderi de aplicare:
 a normelor igienico-
sanitare.
 a regulilor de îngrijire a
pielii, părului, unghiilor
şi altor organe.
 Educarea dragostei
faţă de curăţenie.
 Conştientizarea
importanţei igienei 5
personale şi publice în
păstrarea sănătăţii;
 Conştientizarea
6
importanţei sportului şi
a activităţilor fizice în
menţinerea sănătăţii.

25
 Igiena personală

 Cunoaşterea şi
respectarea de către copii
a regulilor de îngrijire a 1
pielii, părului, unghiilor;
 Formarea unei atitudini
grijulii faţă de îngrijirea şi
curăţenia corpului;
 Cunoaşterea rolului
vestimentaţiei şi
încălţămintei în păstrarea
sănătăţii;
 Formarea deprinderilor de
îngrijire a îmbrăcămintei şi
încălţămintei. Educarea
acurateţei în vestimentaţie;
 Conştientizarea necesităţii
de a avea un exterior
frumos, plăcut;
 Formarea intoleranţei faţă
de murdărie, neglijenţă în
exteriorul său;

3 4

26
 Părul – o podoabă
Îngrijirea părului cuprinde următoarele
operaţiuni:
Pieptănatul se face cu pieptenele care trebuie să
aibă dinţi nu prea deşi, ca să nu smulgă părul, şi nu prea
ascuţiţi, ca să nu zgârie pielea capului.
Periatul părului se face cu o perie nu prea aspră,
pentru nu a zgâria pielea capului. Periile din păr alb de porc sunt cele mai
bune.
Pieptenele şi peria trebuie să fie obiecte de uz strict personal şi nu
se împrumută nimănui, deoarece altfel se pot transmite boli ale pielii şi
părului. De asemenea, ele vor fi păstrate perfect curate. La intervale vor fi
spălate cu apă caldă şi săpun
pentru a evita îmbâcsirea părului
cu murdăria rămasă pe aceste
obiecte.
Periodic, atât la fete cât şi
la băieţi, părul va fi tuns. Nu
importă tipul de coafură pe care
voi veţi alege, are importanţă ca părul vostru permanent să fie păstrat în
curăţenie.
Spălatul părului se face la fiecare 4-5 zile, iarna mai rar, cu apă
caldă, evitându-se apa rece sau fierbinte, şi şampon special (pentru păr
uscat, sau gras, sau normal). Există şampoane uscate (praf), şampoane
fluide şi şampoane cremă. Nu uitaţi că şampoanele trebuie întrebuinţate
economic. Nu turnaţi fără măsură pe cap. Părul se şamponează de două
ori. Şamponul se aplică pe pielea capului şi, cu vârful degetelor, nu cu
unghiile, se freacă repede. După o fricţionare rapidă a pielii capului, se
repartizează şamponul pe păr, se continuă fricţionarea, apoi se clăteşte în
multe ape. Părul normai pretinde nu numai curăţenia lui, dar şi folosirea
unor preparate care să-l întărească (loţiuni, etc).
Uscarea părului se face ştergându-l bine cu prosoape uscate şi
încălzite, apoi la soare sau lângă o sursă de căldură: sobă, uscător
electric.
Este bine ca după ce ne-am spălat pe cap să nu ieşim afară din
casă, decât numai în caz de nevoie şi numai după 5-6 ore, pentru a evita
răceala.
În părul murdar şi nespălat se pot ivi oaspeţi nepoftiţi: păduchii. Ce
ruşine pentru un copil să aibă păduchi în cap. Bineînţeles însă că nu vreţi
să găzduiţi asemenea vietăţi nedorite care fac mult rău sănătăţii voastre.
Păduchele este o insectă foarte periculoasă. El trăieşte cel mai bine în
27
apropierea capului, pe rufărie şi pe haine, în părul de pe cap, în părţile
păroase ale corpului, dar numai la oamenii murdari şi neglijenţi. Acolo
unde este curăţenie, păduchii nu se cuibăresc. Păduchele se hrăneşte
numai cu sângele omului pe care îl înţeapă. Lăcomia păduchilor este
considerabilă: ei efectuează cel puţin 2-3 prânzuri de sânge pe zi.
Despărţiţi de om şi deci de hrană, păduchii mor repede.
Sugând sângele unui om bolnav, păduchele se
infectează şi el cu microbi. Aceştia se înmulţesc în
organismul său şi când păduchele vine în contact cu
pielea omului sănătos, microbii se elimină prin
excrementele insectei. Prin scărpinare, frecare, strivirea
păduchelui, microbii sunt introduşi în pielea omului
sănătos, pătrunzând în sângele său şi-l infectează.
Ştiaţi că…
Păduchele de haină are lungimea de 3-4 mm. Femela produce în 8
săptămâni 5000 de pui de ouă (lindini) pe care îi lipeşte de haine la
cusătură.
Aplicaţii
1. Informează-te şi răspunde la întrebările de mai jos:
- Care sunt operaţiunile de îngrijire a părului?
- Ce ştiţi despre pieptănatul şi periatul părului?
- Cum realizaţi voi spălatul părului?
- Ce produse cosmetice folosiţi pentru spălarea părului?
1. Enumără obiecte strict personale folosite pentru îngrijirea şi protejarea
părului pe care nu trebuie să le împrumuţi.
2. Notează data când ai observat că ţi-a crescut părul şi trebuie să mergi
la frizer, estimează cu cât ţi-a crescut părul (cm), dacă ai păr lung.
3. Desenaţi caricaturi al căror mesaj să
conducă la învăţăminte care să ajute la
înţelegerea necesităţii îngrijirii părului.
Protejează-ţi părul vara de la
soare, praf, etc. purtând căciuliţă,
beretă, pălărioară, etc. sau umbrelă.
Iarna protejează părul de la frig purtând
cuşmă (căciuliţă), etc. pe cap.
Nu este igienic să şezi pe patul străin,
mai ales pe lenjeria de pat. Pentru asta sunt
scaune, fotolii, etc.
Reţine! Multe boli ale părului şi pielii,
păduchii, etc. se transmit de la persoana
bolnavă la cea sănătoasă atunci când sunt
folosite în comun cuşma, bereta, pălărioara,

28
etc. sau prin lenjeria de corp şi de pat. De aceea categoric este interzis de
a folosi îmbrăcămintea, încălţămintea şi lenjeria de corp şi de pat de la alte
persoane, inclusiv fraţi, surori. Ele sunt de folosinţă strict personală.

Părul meu, aţi observat, Căci e o prietenie

Este tuns şi aranjat. Trainică şi grijulie,
Am doi buni prieteni ca Deşi ea, într-adevăr
Pieptănatul şi foarfeca Ţine doar de-un fir de păr!
Şi de ei nu pot să scap.
Elena Adăscăliţei
Ştiaţi că…
- Părul acoperă toată suprafaţa pielii, afară de buze, palme, tălpi, unele
părţi ale degetelor şi ale organelor genitale?
- Părul omului creşte mai repede vara decât iarna?
- Firul de păr creşte într-o lună cu aproximativ 1,25 cm?
- La persoanele tinere, sănătoase, cad zilnic 40-50 fire; la persoanele
mai în vârstă pot cădea şi 100 fire, dar în locul lor cresc altele. În
general, viaţa unui fir de păr variază între 2 şi 4 ani.

Mesajul rupt

Reasamblează bucăţile
acestui mesaj şi vei găsi o
cugetare plină de înţelepciune.

Hai să ne reamintim unele

reguli de circulaţie rutieră

De ai o minge, Radu.
De ai patine, Dane,
Nu vă jucaţi în stradă,
Ci numai pe maidane.
Valentin Roşca

29
 Igiena pielii
Pentru păstrarea şi întărirea
propriei sănătăţi şi în vederea prevenirii
bolilor infecţioase, trebuie respectate
regulile de igienă personală, care se
referă la igiena corporală, igiena
îmbrăcămintei şi încălţămintei.
Igiena corporală. Aceasta se
referă, în primul rând, la menţinerea curăţeniei pielii. Pentru îndepărtarea
prafului, microbilor şi a sudorii este necesară spălarea lor, cu apă caldă
însoţită de o săpuneală bogată. Curăţenia generală a pielii cuprinde
întreaga suprafaţă a corpului şi se face de 2-3 ori pe săptămână, iar vara
zilnic. Se obţine prin spălarea întregului corp în cadă, duş, sau la baia cu
aburi, cu apă caldă şi săpun, şi ştergerea cu un prosop. Prosopul cu care
ne ştergem trebuie să fie totdeauna curat.
Fiecare persoană trebuie să aibă burete propriu,
un prosop pentru corp şi altul pentru faţă. Igiena
mâinilor se realizează prin spălarea cât mai
frecventă a acestora cu apă şi săpun (în mod
obligatoriu, înainte de masă şi după folosirea
WC-ului) şi tăierea unghiilor la mâini peste
fiecare 4-5 zile. Mâinile vin în contact cu tot felul
de microbi, dintre care unii produc îmbolnăviri destul de grave. Dintre
acestea, hepatita, dizenteria care se numesc şi “boli ale mâinilor murdare”.
Igiena părului se menţine prin spălarea peste fiecare 4-5 zile cu apă caldă
şi săpun sau cu un şampon adecvat, pieptănat şi periat zilnic, folosind
pieptene şi perie individuală. Spălarea picioarelor se face în fiecare seară,
iar tăierea unghiilor la picioare se face săptămânal. Igiena ochilor se
realizează prin spălarea lor zilnică. Igiena urechilor se referă la întreţinerea
lor în perfectă stare de curăţenie, prin spălarea lor
zilnică. Igiena aparatului respirator constă în purtarea şi
folosirea batistei individuale. Igiena dinţilor se asigură
prin periaj după fiecare masă, urmat de o clătire
viguroasă cu apă. Spălarea organelor genitale, cu apă
caldă şi săpun, se face în fiecare seară.
Mâinile necesită îngrijiri zilnice
În activitatea lor, mâinile acumulează cantităţi
uriaşe de microbi, pe care, cu uşurinţă, îi introducem în
corpul nostru. Pe această cale se transmit o mulţime de
boli contagioase şi mai ales hepatita epidemică,
toxiinfecţiile alimentare, diverse diarei, boli care de
30
altfel au şi fost numite “boli ale mâinilor murdare”, ouă
de viermi intestinali, ciuperci provocatoare de boli. Iată
de ce este riscant să mâncăm alimente cu mâinile
nespălate, sau să ne jucăm la ochi, sau să introducem
degetele în nas. Numai spălarea de mai multe ori pe zi
cu apă şi săpun a mâinilor, înainte de masă, poate
îndepărta microbii. Spălatul mâinilor trebuie să se facă
cu apă şi săpun şi neapărat sub apă curgătoare, şi nu
din lighean. După udarea mâinilor cu apă, acestea se
săpunesc bine pe toate părţile, iar după ce se lasă săpunul, se freacă
mâinile una de alta şi pe faţă şi pe dos, cît şi printre degete, se clătesc, se
săpunesc din nou, după ce săpunul se clăteşte şi se pune curat pe
săpunieră. Mâinile se mai freacă o dată şi se clătesc bine cu apă, apoi se
închide robinetul. După aceasta se şterg mâinile cu un prosop curat.
Acordaţi suficientă îngrijire unghiilor
Unghiile, dacă nu sunt tăiate scurt, constituie cel mai bun “depozit”
pentru microbi şi ouă de viermi intestinali, în special oxiuri şi limbrici, care
nu sunt vizibili cu ochiul liber, şi îşi găsesc adesea adăpost sub unghiile
murdare. Prin ducerea mâinii la gură, pătrund în gură,
apoi în intestin, producându-se astfel infestarea.
Unghiile murdare şi lungi sunt un mare pericol. De
altfel, mâinile murdare sunt în general punctul de
plecare pentru numeroase boli cu poartă de intrare
digestivă. Când se spală mâinile, trebuie să frecăm şi
să spălăm spaţiile de sub unghii şi cutele din jurul
unghiilor pentru a îndepărta murdăria care se depune
cu multă uşurinţă. Este recomandabil ca spălarea
acestor spaţii să o facem cu ajutorul unei periuţe.
Unghiile se taie scurt (cele de la mâini peste fiecare 4-5 zile; de la
picioare-săptămânal) pentru a preveni acumularea de murdării şi
încarnarea lor (pătrunderea unghiilor în pielea degetelor), fapt pentru care
unghiile de la degetele picioarelor se taie drept, spre deosebire de acelea
ale mâinilor care trebuie rotunjite.
Acordaţi picioarelor atenţia
cuvenită
- Pentru întreţinerea curăţeniei
picioarelor se recomandă ca
zilnic înainte de culcare să se
facă o baie a picioarelor cu apă
şi săpun;
- Transpiraţia exagerată a
picioarelor produce un miros

31
 neplăcut. Ea poate fi evitată prin spălarea frecventă, chiar de două ori
pe zi a picioarelor cu apă şi săpun şi schimbarea ciorapilor. Se vor
schimba zilnic ciorapii; la necesitate şi mai des; nu se vor folosi ciorapi
din fibre sintetice; încălţămintea va fi pe cât posibil din piele naturală.
- Tăierea unghiilor la degetele picioarelor se face săptămânal.
- Activităţile îndelungate în poziţia în picioare, dar şi încălţămintea prea
strâmtă pot duce la producerea piciorului plat.

Aplicaţii
1. Enumăraţi activităţile care asigură igiena personală. Enumără
principalele reguli de igienă ale pielii. Descrie câteva mijloace realizate
pentru curăţenia corporală.
2. Identificaţi obiectele de uz personal şi situaţiile în care sunt folosite.
3. Descrieţi în ce constă igiena personală în cursul unei zile:
a. dimineaţa b. la prânz c. seara

Răspunde la următoarele întrebări:

1. De ce este bine să ne spălăm pe dinţi după fiecare masă?
2. De ce trebuie să facem baie?
3. Ce se întâmplă dacă mâncăm cu mâinile murdare?

Completaţi următorul tabel

Acţiunea Timpul când se petrece Obiecte folosite

Spălatul pe dinţi … …
… … Foarfece, unghieră
… Dimineaţa …
Spălatul pe mâini … …
… … Perie, crema de ghete

Informează-te şi răspunde la întrebările de mai jos:

 De ce mâinile necesită îngrijiri zilnice?
 Cum trebuie îngrijite mâinile?
 Ce “boli ale mâinilor murdare” cunoaşteţi?
 Ce rol au unghiile?
1. Notează datele când unghiile tale trebuie să fie tăiate.
1. Găsiţi informaţii şi ilustraţii despre igiena mâinilor şi a unghiilor.

Încercuieşte răspunsul corect:

Când pot microbii să pătrundă mai uşor în organism?
a. printr-o piele cu zgârieturi, tăieturi, răni;
b. printr-o piele curată, nevătămată.
32
 Hai să ne jucăm…
(Întind mâinile înainte, arată palmele, apoi lovesc una de cealaltă)
Hai să arătăm Şi uşor să le lovim,
Palmele curate Până nu le obosim

Ce e bine şi cei rău

Un copil micuţ odată Asta-i bine.

A-ntrebat pe tatăl său:
- Spune-mi mie, dragă tată,
Ce e bine şi ce-i rău.
- Dacă nu dai cu săpun,
Nu-ţi speli corpul zi de zi
Asta cum crezi tu c-o fi?
Asta-i rău, ce să-ţi mai spun.
Dar dacă te speli pe dinţi
Fără multe rugăminţi
Asta - s-o ştii de la mine –
Dacă umbli tot murdar,
Şi îţi rupi paltonul tău,
Asta – iar –
Nu e bine, ci e rău.
Dacă-ţi speli cei doi galoşi
Şi îţi faci pantofii – lună,
Ca să-ţi fie iar frumoşi,
Asta e o treabă bună.
V. Maiacovski

Prietenii

Dis-de-dimineaţă Chiar de-mi gâdilă năsucul,

Trei prieteni mă răsfaţă:
Apa, peria şi săpunul,
Mi-s prieteni toţi ca unul.
Apa zice: “Vin la mine,”
Să te spăl cum se cuvine
Să te mângâi pe-ndelete
Cu săpun şi cu burete!”
Joaca asta cu clăbucul,
Tare-mi place! Las să joace!
Ca pe-o pajişte pe faţă
Că-i doar dis-de-dimineaţă!
Vine-apoi şi periuţa
Dar deodată şi dispare.
Unde-o fi? Păi se dă huţa
Peste dinţi, voioasă tare.
Dan Faur

Pielea trebuie-ngrijită!
Altfel ea, din protectoare,
Cum spuneam mai la început,
Ciur devine, vezi, prin care
Trec microbi, şi ce-ai făcut?
Căci atunci se înţelege
Că de-au apucat a trece,
Boala-i gata instalată,
Iar din corp, mai greu…să
plece…

33
Cum s-o ocrotim? Şi nu-i alta mai grozavă:
Metoda? s-o păstrăm mereu curată!
Nu e, zău, prea complicată… Florin Colonaş

Mâinile de-ţi sunt murdare, Spală-te ades pe ele

Când mănânci te-mbolnăveşti, Şi-o să-mi mulţumeşti.
S. Mihnea

Umor:
După ce-l puse să se dezbrace, medicul îi recomandă
pacientului:
- E bine să faceţi o baie!
- Păi fac zilnic baie.
- Atunci vă rog să schimbaţi apa…
….
- De ce nu te-ai spălat pe mâini înainte de masă, Gigele?
- Vin de la înot…

Găsind răspunsurile ghicitorilor, veţi putea completa corect

rebusul:
1 P
2 I
3 E
4 L
5 E
6 A

1. Şi pluşat şi vărgat 4. Dacă-l uzi el face spumă

Apa-n dată a zvântat! Şi-ţi alunecă din mână.
2. Ce-ncăpere are cadă, 5. Spre stânga de-I suceşti nasul
Apă rece, apă caldă, El îndată-ţi umple vasul!
În care când ai intrat 6. Dacă n-ar fi, lumea ar peri,
Ieşi mai alb şi mai curat? Iar dacă multă este
3. E pătrat şi afânat Lumea prăpădeşte.
Şi ne-ajută la spălat.
Joc:
Închid ferestrele (se pune mâna pe ochi),
Închid uşa (se apropie mâna de gură),
Pun lacătul (se pune mâna pe bărbie),
Sucesc cheia (se apasă uşurel năsucul).

34
 Îngrijirea altor organe

Îngrijirea organelor văzului

Sfaturi practice:
 Folosiţi un prosop propriu şi întotdeauna curat numai pentru ştergerea
ochilor. Prin prosoape comune se pot transmite boli (conjunctivită), de
aceea trebuie interzisă utilizarea unui prosop de către mai multe
persoane. Ochii bolnavi de conjunctivită se înroşesc, secretă un lichid
apos şi perturbă vederea.
 Când ştergeţi ochii, mişcaţi uşor prosopul şi nu apăsaţi.
 Uneori lăcrămaţi sau plângeţi din diverse motive. Ştergeţi-vă lacrimile
cu o batistă foarte curată.
 Dacă simţiţi în ochi un corp străin, clipiţi des, fără a freca ochiul.
Pleoapele şi lacrimile vor scoate corpul străin din ochi. Obiceiul de a
freca ochii cu mâinile este total nesănătos, deoarece, chiar dacă
mâinile au fost spălate de curând, ele pot fi contaminate cu diverşi
microbi pe care îi introducem fără să vrem în ochi.
 Încăperile neaerisite, pline de praf, fum sunt duşmanii sănătăţii ochilor,
ducând la usturimea, la iritarea acestora.
 Respectaţi pauze de 1-2 minute la intervale de timp de 20-30 minute în
timpul pregătirii lecţiilor, privind în zare. Poziţia corpului să păstreze
distanţa dintre ochi şi carte circa 30-35 cm.
 Dacă lucrăm la birou, vom avea grijă ca lumina din timpul zilei să cadă
din partea stângă, iar lumina artificială să cadă de sus în jos. Ochiul
trebuie ferit de lumina prea puternică (nu se citeşte în bătaia razelor
solare sau în faţa becului electric care nu este protejat
cu glob de sticlă lăptos).
 Obiceiul de a citi în vehiculele care zdruncină (tramvai,
tren, maşină, etc.) este dăunător şi trebuie evitat.
 În timpul băilor de soare, din cauza nisipului, a
vântului, a apei de mare, a soarelui mai puternic, ochii
se pot irita. De aceea, după fiecare expunere la soare,
îi vom spăla cu apă.
 În timpul verii sau al iernii cu zăpada însorită, ochii trebuie protejaţi prin
ochelari speciali, sau ochelari de soare.
 Dacă vă ustură ochii, dacă vi se înceţoşează privirea, consultaţi fără
întârziere un medic oftalmolog.
Află mai mult:
Ochii sunt aşezaţi pe faţă, în două adâncituri ale cutiei craniene,
numite orbite. Ei sunt protejaţi de sprâncene, pleoape cu gene şi sunt
35
umeziţi continuu de lacrimi. Lacrimile, prin clipitul pleoapelor, se întind pe
suprafaţa ochilor îndepărtând corpurile străine care pătrund în ochi.
Persoane cu nevoi speciale sau persoane cu
handicap sunt acele persoane care s-au născut sau
în viaţa cărora a intervenit un accident ce a făcut ca
ele să nu mai poată merge, vedea, vorbi, etc.

Aplicaţii

Enumăraţi câteva jocuri violente care pot duce chiar la pierderea

vederii.
Explică înţelesul expresiei:
Se poate diferenţia privirea rece şi cea caldă; privirea inteligentă şi
tâmpă; drăgăstoasă, sau dimpotrivă duşmănoasă şi ostilă.

Răspundeţi la următoarele întrebări:

1. De ce orbii trăiesc un sentiment dureros?
2. Ce activităţi pot fi desfăşurate de persoanele cu această infirmitate
(handicap)?
3. Care este atitudinea cea mai potrivită pe care trebuie s-o manifestaţi
faţă de aceste persoane:
a. de milă; b. de respingere, c. de înţelegere şi ajutor
4. Cu ce activităţi puteţi veni în sprijinul orbilor?
5. Ce aţi face dacă aţi fi nevoiţi să mergeţi singuri prin sala de clasă sau
pe scări, legaţi la ochi? Cum v-aţi orienta ca să nu vă loviţi de obiecte?
6. Invitaţi o persoană care are unele defecte de vedere, dar a reuşit să se
realizeze în viaţă, în alte privinţe.

Umor:
- Domnule doctor, e adevărat că cine mănâncă morcov are vederea mai
bună?
- Sigur! Ai văzut dumneata vreodată iepure cu ochelari?

Ştiaţi că…
- Lacrimile conţin apă, sare şi o substanţă care distruge microbii ajunşi la
ochi?

Ghici…
Am două ferestre Doi fraţi îndemânaţi
Dimineaţa le deschid Peste drum trăind,
Şi seara le închid Dar nu se văd nicicând
(Ochii) (Ochii)

36
 Voi vă îngrijiţi urechile?
Pentru prevenirea îmbolnăvirii urechii, care poate aduce, cu timpul,
într-un fel sau altul, la pierderea auzului, trebuie respectate o serie de
reguli de igienă:
 Spălatul cu apă şi săpun se va realiza zilnic: în ureche, în pavilionul
urechii şi după ureche, deoarece acestea sunt locuri unde se depune
praful, împreună cu sudoarea, ceea ce provoacă mâncărimi şi
împiedică auzul. E necesar, pe cât e posibil, evitarea pătrunderii apei
în ureche. Apoi urechea se şterge cu colţul prosopului.
 Urechea se va curăţa cu tampoane mici de vată muiate în alcool şi
strânse bine. Nu se permit scobituri în ureche cu ace de cusut,
scobitori, beţe de chibrit, agrafe, creioane sau orice alte obiecte
ascuţite, căci acestea provoacă zgârieturi care se pot infecta, şi uneori
chiar perforează timpanul! Nu introduceţi în urechi nici un fel de
obiecte.
 În anotimpul răcoros evitaţi să mergeţi cu capul descoperit. Feriţi-vă de
curent, iar în caz de vânt, viscol sau ploaie protejaţi-vă urechile cu
tampoane de vată, căciuliţă etc.
 Protejaţi urechea de lovituri şi
înţepături. Evitaţi să vă loviţi peste
urechi, să vă trageţi de urechi.
Zgomotele puternice lângă ureche,
pocniturile aproape de ureche sau
alte glume proaste pot provoca
îmbolnăviri grave ale urechii. Nu
strigaţi la urechea unei persoane.
 Dacă în ureche s-a format dopul de
cerumen, el se poate scoate de
către medic. Nu îndepărtaţi dopul de
cerumen cu ajutorul unor obiecte tari sau chiar ascuţite. Dacă observaţi
că aveţi tulburări de auz, adresaţi-vă medicului otorinolaringolog.
Ştiaţi că…
Radioul, televizorul deschise la maximum duc la scăderea auzului?

Testaţi-vă auzul cu ajutorul jocului: “Ghiceşte cine te-a strigat”

Se leagă la ochi un coleg de clasă şi i se cere să precizeze care
sunt colegii care l-au strigat şi din ce parte a fost strigat, în timp ce se
intonează cântecul: “Deschide urechea bine”
Deschide urechea bine Hai ghiceşte,
Să vedem: ghiceşti, ori ba? Nu mai sta!
Cine te-a strigat pe nume
37
 Dacă în timpul scăldatului îţi intră apă în urechi, sari într-un picior,
pleacă în dreapta şi în stânga capul şi zi:
Auraş, păcuraş,
Scoate apa din urechi
Că ţi-oi da parale vechi,
Că ţi-oi spăla cofele şi ţi-oi bate dobele.

Îngrijirea nasului
Sfaturi practice:
 Respiraţi pe nas şi nu pe gură! În nas, aerul este încălzit şi curăţat de
praf, microbi.
 Suflatul nasului se va face numai în batistă (şerveţel), suflând întâi o
nară, şi apoi cealaltă. Gestul va fi făcut cât mai discret cu putinţă, fără
zgomot. Suflatul nasului cu zgomot este inestetic.
 Nu aveţi voie să vă ştergeţi nasul cu mâna!
 Batista trebuie să fie curată şi utilizată ori de câte ori este nevoie.
 Şerveţelul este de o unică folosinţă. După utilizare se aruncă la coşul
cu gunoi.
 Batista nu se împrumută. Ea este un obiecte de uz strict personal.
 Batista va fi schimbată zilnic, spălată şi călcată.
 Batista trebuie dusă la nas sau la gură atunci când se strănută sau se
tuşeşte, pentru a împiedica răspândirea microbilor unor boli
contagioase care se transmit pe cale respiratorie.
 Nu introduceţi în nas degetele şi nici orice alte obiecte care vă pot
zgâria.
 În cazul unor hemoragii sau lovituri în nas, anunţă-i pe cei din jur.
 Evitaţi contactul cu persoane care au afecţiuni nazale. În cazul
guturaiului sau a gripei, se recomandă evitarea aglomeraţiilor.

Ce facem în caz că ne curge sânge din nas?

 Ne culcăm pe spate timp de 5 minute;
 Apăsăm pe nara din care curge sânge;
 Punem pe cap o cârpă, batistă înmuiată în apă rece;
 Punem în nas un tampon înmuiat în apă oxigenată, în cazul când nu
se opreşte hemoragia.

Explică şi memorează versurile:

Printre străini şi cunoscuţi Atunci pericol nu există:
Fii un exemplu al măsurii Strănutul intră…în
Şi când tuşeşti sau când strănuţi batistă!
Să pui batista-n faţa gurii. Florin Colonaş
38
Iniţiaţi discuţii filozofice în baza proverbelor:
 Uită-te mai întâi sub nas, apoi sub pădure.
 Nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala.
 Lauda de sine nu miroase a bine.

Glume:

Nasul mincinosului
Într-o recreaţie, doi elevi s-au luat la trântă. Unul a căzut şi şi-a julit
nasul. Văzându-l cu nasul zgâriat, învăţătorul l-a întrebat:
- Ce s-a întâmplat cu tine, Sandule?
- M-am muşcat, domnule învăţător!
- Dar năstruşnic mai eşti, măi băiete! Cum ai putut să te muşti de nas?
Tu nu ştii că nasul e mai sus decât gura? Cum era să ajungi nasul cu
dinţii?
- Păi, să vedeţi, că m-am suit pe un scaun, răspunse fără să se
gândească Sandu.
Iluzionistul
- De ce eşti atât de roşu la nas? Îl întrebă un vecin pe Ionică.
- A fost la şcoală un iluzionist care mi-a scos câteva monezi pe nas.
- Şi te-a durut?
- Nu atunci, ci după plecarea lui.
- N-am înţeles.
- Toţi colegii m-au tras de nas ca să le dau şi lor bani.

Ştiaţi că…
- Peste 70% din bolile existente în lume se transmit prin secreţiile din
nasul şi din gâtul omului?
- Cei care folosesc excesiv tutunul, parfumul şi drogurile îşi pierd parţial
mirosul?

39
 1 Protejarea pielii
printr-o îmbrăcăminte igienică
Pentru ţinuta vestimentară, ca şi pentru corp,
prima regulă este curăţenia,

Sfaturi practice
 Hainele se vor aerisi, se vor scutura, se vor
peria, cât se poate de des, în spaţii rezervate
pentru acest scop pentru a fi menţinute în
stare de curăţenie. Îmbrăcămintea trebuie
expusă la soare, călcată, reparată şi ţinută în
dulapul de haine în perioada când nu o folosim; răspândirea ei în
încăpere produce un aspect de dezordine şi contribuie la impurificarea
aerului,
 Rufăria de zi trebuie neapărat schimbată seara la culcare cu o
pijama/cămaşă de noapte. O practică urâtă, neigienică este obiceiul de
a sta pe pat cu haine de stradă sau a vă juca cu diferite lucruri pe
cearşaf. Aceste obiceiuri sunt considerate neigienice deoarece praful şi
murdăria de pe haine sau de pe jucării, încărcate cu microbi, ajung pe
cearşafuri, iar de aici pe corpul vostru. În pat nu trebuie să vă urcaţi
decât cu îmbrăcăminte potrivită – pijama sau cămaşă de noapte –
curată, schimbată săptămânal.
 Lenjeria de corp trebuie schimbată 2
zilnic. Lenjeria de pat se schimbă o
dată în 7-10 zile. Spălarea lenjeriei
(de pat şi de corp) prin fierbere sau
opărire asigură în bună măsură
dezinfecţia acesteia. Pentru lenjeria
murdară este indicat un coş de
nuiele cu capac.
 Trebuie evitat împrumutul hainelor.
 Îmbracă-te întotdeauna adecvat
temperaturii de afară! Te fereşti
astfel de boli!

Aplicaţii
1. Enumăraţi obiecte de îmbrăcăminte pe care le folosiţi în următoarele
situaţii:
a. în cameră b. la serbare c. la culcare
d. la şcoală e. în excursie f. la joacă
2. Spuneţi şi argumentaţi cum trebuie să vă îmbrăcaţi:

40
 1. Descoperiţi în aceste desen
obiectele de îmbrăcăminte care pot
fi folosite: a) pe vreme călduroasă
şi coloraţi-le în galben; b) pe vreme
răcoroasă şi coloraţi-le în negru; c)
pe ploaie şi coloraţi-le în albastru.
Completaţi desenul cu
îmbrăcămintea care lipseşte.

2. Coloraţi în roşu obiectele de

îmbrăcăminte care pot fi folosite de
fată şi în verde cele folosite de băiat.

a. vara b. iarna
3
3. Completaţi propoziţiile utilizând cuvintele din paranteză (spaţii
rezervate, periată, dezordine, cuier, murdară, scuturată)
a. Îmbrăcămintea trebuie ţinută în …………sau în……………….. .
b. Răspândirea ei în încăpere produce un aspect de………………

41
c. Zilnic ea trebuie…………. şi………….……….. .
d. Pentru îmbrăcămintea…………este indicat un coş de nuiele cu capac.
5 3. Enumăraţi câteva reguli de igienă, privind:
a. uniforma şcolară;
b. costumul de la orele de educaţie fizică;
c. îmbrăcămintea (hainele) în excursie (la
munte, la mare).
d. Îmbrăcămintea acasă (ziua şi noaptea).
e. Îmbrăcămintea după anotimp.
f. Întreţinerea îmbrăcămintei.
4. Desenaţi caricaturi ale căror mesaje să
conducă la învăţăminte care să vă ajute să
înţelegeţi necesitatea utilizării unei vestimentaţii
igienice.

5. Găsiţi cuvintele cu care numim:

a. îmbrăcămintea cu care venim la şcoală;
b. obiectele cu care ne acoperim capul;
c. îmbrăcămintea pe care o folosim la orele de educaţie fizică.

Unde mi-e căciula?

Ceasornicul deşteptător sună îndelung. Marin se răsuci, îşi
trase mai adânc plapuma peste cap şi continuă să doarmă.
Părinţii plecaseră deja la serviciu.
Camelia, surioara dintr-a şasea, învăţa după-amiază. Văzând că nu
se trezeşte, trase plapuma de pe el şi-l obligă să se scoale. Marin,
somnoros cum era, pierdu minute bune până se trezi, apoi, făcându-se că
se spală, zăbovi câteva minute în baie.
În final, înfulecă ceva, se îmbrăcă şi dădu să iasă în mare
grabă…era târziu. Dar căciula…nu e căciula…
- Unde mi-e căciula? Strigă el la Camelia.
- Am văzut ieri motănelul vecinilor cu ea, îl luă surioara peste
picior.
Marin începu să scotocească… prin dulap, prin bibliotecă… peste
tot; nu e şi nu e. timpul zbura, iar el îmbrăcat cum era şi cu ghizdanul în
spate, apucându-se să caute pe sub mobile, transpirase tot şi-şi rupsese o
curea de la ghiozdan. Într-un târziu, găsi căciula sub pat, o luă cu greu şi o
zbughi pe uşă.
- Ce dezordonat, îşi zise Camelia. A întârziat la şcoală.
Ionel Dorobanţu
Eu de muncă nu mă sperii
Eu nu-s fată, sunt băiat, dar nu-mi las în grabă mare

42
toate hainele pe pat, Nici pe haine, nici pe ghete
jucării la întâmplare, nu las fir de praf sau scamă
căci de muncă nu mă sperii – Curăţenia, băiete,
haina, basc, pantalonaş, Sănătăţii-i este mamă!
mi le scutur, mi le perii
şi le pun pe umeraş. Valentin Deşliu
a. Ce proverb este amintit în poezie? Argumentaţi.
b. Discutaţi atitudinea pe care o are băiatul faţă de lucrurile sale de
îmbrăcăminte, aşa cum reiese din poezie.

Alegeţi cuvintele din paranteză care se potrivesc cu rimă versurilor

(negri, albaştri, albă, roşii):
Mama o cămaşă-mi dete.
Nu fac tumbe eu prin nalbă,
Ca să nu rămână pete,
Doar cămaşa mea e …
Pantaloni îmi dete tata,
N-o s-ăi rup eu prin jugaştri,
Pantaloni aşa mai cată,
Pantalonii sunt ...
6

Test “Ţinuta vestimentară”

Testul constituie un instrument de
măsurare atât pentru voi cât şi pentru
alţii. El vă poate ajuta să descoperiţi
unele trăsături ale personalităţii voastre,
referitoare la aspectele practice ale vieţii
de zi ci zi. La întrebări trebuie să
răspundeţi cu toată sinceritatea prin da
sau nu.
1. Vi se rup şireturile la pantofi de obicei
când vă grăbiţi şi nu aveţi altele de rezervă?………..
2. Păstraţi ciorapii fără pereche sau mănuşile desperecheate?………..
3. Aveţi mai multe umeraşe decât haine, rochii, paltoane?…………
4. Când scoateţi hainele din valiză, sunt şifonate?………………………..
5. Aveţi asupra voastră, când plecaţi de acasă, circa 50% din obiectele
care vă sunt necesare?…………….
6. Ştiţi să aranjaţi lucrurile într-un rucsac când placaţi în excursie?
7. Ştiţi să coaseţi un nasture “cu picior” pentru palton sau haină mai
groasă?
8. Vă pricepeţi să scoateţi petele de pe ţesături?
9. Îţi înfrumuseţezi garderoba cosând pe rochie sau pe veste unii nasturi
frumoşi şi divers coloraţi?
10. Când scoateţi hainele din dulap, sunt şifonate?
Calculaţi scorul şi stabiliţi rezultatul:

43
 Se marchează cu un punct răspunsurile cu DA la întrebările
3,5,6,7,8,9 precum şi răspunsurile cu NU la restul întrebărilor – 1,2,10.
Dacă veţi obţine 10 puncte, sunteţi meticuloşi, ordonaţi, aveţi deprinderi şi
aptitudini utile. Între 7 şi 9 puncte probabil vă lipseşte una din calităţile
menţionate mai sus. Sub 7 puncte vă sfătuim să fiţi mai atent fiindcă nu
sunteţi ordonaţi şi nici îndemânatici.

Completaţi rebusul: “Obiecte confecţionate din ţesături, blană,

piele, etc. cu care se acoperă corpul omenesc”
1 Î
2 M
3 B
4 R
5 Ă
6 C
7 Ă
8 M
9 I
10 N
11 T
12 E

1. Protejează corpul omenesc împotriva acţiunilor dăunătoare a

frigului, vântului, umezelii, căldurii, etc. 2. Protejează îmbrăcămintea pe
vreme de ploaie. 3. “Haina” animalelor. 4. Protejează gâtul iarna de
răceală. 5. Purtată în mod deosebit de băieţi iarna. 6. Material preferat
pentru lenjeria de corp. 7. Acoperă capul vara la mare. 8. Îmbrăcămintea
purtată acasă noaptea în pat. 9. Îmbrăcăminte folosită pe timp de ploaie.
10. Acoperă mâinile iarna. 11. Îmbrăcămintea doctorului. 12. Este folosită
la îngrijirea îmbrăcămintei.

Umor:
- Ce ai făcut cu şapca asta de-i atât de murdară?
- Au jucat băieţii fotbal cu ea!
- Şi tu ai stat şi te-ai uitat…
- Nu. Eu eram portarul!

44
 1 Îngrijirea încălţămintei

Sfaturi practice
1. După ce au fost purtaţi este bine ca pantofii să
fie şterşi de praf sau noroi şi aşezaţi pe un
grătar de lemn sau de metal, pentru a se
putea aerisi şi usca talpa.
2. În interiorul locuinţei este indicat a se purta o încălţăminte de casă,
comodă, călduroasă, cu toc jos, care să permită relaxarea piciorului.
3. Mersul cu picioarele goale pe nisip sau iarbă este bine să fie practicat
ori de câte ori aveţi prilejul.
4. Încălţămintei I se asociază în mod curent purtarea ciorapilor, care sunt
necesari pentru a atenua frecarea, a absorbi transpiraţia şi iarna pentru
a împiedica degerăturile. Ciorapii se murdăresc repede, de aceea este
foarte indicată schimbarea lor zilnică.
5. Pentru persoanele cărora le transpiră picioarele nu este recomandabilă
purtarea ciorapilor din fibre sintetice, ci din bumbac sau lână cu
bumbac.
6. Utilizarea încălţămintei din material impermeabil (de cauciuc, etc.)
trebuie limitată numai pe timp ploios.
7. Pentru plimbări, excursii folosiţi pantofi de tenis, de sport.
8. Să nu dai sau să iei cu împrumut (nici între fraţi şi surori) obiecte de
încălţăminte.
9. Poartă întotdeauna pantofi corespunzători mărimii piciorului tău.

Aplicaţii
1. Potriviţi cu ajutorul unor săgeţi încălţămintea cu anotimpul
corespunzător: 2
A B
Vara pantofi ghete
Toamna sandala papuci
Iarna cizme
Primăvara adidaşi

2. Completaţi propoziţiile:
a. Pantofii, ghetele, sandalele sunt confecţionate de
obicei din………..
b. Şosetele sunt fabricate din…………. sau………………
c. Pantofii trebuie şterşi de……………….., de………….şi daţi cu…….de
ghete.
d. Pentru fiecare anotimp trebuie o încălţăminte……………………. .

45
3. Explicaţi de ce nu este bine să purtăm încălţăminte prea largă sau
prea strâmtă.
4. Spuneţi şi argumentaţi cum trebuie să vă încălţaţi în anotimpul
friguros.
5. Enumăraţi câteva reguli privind încălţămintea igienică.
6. Selectează dintre cuvintele de mai jos, numai pe cele care sugerează
îngrijitul pantofilor, sau în alte scopuri:
Pieptenele, oglinda, peria de pantofi, peria de haine, periuţa de
dinţi, săpunul, pasta de dinţi, crema de ghete, fierul de călcat.
6. Creează o scurtă povestioară în care să descrii ce se întâmplă cu un
băieţel care nu poartă încălţăminte potrivită cu dimensiunile piciorului
şi/sau cu anotimpul.
7. Măsoară-ţi lungimea tălpii piciorului. Ce număr porţi la pantofi?

Pantofii lui Costel 3

Într-o zi, Costel a venit la şcoală cu pantofi
murdari. Ne-am mirat, pentru că afară era vreme
frumoasă.
Colegii i-au văzut pantofii şi l-au întrebat.
- Ce s-a întâmplat, Costel, cu pantofii tăi?
Costel s-a uitat la ei şi le-a răspuns:
- Mama a plecat de dimineaţă la serviciu şi n-
a avut timp să-I cureţe.
- Cum, ţie mama îţi curăţă pantofii?
- Da, a răspuns Costel încet.
- Nu-i de ajuns cât fac părinţii pentru tine?
Trebuie să-ţi cureţe şi pantofii, în loc să-I
cureţi tu pe-ai dânşilor?
Costel era roşu ca focul. Au mai roşit şi alţii dintre cei care aşteptau
să le vină totul de-a gata.
În recreaţie Costel şi-a curăţat pantofii.
De atunci, Costel n-a mai roşit în faţa colegilor.
(Limba română, manual pentru clasa a II-a,
4 Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,
1995)
Răspunde la următoarele întrebări:
a. Cum erau pantofii lui
Costel? De ce?
b. De ce au roşit şi alţi elevi?

46
 Activitate în grup: Joc de mişcare “Staţia curăţeniei”
Se repartizează roluri de: Casier; Controlor; Mecanic; Călători
şi se precizează sarcinile fiecăruia.
Elevii-călători îşi cumpără biletele de la casierie pentru “Trenul
Curăţeniei” . Pe fiecare bilet este desenat semnul corespunzător
unui vagon:
- vagonul mâinilor curate – M
- vagonul urechilor curate – U
- vagonul dinţilor curaţi – D
Elevii se urcă în vagoane. Controlorul îşi va stabili vagonul care va
fi controlat. El verifică corespondenţa literei de pe bilet şi curăţenia
elevului. Exemplu: dacă are biletul “M” controlează mâinile elevului.
Elevii care vor fi găsiţi cu mâinile murdare vor fi daţi jos din tren la
prima staţie, care poate fi “Staţia dinţilor curaţi”.
În timp ce aşteaptă să vină din nou trenul, călătorul trebuie să
mimeze că se spală pe mâini. Dar se va spăla şi pe dinţi, dacă nu este
spălat, pentru că se află în “Staţia dinţilor curaţi”.
Urcă în tren. Controlorul poate discuta cu elevii despre regulile de
igienă.

Test
Sunteţi îngrijit?
Răspundeţi numai prin DA sau NU la fiecare dintre cele 11 întrebări
de mai jos: scrieţi răspunsul chiar în dreptul întrebării.
1. Vă lustruiţi pantofii sau îi curăţaţi în fiecare zi?……………..
2. Îmbrăcaţi cămăşi sau haine care au găurele sau pete?………….
3. Vă pieptănaţi de cel puţin două ori pe zi?………………….
4. Riscaţi să vă fie puţin frig, decât să plecaţi de acasă îmbrăcat cu haine
groase…pentru orice eventualitate?…………………………….
5. Vă cumpăraţi pantofi sau ghete cu un număr mai mic, care să vă
strângă puţin numai pentru a da impresia că aveţi piciorul mai
mic?…………..
6. Vă tăiaţi unghiile în fiecare săptămână?………………………..
7. Vă schimbaţi ciorapii sau şosetele zilnic?………………………..
8. Vă călcaţi pantalonii sau fusta cel puţin o dată pe săptămână?……….
9. Vă spălaţi pe dinţi cel puţin de două ori pe zi?…………………..
10. Faceţi baie cel puţin o dată pe săptămână?………………….
11. Aveţi totdeauna o batistă curată asupra voastră?……………………
Acum faceţi aprecierea astfel. Marcaţi câte un punct pentru fiecare
DA. Dacă aveţi în total 8 puncte, sunteţi cam exagerat, preocupat chiar de
cochetărie, nefirească la vârsta voastră. Pentru 7 puncte vă pândeşte
caracteristica de mai sus: vă puteţi cumpăra încălţăminte comodă. La 6

47
puncte sunteţi îngrijit şi vă prezentaţi corect în societate. Pentru 5 puncte
este necesar să fiţi mai atent cu ţinuta şi curăţenia voastră. Încercaţi să
puteţi răspunde DA la mai multe întrebări, cu excepţia celor de la punctele
2, 4, 5. Pentru 4 puncte, regretăm dar sunteţi neglijent(ă). Sub 4 puncte nu
prea sunteţi agreabil de privit şi poate nici să nu mirosiţi prea bine. Este
timpul să vă ocupaţi mai mult de corpul şi de ţinuta voastră. Întrebările de
mai sus vor fi un prim îndreptar.
Ne jucăm şi repetăm!
Completând următorul careu, veţi obţine denumirea obiectelor
făcute, de obicei, din piele şi care servesc ca să se acopere şi să
protejeze picioarele.
1 Î
2 N
3 C
4 Ă
5 L
6 Ţ
7 Ă
8 M
9 I
10 N
11 T
12 E
1. Încălţămintea copiilor nu trebuie să aibă tocuri…………………..
2. Încălţăminte de vară. 3. Încălţăminte de casă. 4. Încălţămintea cu blană
se recomandă pe timp de……. 5. Confecţionată din material impermeabil
şi este recomandată pe timp……….. 6. Cu picioarele goale. 7. Trebuie daţi
cu…………. 8. Material recomandat pentru fabricarea şosetelor. 9.
Material nepotrivit pentru şosete. 10. Miros neplăcut al picioarelor. 11.
Încălţămintea nu trebuie să fie …………... 12. Încălţăminte pe timp ploios.

Mesajul rupt
Reasamblează bucăţile acestui mesaj şi vei găsi o cugetare
plină de înţelepciune.

48
 Test de autoapreciere al igienei corporale
Încercuieşte sau subliniază răspunsul ce-ţi corespunde.
1. Pune mâinile pe masă cu palmele în jos. Cum arată unghiile? (scurt tăiate,
fără acumulări de murdărie sub ele, etc.). Da, nu.
2. Ai cu tine băsmăluţă (şerveţel)? Este curată sau nu? Da, nu.
3. Priveşte la încălţămintea ta: este curată sau nu? Da, nu.
4. Ţi-ai spălat azi dimineaţa cu săpun gâtul şi urechile? Da, nu.
5. Gulerul cămăşii, pe care astăzi o porţi, este de o curăţenie impecabilă? Da,
nu.
6. Dacă cineva te invită acum în ospeţie, te vei simţi incomod din cauza că
ciorapii tăi nu sunt “proaspeţi”. Da, nu.
7. Dacă se anunţă la momentul dat un control medical, vei fi jenat din cauză
stării lenjeriei de corp? Da, nu.
8. Ţi-ai curăţit azi dimineaţa dinţii? Da, nu.
9. Părul este nepieptănat, gras? Da, nu.
10. Pe gulerul sacoului, cămăşii ai mătreaţă? Da, nu.
11. Ai nişte pete de grăsime pe hainele tale făcute în timpul când mâncai? Da,
nu.
12. Înainte de a ieşi din casă, te uiţi în oglindă? Da, nu.
13. Ai în poşetă, ghiozdan pieptene, oglindă? Da, nu.
14. Astăzi te ai folosit de parfum, deodorant? Da, nu.
15. În ultimele 3 zile ai făcut baie, duş? Da, nu
Se marchează cu 1 punct răspunsurile cu Da la întrebările
1,2,3,4,5,8,12,13,14,15 precum şi răspunsurile cu Nu la restul întrebărilor-
6,7,9,10,11. Dacă veţi obţine 15 puncte, sunteţi ordonat, respectaţi igiena
personală. Între 15 şi 10 puncte probabil că unele reguli de igienă personală nu le
respectaţi. Sub 10 puncte vă sfătuim să fiţi atent fiindcă nu sunteţi ordonat, nu
respectaţi igiena personală şi asta va fi observat de cei din jurul vostru.

Reţine 13 reguli ale igienei corporale:

1. Faci baie de 2-3 ori în săptămână; vara-zilnic;
2. Schimbi lenjeria de corp (chiloţii, maioul, ciorapii) zilnic;
3. Speli faţa dimineaţa şi seara;
4. Speli picioarele, organele genitale şi în jurul anusului seara înainte de somn;
5. Lenjeria de pat şi de corp sunt numai de folosinţă individuală;
6. Îţi tai scurt unghiile la mâini peste fiecare 4-5 zile; la picioare peste fiecare 7-
10 zile;
7. Îţi speli părul odată în 4-5 zile, folosind şampon;
8. Lenjeria de pat se schimbă în dependenţă de gradul de murdărire, dar nu mai
rara de 7-10 zile;
9. În îngrijirea pielii foloseşte săpun, şampon, geluri, etc.;
10. Dinţii se curăţă dimineaţa şi seara. După fiecare masă se fac gargare;
11. Păstrează îmbrăcămintea şi încălţămintea curate. Le speli, curăţi, periezi,
usuci atunci când este cazul.
12. Păstrează curăţenia peste tot.
13. Resturile de hrană, gunoiul aruncă-le la lada de gunoi.

49
 Ai grijă de sănătatea ta fizică
şi psihică!

8 reguli ale igienei corporale

1. Corp spălat;
2. Mâini carate, unghii tăiate;
3. Dinţi spălaţi;
4. Păr curat, pieptănat;
5. Batistă proprie curată;
6. Rufărie curată;
7. Îmbrăcăminte curată, ordonată;
8. Încălţăminte lustruită.

Igiena îmbrăcămintei. Pentru păstrarea curăţeniei corporale, rufăria

trebuie schimbată şi spălată săptămânal, iar hainele care nu se pot spăla
atât de des, trebuie scuturate şi periate zilnic, deoarece ele se murdăresc
atât pe dinăuntru, la contactul cu secreţiile pielii, cât şi la exterior, prin
praful şi microbii din aer.
Igiena încălţămintei. Pentru fiecare sezon, trebuie o încălţăminte
potrivită, uşoară şi comodă (nici prea strâmtă, nici prea largă).
Încălţămintea se menţine permanent în curăţenie.

Respectă regulile de:

Igienă individuală:
 Odihnă profundă, suficientă, în timpul nopţii, cel
puţin 10 ore de somn;
 Odihnă suplimentară după amiază, cel puţin 15-
20 de minute;
 Odihnă activă – mişcare, gimnastică, pauze cu
exerciţii de înviorare – în timpul sau după
efectuarea lecţiilor.
 În timpul pregătirii temelor acasă, alternează
mereu munca ta cu cu odihnă sau cu mişcări de înviorare,
programând, ca la şcoală, pauze de câte 10-15 minute între perioadele
de lucru.
Igienă colectivă:
 Aerisirea săli de clasă;
 Mişcare în aer liber în recreaţii;
 Exerciţii de gimnastică de înviorare pentru menţinerea ritmului.

50
Reţine!
Trebuie să foloseşti pauzele! Pauza
este pentru a zburda, a alerga, a sări, a juca
mingea etc., fără a te gândi la lecţii sau a
vorbi despre ele, fără a rămâne în clasă sau
a sta pe lângă pereţi. Mişcare, mişcare,
mişcare! Când îţi destinzi muşchii şi respiri
aer proaspăt poţi să începi ora următoare
destins şi poţi să fii atent.

Ştii care este cauza pentru care uneori:

Te doare capul?
Nu ai chef de lucru?
Nu poţi fi atent?
Te simţi obosit încă de dimineaţă?
Aerul pe care îl respiri este lipsit de
oxigen necesar pentru activitatea celulelor
nervoase ale creierului tău. De aceea e
necesar să te afli în timpul liber cât mai mult la
aer curat, în pădure, etc.
Explicaţi înţelesul textului:
“Las după mine trei mari medici, care vor preveni mai multe boli,
decât am vindecat eu vreodată: exerciţiul fizic, apa şi dieta.”
Boerhavve Herman

Dragi copii din toată lumea,
Iată rugămintea mea:
Dimineaţă, seara, ziua
Nu uitaţi să vă spălaţi.
N-are-a face cu ce apă:
Din izvor ori din butoi,
De la râu sau din fântână,
Ori cu picuri de la ploi.
Dragi copii din toată lumea,
Mititei, ba şi mai mari,
Nu uitaţi de vorba noastră,
Mie nu-mi plac cei murdari.
Dar să vă spălaţi cu toţii
Când te culci, te scoli din par,
Înainte de mâncare
Şi pe urmă neapărat.
Dar întâi pe mâini cu apă,
După asta cu săpun.
Faceţi rost de un burete,
E un lucru foarte bun.
N-o să dau cu dânşii mâna,
Nici pe-ospeţe n-o să vin!
Eu mă spăl în toată ziua.
Hai noroc!
Iulian Tuvim
51
 Igiena publică
1

 Educarea dragostei
faţă de curăţenie;
 Formarea intoleranţei
faţă de murdărie;
 Formarea
deprinderilor de
păstrare a curăţeniei;
2
 Conştientizarea
importanţei naturii în
păstrarea sănătăţii;
 Posedarea unor
deprinderi de ocrotire
a naturii, formarea
unor atitudini grijulii
faţă de natură;

3 4

52
 Curăţenia este mama sănătăţii

În bucătărie permanent se acumulează resturi de la pregătirea

hranei (coji de cartofi, oase, etc.), ambalajul de la produsele alimentare
(sticle de plastic, cutii de conserve, hârtie), se formează fărâmituri de la
pâine, etc. Toate acestea şi altele se acumulează, ca regulă, la bucătărie
sau balcon, într-un recipient (căldare, cutie) închise cu un capac pentru a
nu permite accesul muştelor, furnicilor, etc. Căldarea cu gunoi zilnic este
eliberată în containere special
amenajate în curte.

1. Această fetiţă aruncă în container

ambalaj de sticlă. Sunt containere
speciale pentru hârtie, carton, altele
pentru deşeurile de la bucătărie.

8 reguli ale curăţeniei:

1. Păstrează curăţenia la locul tău de lucru (la şcoală-în bancă; acasă-pe
masă);
2. Păstrează curăţenia în odaia ta (şterge praful, pune toate lucrurile la
locul lor, etc.);
3. Păstrează curăţenia în casă (apartamentul tău). Ajută părinţilor în a
face curăţenie;
4. Păstrează curăţenia în stradă, localurile publice, transport, în pădure,
etc. Deci peste tot unde te afli;
5. Nu arunca ambalajele de la bomboane,
gumele de mestecat în stradă, pădure, râuri,
etc.
6. Resturile de hrană, reziduurile menajere se
depozitează în saci, lăzi, cutii, containere,
etc. care sunt evacuate de serviciile de
salubritate.
7. Acolo unde este murdărie apar muştele,
şobolanii, câinii vagabonzi, care pot fi
transmiţători ai diferitor boli.
8. Nu te juca nici odată în lada cu gunoi.

2. Dar voi ajutaţi buneilor, când plecaţi la ţară,

să facă curăţenie în casă, în curte?
53
 Gunoiul aruncat în râuri, pâraie, 1
provoacă poluarea apei, omoară
peştii şi păsările acvatice. Apa murdară
este favorabilă pentru dezvoltarea
diferitor microbi care pot provoca boli ale
animalelor şi a oamenilor.

Gunoiul nedepozitat
corect provoacă poluarea
solului. Vântul împrăştie
murdăria peste tot.

3
Acumulările de gunoi improvizate,
neautorizate, neamenajate cu
containere închise sunt periculoase
pentru sănătatea noastră din motiv că
atrag câinii vagabonzi, şobolanii,
şoarecii, muştele, etc., care pot fi
transmiţători ai diferitor boli.

Reziduurile menajere
sunt evacuate de pe teritoriul
localităţilor de către serviciul
de salubritate şi acumulate în
gunoişti special amenajate în
afara oraşului.

54
 Hai să ne amuzăm
1 2 3

4 5

6 7 7

Dar tu cum procedezi?

8
Discută cu părinţii tăi:
1. De ce lada de gunoi este amenajată
la distanţă de minimum 20 de metri
de la fântână?
2. De ce lada de gunoi e necesar să fie
acoperită cu capac.
Copii! E necesar ca noi să
ocrotim apa, solul, aerul. Să nu
permitem poluarea lor. Fiecare dintre
noi putem ajuta ca să rămână o planetă curată, unde viaţa să fie
plăcută. De aceea trebuie să fim atenţi unde şi ce aruncăm.

55
 Apa care este folosită de către noi în baie, bucătărie, WC-eu se evacuă printr-un sistem de canalizare. Apoi ea se
curăţă de murdărie (excremente, hârtie igienică, săpunul şi şamponul cu care noi ne-am spălat, grăsimile de la
hrană, etc.) Discută cu părinţii acest desen pentru a înţelege cum funcţionează acest sistem.
Sănătatea naturii
Ocrotiţi natura! Aerul, apele, solul şi pădurile curate ne dau nouă sănătate!
Tot ce ne înconjoară pe noi: aerul, apele, solul, pădurile e
necesar să le păstrăm sănătoase - deci curate.
A păstra apele curate înseamnă să nu aruncăm deşeurile, murdăria
în râuri, pâraie, iazuri, mare. Am spus că aceste deşeuri menajere,
industriale sunt depozitate în locuri speciale unde sunt prelucrate. În
acelaşi mod se procedează şi cu apele reziduale din apartamente,
întreprinderi.
1 În aceste trei imagini aveţi
exemplu de poluare a aerului de
către diferite întreprinderi
industriale. Mai des acest fenomen
2

se observă în oraşe. Aerul inpurificat

provoacă diferite boli la oameni. Dacă
în stradă, ogrăzi este murdar, atunci
3 vântul împrăştie microbii peste tot.
De aceea datoria noastră este să
păstrăm curăţenia.
În solul murdar microbii pot
vieţui timp de câteva luni. Din sol
ei vor nimeri pe legumele şi
fructele cultivate. De aceea
legumele şi fructele nespălate pot
provoca diferite boli.
Reţineţi!
Legumele şi fructele se spală bine înainte de întrebuinţare.
Solul se păstrează curat prin faptul că nu se îngroapă în el gunoiul
acumulat în gospodărie, nu se varsă apele din canalizaţie, etc.
Pădurile sunt locurile de odihnă pentru noi şi e necesar permanent să le
păstrăm curate. Asta înseamnă că nu se aruncă sticle de plastic şi pungi, cutii de
conserve, hârtii, resturi de hrană, etc. în pădure şi orice alt loc, ci se duc la lada
de gunoi.
Este categoric interzis de a arunca în pădure, fâşiile forestiere gunoiul
acumulat în gospodărie, deşeurile de la construcţii, lucrurile vechi şi uzate, etc.

57
 Autoportret al comportării civilizate
Răspunde cu sinceritate, prin DA sau NU, la următoarele întrebări. (Pune
semnul X în căsuţa care se potriveşte răspunsului tău).
NU DA
1 Păstrezi lucrurile personale, încălţămintea în ordine, la locul 1
lor?
2 Cureţi zilnic de praf îmbrăcămintea şi încălţămintea? 2
3 Te speli zilnic pe dinţi, dimineaţa şi seara? 3
4 Te speli pe picioare în fiecare seară, înainte de culcare? 4
5 Porţi uneori îmbrăcămintea murdară, cu nasturii lipsă? 5
6 Îţi controlezi ţinuta înainte de ieşirea din casă? 6
7 Urci animale în pat? 7
8 Faci patul în camera ta? 8
9 Ştergi praful? 9
10 Te joci în timpul mesei cu tacâmurile, cu pâine, cu 10
şerveţelele?
11 Faci zgomot când mănânci? 11
12 Ajuţi părinţii la treburile gospodăreşti? 12
13 Faci cumpărături? 13
14 Saluţi politicos părinţii? 14
15 Răspunzi urât la observaţiile părinţilor? 15
16 Ştii datele aniversării zilelor de naştere ale părinţilor? 16
17 Oferi mamei florile ei preferate? 17
18 Poţi spune ce culoare au ochii şi părul părinţilor? 18
19 Te simţi necăjit dacă eşti trimis după unele cumpărături? 19
20 Îţi cerţi cu cuvinte urâte fraţii (surorile)? 20
21 Păstrezi curate cărţile împrumutate? 21
22 Uiţi să restitui cărţile împrumutate? 22
23 Te-ai gândit ce profesie vei alege? 23
24 Acorzi ajutor vârstnicilor? 24
25 Vorbeşti cu colegii în timpul orelor de curs? 25
26 Te consideri nedreptăţit când primeşti notă mai mică fiindcă 26
nu ştii?
27 Foloseşti întotdeauna un limbaj ales? 27
28 Acorzi importanţă notei la purtare? 28
29 Te supără o observaţie nedreaptă? 29
30 Eviţi să faci zgomot? 30
31 Îţi ceri întotdeauna scuze când greşeşti? 31
32 Iei atitudine când eşti “martor” la o faptă necivilizată? 32
33 Îţi dai cuvântul de onoare şi când spui un neadevăr? 33
34 Faci uneori farse prietenilor ca să te amuzi? 34
35 Scrii părinţilor când eşti plecat în tabere? 35
36 Spui întotdeauna “mulţumesc” unei persoane pentru serviciul 36
făcut?
37 Râzi dacă vezi căzând un trecător? 37
38 Scuipi pe jos 38
39 Arunci hârtii pe jos? 39
40 Eviţi stropirea cu noroi a altor trecători? 40

58
 41 În mijloacele de transport stai pe scaun, dacă sunt şi 41
persoane mature în picioare?
42 Din mijloacele de transport cobori pe uşa de la urcare? 42
43 Călătoreşti fără bilet? 43
44 Oferi locul persoanelor în vârstă, chiar dacă nu stai pe 45
locurile rezervate lor?
45 Arunci pe jos biletele de călătorie? 45
46 Traversezi strada uneori prin locurile nemarcate? 46
47 Îţi recunoşti greşeala, dacă eşti surprins că ai încălcat regulile 47
de circulaţie?
48 Eşti punctual? 48
49 Îţi scrijeleşti numele pe scoarţa copacilor? 49
50 Rostogoleşti pietre pe panta munţilor? 50
51 Rupi plante ocrotite de lege? 51
52 Aprinzi focul în pădure? 52
53 Laşi urme de resturi de mâncare în excursie? 53
54 Te descalţi de pantofi în compartimentul de tren, ca să fii 54
comod?
55 Asculţi muzică la aparatul de radio deschis la maximum? 55
56 Urci bagajele pe fereastra vagonului de tren? 56
57 Te străduieşti să ajungi la timp când ai o întâlnire? 57
58 Te îmbraci adecvat? 58
59 Discuţi cu voce tare cu alte persoane? 59
60 Foşneşti ambalajul dulciurilor în timpul spectacolului? 60
61 Te grăbeşti la garderobă înainte de sfârşitul spectacolului? 61
62 Arunci sub scaun biletele, profitând de întunericul din sală? 62
63 Adresezi cuvinte urâte celor care te lovesc din neatenţie? 63
64 Îţi anunţi vizitele la rude? 64
65 Foloseşti ştergătorul de la intrarea într-o locuinţă? 65
66 Încerci să depăşeşti alte persoane la un rând? 66
67 Predaţi organelor în drept obiecte sau acte găsite? 67
68 Foloseşti un limbaj decent în convorbirile cu colegii? 68
69 Saluţi politicos o persoană cunoscută? 69
70 Crezi că este necesar să te porţi întotdeauna cuviincios? 70
Acum poţi să-ţi faci autoportretul, evaluându-ţi rezultatele la test:
 Acordă-ţi câte un punct pentru fiecare NU formulat la numerele 5, 7, 10, 11,
15, 19, 20, 22, 25, 41, 42, 43, 45, 46, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 59, 60,
61, 62, 63 şi câte un punct pentru DA la celelalte întrebări.
 Calculează suma punctelor obţinute şi vezi unde te situezi:
a. peste 65 de puncte: te comporţi întotdeauna potrivit normelor de bună
purtare şi ai o educaţie aleasă!
b. 60-65 de puncte: faci uneori greşeli, dar poţi îndrepta repede şi uşor
lipsurile!
c. 54-59 puncte: ai lipsuri destul de serioase, trebuie neapărat să le
îndepărtezi!
d. Sub 54 puncte: ai lipsuri mari, dar te poţi îndrepta prin perseverenţă!
Nu te descuraja niciodată! Urmează îndemnul:
Ai reuşit, continuă! Nu ai reuşit, continuă!
59
 1

2
Mişcarea este sănătate

Sunt diferite tipuri

de sport, însă toate duc la
dezvoltarea muşchilor,
întărirea scheletului,
3 îmbunătăţirea activităţii
inimii.
Ştiaţi că…
Muşchii contractându-se
şi relaxându-se sub piele,
pun oasele în mişcare.
Corpul nostru are mai
mult de 650 de muşchi,
de mărimi şi forme
5 diferite.
Cei ce fac sport:
 se îmbolnăvesc mai
rar.
 au o dispoziţie mai
bună.
4
6  au un somn liniştit.
 sunt mai calmi.
 nu au surplus în
greutate.
 nu fumează.
 nu consumă alcool şi
droguri.
 au o ţinută frumoasă.
7 8 9  nu obosesc repede.
60
1 2

3
Spre regret, în timpul
ocupaţiilor sportive, pot avea loc, din
neatenţie, lipsă de experienţă diferite
accidente. În timpul căderii se poate
fractura vre-un os; sunt periculoase
loviturile în regiunea capului; pot fi
hemoragii nazale, etc.

Află mai mult… La naştere avem

 Efectuând exerciţii la bară, este
necesar de a te asigura.
 Fii atent, nu te distrage, nu te
grăbi, nu te îmbrânci.
 Respectă în tocmai instrucţiunile
antrenorului.
 La orele de educaţie fizică sunt
necesare uniforma sportivă şi
încălţăminte specială.
300 de oase, dar la vârsta adultă,
numai 206; unele dintre ele se
concresc în timpul creşterii.
Oasele susţin corpul şi îi
protejează organele. Oasele pot
fi lungi sau late, îşi măresc
lungimea pe măsură ce creştem.
Oasele se îmbină şi alunecă unul
faţă de altul. formând articulaţii
(genunchii, umerii, coatele…)
5
61
 Joaca este tot sport. Sport este şi 1
gimnastica, alergările, săriturile, tot ce ne pune
pe noi în mişcare. Cu cât te vei mişca mai mult
în timpul recreaţiei, cu atât este mai bine.
2

 Observă cu atenţie imaginile de mai sus.

 Comentează activităţile elevilor din fiecare imagine.
 Ce reguli trebuie respectate în cadrul orelor de educaţie fizică?
62
1

Ştiaţi că… Pentru a face un pas, intră în acţiune peste

200 de muşchi; pentru a zâmbi, numai 15, iar pentru a încrunta
sprâncenele acţionează 50 de muşchi.

63
 1

Toţi copiii e necesar să ştie a înota! Tu frecventezi

bazinul de înot?
 De ce toţi trebuie să ştie a înota?
 Ce bazine de apă în care am putea înota cunoşti?

64
Serviciile de urgenţă
901 - serviciul antiincendiar
în caz de izbucnirea unui incendiu se face apel telefonic 901 pentru
serviciul antiincendiar. Pompierii sosesc la locul indicat (numiţi exact
adresa) şi sting incendiul. La necesitate ei acordă ajutor celor sinistraţi
902 - poliţia
Când există agresiune de la alte persoane (jaf, furt, spargerea
apartamentelor, încălcarea ordinii publice, etc.) se apelează la ajutorul
poliţiei. Telefonul de contact 902.
903 - ambulanţa.
Este serviciul medical de urgenţă care la apelul telefonic 903
soseşte la domiciliu sau la locul unui accident pentru acordarea asistenţei
medicale. Celui bolnav (accidentat) i se numeşte un tratament, la
necesitate el este transportat în spital.
904 - serviciu intervenţie gaz
la sesizarea unui miros suspect în apartament, la scară fă apel la
telefonul 904. În aşteptarea serviciului tehnic nu aprinde focul (chibriturile,
bricheta, lumina electrică etc.) în încăpere, clădire pentru a evita o
explozie.
Reţine:
 Serviciul de urgenţă funcţionează 24 din 24 ore;
 Când faci apel la serviciul de urgenţă, indică adresa exactă şi deplină;
 Nu apela la serviciile de urgenţă fără nici o necesitate;

Hai să ne jucăm puţin!

Intersecţia.
Din corzi şi bastonaşe se realizează o “intersecţie” de dimensiuni reale, dirijată
de un “agent de circulaţie”, rol care la început este dirijat de către organizator, apoi de
către un elev care face parte din patrulele şcolare de circulaţie şi care poate juca acest
rol. “Agentul de circulaţie” se plasează în mijlocul “intersecţiei”, în cerc, executând mişcări
promte: întoarceri la stânga cu braţele lateral, cu pauze de 15-20 secunde între ele.
Elevii joacă rolul de pietoni. Regula de joc
şi de circulaţie stabileşte că este voie să
traversezi strada de pe un trotuar pe celălalt
numai când agentul de circulaţie se află cu faţa
sau cu spatele spre locul pe unde se traversează
şi este interzisă dacă acesta se află cu umărul în
direcţia respectivă. Jocul continuă până ce toţi
copiii traversează corect “strada”, din timp în timp
schimbându-se şi “agentul de circulaţie”. De câte
ori el observă încălcări ale regulilor de traversare,
foloseşte cuvântul “Stop!” cu fluierul, chemând la
el pe cei ce încalcă regula pentru a le explica în
ce constă greşeala.

65
 1 2

Modulul III
Comportamentul
nesanogen
3
 Conştientizarea daunei fumatului,
consumului de alcool şi droguri
pentru sănătate.
 Formarea intoleranţei faţă de fumat,
consumul de alcool şi droguri.
 Formarea de deprinderi care
împiedică folosirea alcoolului,
drogurilor şi a fumatului.
 Formarea dragostei faţă de sport şi
a activităţilor fizice ca alternativă a
4
fumatului, consumului de alcool şi
droguri.

66
Stil de viaţă 1

fără tutun

Oamenii care se respectă, apreciază

foarte mult sănătatea şi de obicei nu fumează. Cei
care au un sistem de valori şi ţeluri clare, înţeleg mai
repede de ce fumatul nu poate decât împiedica
atingerea ţelurilor lor. Majoritatea atleţilor nu
fumează pentru că ştiu că le diminuează
performanţele. Este diferenţă dintre o persoană care
mănâncă alimente potrivite, face exerciţii fizice, se
odihneşte îndeajuns şi nu fumează şi o persoană care mănâncă ce nu
trebuie, nu se mişcă destul, doarme trei ore pe noapte şi fumează două
pachete de ţigări pe zi. E trist, dar adevărat, că oricâte exerciţii fizice am
face şi oricâte alimente sănătoase am consuma, nu vom înlătura efectele
negative ale fumului de ţigară odată intrat în organism. Mai mult, ţigările
poluează şi aerul pe care îl respiră ceilalţi.
Efectele dăunătoare ale fumatului nu pot fi puse la
îndoială.
 Fumătorii sunt supuşi riscului de deces cu 70% mai mult decât
nefumătorii.
 Fumătorii sunt de opt ori mai predispuşi la boli de inimă decât
nefumătorii.
 Plămânii, laringele, esofagul, vezica urinară, pancreasul şi rinichii sunt
afectaţi de cancer mult mai des la fumători. Aproximativ 30% din
decesele cauzate de cancer sunt legate de
fumat.
 Bolile cronice de plămâni, cum sunt
emfizemul sau bronşita cronică apar de 10
ori mai des la fumători decât la nefumători.
 Fumatul în timpul sarcinii este, de
asemenea, foarte riscant. Substanţa cea mai
periculoasă din fumul de tutun este nicotina.
Deşi este considerată cauza principală a
atacului de cord şi a cancerului, rolul său cel
mai periculos este că întăreşte dorinţa de a
fuma. Nicotina duce la dependenţă foarte
2 mare, ceea ce face ca fumătorilor să le fie
greu să renunţe la fumat.
 Fumatul produce o respiraţie neplăcută,
îngălbeneşte dantura, îngroaşă părul şi îl face să miroase urât,
67
 îmbâcseşte hainele, pătează degetele. Fumatul alterează gustul şi
mirosul, determină ridurile faciale. În câteva minute după prima ţigară,
ritmul inimii se accelerează creşte tensiunea arterială.
O întâmplare
Ionică ieşi în curte şi îşi aştepta prietenii de joacă Alexăndrel
şi Dumitraş. Toţi erau de o vârstă, dar cu toate acestea Ionică era mai înalt
şi mai voinic ca ei. Din acest motiv el se ţinea mândru de sine şi se mânia
câte odată pe prietenii săi, că nu luau în seamă acest lucru şi nu-I dădeau
întâietate în acţiunile pe care le întreprindeau.
Nu departe de el stătea un grup de băieţi mult mai mari. Unul dintre
aceştia văzându-l îl chemă şi îi întinse prietenos mâna. La rândul lor toţi
ceilalţi i-au strâns mâna. Acest gest l-a bucurat mult pe Ionică. După ce l-
au întrebat cum îl cheamă, cel ce îl chemase a scos cinci lei din buzunar şi
i-a dat rugându-l să-i facă un serviciu. Să alerge până la gheretă şi să-I
cumpere un pachet de ţigări. Aşa ceva Ionică nu cumpărase nici odată şi
propunerea l-a surprins.
- Eu? – bângui el. 3
- Da ce nu eşti destul de mare?
- Ba da. Dar…
- Da-te, o să-ţi vândă.
Ionică o luă repede din loc, trecu
pe lângă vechii săi prieteni şi cu un gest
mândru le spuse că nu mai are timp
pentru ei, că uite are treabă cu băieţii cei
mari.
- Nu te lega cu ei, vezi că sunt suspecţi.
- Suspecţi fiindcă nu v-au luat pe voi în
seamă.
A ajuns fuga la gheretă, a cerut ţigări, dar vânzătoarea l-a dojenit şi
n-a vrut să-i vândă. Între timp unul din noii lui prieteni s-a apropiat şi a
cumpărat el ţigări. L-a luat pe Ionică cu el şi a ajuns la grup, l-au servit şi
pe el cu o ţigară.
- Eu nu fumez, - zise Ionică bâlbâit.
- Ei, încearcă şi tu, că doar eşti şi deja mare, sau ţi-e frică de mămica?
Ionică, cu mâna tremurândă, duse ţigara la gură, un miros greu îi
veni în nas. A tras un fum şi acesta i se opri tot în gât. Nu putea respira.
Ochii îi ieşeau din orbite, dar aer nu-i venea. Privi cu groază la noii
prieteni, care râdeau în hohote. Dar iată că I-a venit puţin aer, a tuşit
îndelung, apoi privind iar în jurul său a văzut doar mutrele lor
dispreţuitoare. Cu lacrimi în ochi a alergat într-o parte, dorind să se
ascundă cât mai departe de ei. Băieţii prinse a-l şuiera, făcându-l de râs
faţă de toată lumea. S-a oprit pe o bancă întristat şi umilit, iar din ochi îi

68
 4 curgeau bobiţe mari de lacrimi pe care nici
nu le lua în seamă. O mână mângâietoare î-l
netezi pe umăr. Erau vechii lui prieteni.
- Bine că ai rupt-o cu ei, nu vezi că sunt
nişte derbedei? Haidem la plimbare prin
parc.
Ionică a urmat tăcut şi totodată
bucuros că bunii lui prieteni nu s-au supărat şi nu l-au luat în râs pentru
păţania lui. După această întâmplare el a început să fie mai atent cu cine
se împrieteneşte şi ce preocupări au cei care-l chemă să-l urmeze.
Ştiaţi că…
- După cum spun cronicile, cu secole în urmă, sultanul Murad al VI-lea şi
şahul Persiei tăiau nasul supuşilor care se îndeletniceau cu …fumatul?

Activitate
Citiţi în clasă următoarele descrieri despre doi elevi diferiţi.
Elevul 1. Uneori, destul de des, să fii elev este greu. Dintr-o dată ai
sute de decizii de luat. Şi toată lumea, părinţii şi mai ales prietenii, au câte
un răspuns. Niciodată nu ştii cine are dreptate. Vinerea trecută a fost în 13
şi, cum era de aşteptat, a fost una din cele mai rele zile din viaţa mea. Am
căzut la testul de ştiinţe. Mă plictiseşte cumplit materia asta. Nu înţeleg
nimic. După asta vine cel mai bun prieten al meu şi-mi zice că dacă nu mă
duc cu el la meciul de baschet, nu mai vorbeşte cu mine niciodată. Aşa că
ne-am dus şi m-am făcut de râs total. Nu prea mă ştiu la baschet. Nici eu
nu prea ştiu la ce sunt bun. Şi, colac peste pupăză, nimeresc într-o ceartă
de-aia cu ţipete între ai mei, ştiţi, din aia în care ei ţipă şi tu asculţi. Of, ce
n-aş da să mă lase-n pace!
Elevul 2. Sunt atât de multe lucruri importante pentru mine:
prietenii, familia şi şcoala. E greu, dar încerc să le fac loc la toţi, pentru că
vreau cu adevărat. M-am hotărât să merg la cursurile de vară, să-mi ridic
notele la matematică şi mi-am promis să nu mă mai cert cu soră-mea. Mi-
am făcut şi un plan despre cum să-I conving pe ai mei să mă lase să
întârzii acasă sâmbătă. Şi, da, am hotărât, destul de greu, că Andrei nu
este prietenul potrivit pentru mine, în ciuda a ce gândesc Ana, Cristina şi
Narcisa.
Care credeţi că ar fi trăsătura caracteristică a
acestor două persoane:
 Elevul 1 este slab în luarea unei decizii. Este
superstiţios şi uşor influenţabil de către anturaj. Îi
lipseşte identitatea, are o opinie proastă despre el şi
nu prea şi-a stabilit un ţel în viaţă.
 Elevul 2 doreşte unele lucruri pentru el. Nu-I este 5

69
 teamă să ia unele decizii care-I pot schimba viaţa. Pare să aibă un
puternic respect faţă de sine şi ţeluri clare, şi nu este preocupat de
opiniile altora.
Cu cine ai dori să semeni mai mult: cu elevul 1 sau cu elevul 2?
Cum î-şi poate îmbunătăţi elevul 1 defectele de caracter şi cum
poate deveni mai sigur pe sine? (deci nu un posibil candidat la fumat).
Care dintre cei doi elevi e mai înclinat să fumeze? De ce?
Construiţi o maşină de fumat.
Aveţi nevoie de:
 O sticlă de plastic transparentă de detergent, cu capac;
 Un tub de cauciuc de 5-7,5 cm de diametrul unei ţigări;
6  Vată;
 Lipici;
 Ţigări (de preferat fără filtru);
 Chibrituri.
Ce operaţii executaţi:
 Clătiţi sticla;
 Faceţi o gaură în capac de mărimea tubului de cauciuc;
 Puneţi tubul în gaură şi lipiţi-l;
 Puneţi un pic de vată la un capăt al tubului şi ţigara la
celălalt capăt;
 Înşurubaţi capacul;
 Forţaţi să iasă aerul din sticlă, apăsând-o, tare.
 Aprindeţi ţigara şi începeţi să pompaţi sticla încet şi constant.
 Faceţi următoarele observaţii:
 Cum arată tamponul de vată după testul de fumat?
 Cum arată sticla? 7
 Ce efect credeţi că are fumatul asupra
plămânilor?
 Frecaţi tamponul de vată folosit la maşina de
fumat pe frunzele şi tulpina câtorva plante. Ce se
întâmplă?

Care organe sunt afectate la fumători?

8 Alcătuiţi o povestioară amuzantă în baza acestei imagini.

70
 Alegerea neconsumului de alcool

Consumul de alcool cauzează o serie de

schimbări importante de comportament.
 Chiar şi dozele mici de alcool afectează raţiunea şi
coordonarea necesare pentru a conduce o maşină. Mai
mult de 60% din accidentele rutiere, crimele violente
sunt săvârşite de persoane care consumă alcool.
 Dozele scăzute sau moderate de alcool măresc
1 incidenţa unor acte agresive.
 Dozele moderate sau mari de alcool cauzează
deteriorări importante ale funcţiilor mintale superioare, modificând
puternic abilitatea unei persoane de a percepe sau a-şi aminti o
informaţie.
 Dozele foarte mari pot provoca moartea.
 Consumul repetat de alcool poate duce la dependenţă.
 Consumul prelungit de cantităţi mari de alcool, mai ales combinat cu o
alimentaţie precară, poate duce la deteriorarea definitivă a unor organe
vitale, cum sunt creierul sau ficatul.
 Mamele care beau alcool în timpul sarcinii pot da naştere unor copii cu
defecte fizice ireversibile şi debilitate mintală.
Efecte de scurtă durată ale alcoolului:
 Scăderea capacităţii de a gândi limpede;
 Alterarea memoriei;
 Vomă;
 Tulburări de vedere;
 Risc crescut de accidente;
 Dificultatea de a merge sau de a sta pe picioare;
 Pierderea cunoştinţei;
 Deces.
Efecte de lungă durată ale alcoolului:
 Alcoolism; 2
 Pierderea memoriei;
 Ciroză hepatică;
 Deteriorarea creierului;
 Boli de inimă;
 Malnutriţia;
 Scurtarea duratei de viaţă;
 Moarte prin accidente (de
maşină, incendiu, la
producere);
71
 Consumul excesiv da alcool poate avea efecte dezastruoase
asupra societăţii, familiei, care să ducă la:
3
 Lipsă de bani;
 Pierderea creativităţii;
 Delicvenţă juvenilă;
 Distrugerea căminului;
 Crime.
Copiii care au pe cineva alcoolic în
familie trebuie să înveţe, mai întâi, ce este
alcoolismul. Apoi ei trebuie să înfrunte adevărul,
ceea ce este foarte greu, dar trebuie făcut.
Copilul trebuie ajutat din afară. A înţelege complexitatea alcoolismului este
un lucru greu pentru orice vârstă. Prin urmare, copiii au nevoie de ajutor
pentru a-şi înţelege propriile emoţii. Şi cel mai important, ţineţi minte că
nu voi sunteţi cauza acestor boli. Să ascund băutura părinţilor? Nu. Nu
ascundeţi sau nu vărsaţi sticla cu alcool. Nu puteţi fi, oricum, stăpâni pe
viaţa lor. Să ascund problemele cauzate de băutură? Nu. Scuzând un
alcoolic, nu-l veţi ajuta să facă ceva pentru el. Dimpotrivă, îl veţi ajuta să
bea în continuare. Să-i cer să se lase de băut pentru mine? Asta nu va
ajuta la nimic. Alcoolismul este o boală. Chiar cerându-i să se lase de
băut, tot n-o va face. Un alcoolic are nevoie de sprijin, dar trebuie să ia
singur decizia de a nu mai bea.
Răspundeţi la următoarele întrebări:
 Ce efect ar putea avea tutunul asupra performanţei elevilor în
disciplinele sportive sau alte activităţi fizice pe care le practică? Dar
alcoolul? Dar alte droguri?
 Ce credeţi despre efectul alcoolului asupra activităţii nesportive, cum
sunt: muzica, teatrul, timpul liber, întâlnirile, activităţile în comun,
serviciile ocazionale etc.?
 Ce credeţi despre afectul alcoolului în viaţa voastră de familie? Cum s-
ar simţi părinţii voştri dacă ar şti că beţi/fumaţi?
 Cum zice un elev “nu” atunci când vrea să refuze să folosească tutun,
alcool sau alte droguri?
 Cum pot elevii petrece împreună un sfârşit de săptămână fără tutun,
alcool sau alte droguri?
 Pot elevii să nu fumeze o zi, o săptămână, un trimestru?
 Ce comportament pozitiv pot avea elevii atunci când vor să arate altora
cine sunt ei?
 Puteţi enumăra câteva moduri în care fumatul şi băutura îi fac pe
oameni respingători?
Încearcă să explici: Unde nu-i cap vai de căciulă.

72
 Cum poţi spune “NU” într-o situaţie dificilă.
O situaţie dificilă este aceea care vă dă bătaie de cap (spre exemplu
ai luat o notă negativă la teză, prietenul ţi-a propus să fumezi o ţigară etc.).
Câţi dintre voi se bucură să aibă necazuri cu părinţii, cu profesorii, prietenii
etc.? Sigur că marea majoritate dintre voi nu doreşte să aibă necazuri.
Haideţi acum să privim o altă faţetă a acestei chestiuni. Atunci când intraţi
totuşi în încurcătură, cum vă simţiţi? Sigur că nu bine. Cum să refuzăm în
situaţiile dificile, cum să evităm situaţiile care pot produce necazuri?
Câteodată, prietenii te roagă să faci un lucru împreună cu ei şi, prea
târziu, ţi-ai dat seama că eşti într-o situaţie dificilă. Ce poţi face pentru a
afla exact care este lucrul pe care ei vreau să-l facă. Pune întrebări şi află
exact ce vrea prietenul tău să faci. Trebuie să fiţi capabili să spuneţi
prietenilor voştri toate lucrurile negative care s-ar putea întâmpla dacă aţi
face ceva care să vă aducă necazuri. Există lucruri pe care fiecare dintre
voi ar dori să le facă şi ele sunt legale şi sociabile. Oferiţi prietenilor voştri
aceste opţiuni pe care le-ar putea face pentru ca să evitaţi o situaţie
dificilă.
Este foarte important să refuzi ceea ce
este nesănătos şi ilegal.

Exerciţiul 1
Andrei: ”Vino la mine acasă după ore”.
Cristi: „Ce vom face?”.
4 Andrei :”Părinţii mei nu vor fi acasă şi eu ştiu
unde ţine tata berea. Am putea să bem puţin”.
Cristi: ”Nu putem face asta, dacă vom fi prinşi?”.
Andrei: ”Nu putem fi prinşi. Părinţii mei vor lipsi ore întregi”.
Cristi: ”Dacă află părinţii mei”.
Andrei: ”Părinţii tăi nu vor afla”.
Cristi:” Ascultă ce-ţi spun. Dacă află părinţii mei, mă vor pedepsi. Nu mă
voi putea să mă întâlnesc cu tine. În schimb, de ce nu vii la mine acasă?
Putem asculta nişte muzică.”.
Andrei:” Nu ştiu dacă vreau”.
Cristi:” Eu voi fi acasă. Eşti binevenit acolo”.
 Enumăraţi situaţiile dificile în care puteţi fi puşi în jurul şcolii sau
a clasei şi care vă pot băga în încurcătură.
 Cum veţi proceda în asemenea situaţii?
 Ce puteţi face pentru a evita asemenea situaţii?
 Ce se putea întâmpla dacă Cristi accepta?

Spunând “NU” într-o situaţie dificilă, nu vă ştirbiţi

autoritatea personală.
73
 Drogurile omoară omul

Reţineţi:
 Fumul de ţigară este dăunător tuturor
celor care îl respiră, inclusiv
nefumătorilor care stau în fumul de
ţigară al altor persoane.
 Cei care fumează au riscul să facă de
două ori un infarct miocardic sau de
zece ori cancer pulmonar mai mult
decât nefumătorii.
 Fiecare ţigară fumată poate scurta cu 8
minute viaţa celui care o fumează.
 În loc de a fuma organizaţi un joc, citiţi o
carte etc.
 Băuturile alcoolice tulbură mintea,
comportamentul oamenilor, afectează modul de a gândi, a simţi, a
vorbi şi a se mişca. Alcoolul provoacă diferite boli ale stomacului,
ficatului, inimii.
 Consumul exagerat de alcool duce la moartea prin accidente (rutiere,
de producţie, înec, incendii etc.).
 Persoanele ce consumă timp îndelungat şi în cantităţi mari alcool devin
dependenţi faţă de el (alcoolismul cronic ).
 Consumul de alcool stă la baza conflictelor care apar în familie,
divorţurile. Femeile gravide ce consumă alcool nasc copii cu diferite
anomalii (defecte).
 Alcoolul şi sănătatea sunt incompatibile.
 Consumul exagerat de alcool scurtează viaţa sau chiar provoacă
moartea.
 Consumul cronic de alcool duce la degradarea intelectuală a
individului.
 Ne putem distra fără a consuma alcool.
 Sportul este o alternativă a alcoolului.

Reţineţi:
 Copiii femeilor gravide, care au consumat droguri în perioada de
sarcină se pot naşte morţi sau cu diferite defecte.
 Cei care folosesc droguri injectându-se, sunt expuşi pericolului de a se
infecta de virusul SIDA prin acele contaminate.
 Consumul de droguri provoacă moartea prematură.
 Faţă de droguri apare dependenţa fizică şi psihică.
74
 Cei care se droghează dăunează nu numai sănătăţii lor, dar şi celor din
jur. Ei sunt autorii a diferitor crime, ruinează familiile, provoacă
accidente, deseori au un comportament amoral.
 Ca alternativă a consumului de droguri pot fi: sportul, teatrul, biblioteca,
un concert etc.
Câteva reguli ale relaxării:
1. În zilele de odihnă (duminica, sărbători, vacanţă) este de dorit să te afli
în natură (pădure, mare, munţi, etc.), în afara oraşului (la ţară, la
bunici, etc.).
2. Timpul liber îl poţi petrece
printr-o activitate care o
iubeşti cel mai mult (sport,
lectură, plimbare, etc.).
3. Practicarea sportului este
indispensabilă sănătăţii.
Poţi face orice sport
(înotul, dansul, ciclismul,
turismul, etc.) numai asta
să nu fie în defavoarea
sănătăţii.

Completând enunţurile vei rezolva rebusul “Mama sănătăţii”

1 C
2 U
3 R
4 Ă
5 Ţ
6 E
7 N
8 I
9 A

1. Sănătatea este cea mai scumpă…………… 2. ………..este

mama sănătăţii. 3. Tutunul afectează……….sănătatea. 4. Într-un
corp………- o minte sănătoasă. 5. Păstrează-ţi sănătatea din….. 6. Paza
bună trece primejdia…… 7. Alcoolul şi …………….sunt incompatibili. 8.
Mâncăm ca să trăim, şi nu………ca să mâncăm. 9. Fii cumpătat în…….

75
 1
Modulul IV
Evitarea îmbolnăvirii

 Conştientizarea faptului că sănătatea 2

este cea mai scumpă comoară;
 Cunoaşterea factorilor principali care
pot provoca îmbolnăvirea;
 Conştientizarea necesităţii de a se
adresa medicului în caz de
îmbolnăvire şi de a respecta
prescripţiile lui.

3
4

5 6

76
 Sănătatea este
cea mai scumpă comoară

Cine are grijă de sănătatea voastră, a copiilor? Încercuiţi

răspunsurile corecte!
a. adulţii; b. învăţătorul; c. părinţii; d. este doar o problemă
personală; e. guvernul.
Argumentaţi fiecare alegere!

Cum trebuie să ne purtăm faţă de cei bolnavi? De ce au nevoie de

grija şi afecţiunea noastră? Ce măsuri trebuie să luăm, ca să evităm să ne
contaminăm şi noi?

Fără o sănătate perfectă, fără cunoaşterea şi respectarea

unor norme de igienă şi bune deprinderi, copiii nu pot să-şi desfăşoare
activitatea şcolară şi extraşcolară în cele mai bune condiţii.
Ascultă-i mereu pe cei care se ocupă de tine: părinţi, bunici,
învăţători, cei care nu-ţi vor decât binele, conducându-te pas cu pas.
Nu este suficient să spunem “nu am simţit nimic” sau “nu m-a durut
nimic” pentru a ne încredinţa că suntem sănătoşi. Cele mai rele boli sunt
cele care nu încep cu durere. Medicină a stabilit că este mai util şi mai
uşor să se prevină apariţia unei boli decât să o trateze.

Cum ne apărăm sănătatea

Sănătatea este bunul nostru cel mai
de preţ. Numai atunci când ne îmbolnăvim ne
dăm seama cât de scumpă ne este
sănătatea. Pentru a putea să ne apărăm de
boli trebuie să cunoaştem cine le provoacă.
Aproape toate bolile molipsitoare sunt
cauzate de microbi. Aceştia există peste tot
în natură: în aer, în apă (cu cât apa este mai
murdară, cu atât conţine mai mulţi microbi),
pe pământ (cu cât acesta este mai plin de
gunoaie, cu atât şi cantitatea de microbi este
mai mare), pe obiectele care ne înconjoară,
pe corpul şi în corpul omului şi al celorlalte
vieţuitoare. Multora nu le vine să creadă
aceasta, deoarece microbii sunt fiinţe foarte
mici. Microbii nu se pot observa cu ochiul liber, ci numai cu ajutorul unui

77
aparat care măreşte foarte mult – microscopul. Înmulţindu-
se uşor şi repede, microbii reuşesc să se răspândească
peste tot.

Modalităţi de transmitere a microbilor

O sursă de infecţie, o poate constitui cineva care să
aibă microbul şi care, după cum se ştie, poate fi omul sau
animalul bolnav cu care dacă venim în contact, fără a lua
măsurile necesare, ne îmbolnăvim. O cale de transmisie,
adică un drum pe care microbul îl străbate de la omul
bolnav la cel sănătos poate fi prin tuse, strănut, sărut, prin
apă, alimente, a obiectelor, cu ajutorul muştelor, ţânţarilor,
păduchilor sau a rozătoarelor, etc. Microbii se transmit
prin mâinile noastre cu care atingem obiectele murdare.
Bolnavul care nu s-a spălat pe mâini după ce a folosit toaleta poate servi
ca focar de transmisie a microbilor. Praful murdar se poate depozita pe
produsele alimentare când acestea sunt lăsate descoperite sau pe diverse
obiecte folosite de om. Obiectele infectate, folosite de omul bolnav
(tacâmuri, veselă, rufărie, cărţi, etc.) joacă de asemenea un rol în
răspândirea microbilor. Hainele noastre sunt întotdeauna pline de microbi.
Este foarte important ca anumite obiecte (batiste,
prosoape, rufărie, pahare, periuţa de dinţi şi altele) să fie strict
personale.
Deseori ca sursă de infectare servesc atât animale vagabonde
(pisici, câini), cât şi animalele de casă.
Jucându-se prin lăzile cu gunoi, copiii se pot infecta de diferiţi
paraziţi (ascarizi şi alţii), ouăle cărora nimeresc pe mâini, sub unghii.
Ca sursă de îmbolnăvire poate servi hrana, care nu s-a păstrat în
frigider în timpul cald a anului, folosirea cărnii care nu este bine fiartă, a
legumelor şi fructelor nespălate.
Microbii intră în organism prin piele (ca regulă când ea este prost
îngrijită), cu aerul pe care îl inspirăm, cu alimentele alterate pe care le
mâncăm şi apa infectată pe care o bem, etc.
Duşmanii microbilor
Oamenii au descoperit însă “armele” cu care se poate lupta
împotriva acestui duşman de temut-microbii. Acestea se află la îndemâna
oricui:
Razele soarelui ucid microbii. În popor se spune, pe bună dreptate,
că în casa unde nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe uşă. Frigul
face să oprească înmulţirea microbilor fără să ducă la distrugerea lor. Apa
ne ajută şi ea în lupta împotriva microbilor. Spălarea mâinilor înaintea
mesei şi a dinţilor după masă, spălarea zilnică pe faţă, precum şi baia

78
întregului corp de câteva ori pe săptămână, sunt obligatorii. Microbii pot fi
distruşi şi prin fierbere. Aşa procedăm cu alimentele şi cu rufele.
Substanţele chimice dezinfectante constituie un mijloc important în
distrugerea microbilor. Ne ferim de microbi folosind spirtul medicinal, apa
oxigenată, tinctura de iod, verdele de briliant, etc.
Cum se apără organismul de microbi
La contactul cu microbii, organismul sănătos îşi mobilizează forţele
de apărare. Această rezistenţă a organismului poartă denumirea de
imunitate. Oamenii de ştiinţă au descoperit mijlocul de a produce
organismului o imunitate pentru anumiţi microbi prin vaccinare. Vaccinarea
se face prin zgârierea pielii, sau se picură în nas nişte medicamente, sau
se beau nişte pastile, etc. şi ca urmare persoana dată nu se va mai
îmbolnăvi de boala contra căreia a fost vaccinat.
Printre mijloacele de apărare a organismului împotriva microbilor se
numără sudoarea eliminată de piele, mucusul secretat de mucoasa
nazală, saliva, lacrimile, sucul gastric, etc.
Spune de ce câinele linge rana?
Cum se manifestă boala
Ca regulă bolile infecţioase se manifestă prin febră (temperatură
înaltă a corpului – 38-40˚C, uneori şi mai mult). Apare o dispoziţie proastă,
slăbiciune, ameţeli, se pierde pofta de mâncare. Dacă microbii pătrund în
organele respiratorii – apare tusa, avem dureri în gât; în aparatul digestiv –
apare greaţa, durere în abdomen; pot apărea pete pe piele etc.
Dacă ne simţim prost, imediat le spunem părinţilor, învăţătoarei,
celor vârstnici. La necesitate ei se consultă cu medicul. Dacă ne-am
îmbolnăvit

Reţine!
 La primele semne ale bolii se invită medicul la domiciliu.
 E necesar să respectăm cu stricteţe indicaţiile medicului.
 Pe cât este de posibil feriţi-vă de locurile aglomerate.
 La primele semne de boală, adresaţi-vă unui medic.
 Prezentaţi-vă la medic măcar o dată pe an pentru un control preventiv,
deoarece este mult mai uşor a preveni boala decât a o trata!
 Orice înţepătură, zgârietură trebuie dezinfectată cu spirt, sau apă
oxigenată, sau tinctură de iod, sau verdele de briliant şi apoi pansată
pentru a nu veni în contact cu mulţimea de microbi din aer.

Explicaţi sensul şi rolul acestor lozinci:

 Nimiciţi muştele!
 Păstraţi curăţenia!

79
 Când tuşiţi sau strănutaţi puneţi băsmăluţa la gură!
 Păstraţi mâinile în curăţenie!
 Aerisiţi odaia în care dormiţi !

Ştiaţi că…
 Natura este cel mai bun medic, vindecând trei sferturi din bolnavi prin
marea ei farmacie a plantelor medicinale?
 Cea mai răspândită boală în lume este gripa, urmată de cariile
dentare?

Menţionează şi aplică în practica zilnică, cel puţin trei dintre

măsurile de prevenire a îmbolnăvirilor de:
a. gripă, b. intoxicaţie alimentară.

Dezleagă rebusul:

1 M
2 I
3 C
4 R
5 O
6 B
7 I

1. Ştiinţa care se ocupă cu prevenirea şi vindecarea bolilor. 2.

Metodă medicală veche şi eficace folosită pentru distrugerea microbilor. 3.
Altă denumire a bolilor contagioase. 4. Aparat care măreşte foarte mult. 5.
Razele…ucid microbii. 6. Tulburare a sănătăţii. 7. Mijloc de apărare a
organismului împotriva microbilor.

Proverbe, zicători, maxime, citate

1. Minte sănătoasă într-un corp sănătos.
2. Adeseori, sănătatea te părăseşte jignită de lipsa de respect cu care o
tratezi.
3. Sănătatea este cea mai scumpă comoară.
Nimic nu-i mai de preţ pe lume ca sănătatea.
4. Ţine capul la răcoare şi picioarele la căldură, dacă vrei să fii sănătos.

80
5. Nu e prieten mai bun ca sănătatea, nu e duşman mai rău ca boala.
6. Fără sănătate nu e posibilă fericirea.
7. Nici o boală nu-l înfrumuseţează pe om.
8. În casa unde nu intră soarele pe fereastră, intră doctorul pe uşă.
9. Curăţenia este mama sănătăţii.
10. Este mai uşor să previi, decât să vindeci.

Umor sănătos:
Învăţătoarea: - De ce nu este frumos ca un şcolar să-i sufle altuia la lecţie?
Elevul: - Din cauza microbilor ce se pot transmite prin şoaptă, doamnă
învăţătoare…
Doi microbi discută:
- Totuşi – spune unul – oamenii sunt nişte fiinţe mari.
- Da răspunde celălalt, mai ales savanţii sunt enormi.
- Bineînţeles, pentru că îi vezi totdeauna prin lupă!
O boală contagioasă
Ion are gripă. Nu primeşte pe nimeni în vizită, în afară de bunul lui
prieten, Adrian.
- De ce nu-I primeşti şi pe ceilalţi colegi care vin să te vadă? S-ar putea
să se supere…
- N-au decât, răspunse bolnavul. Pe tine te primesc, fiindcă eşti cel mai
bun prieten, iar doctorul mi-a spus că boala mea este contagioasă!

Doctoriţa

Cu şorţ alb peste rochiţă Pe păpuşă şi pe Vlad

Eu sunt astăzi doctoriţă.
Am seringă, şi-i făcută
Dintr-un cui
Şi-un dop de plută.
Patru boabe de fasole
Sunt injecţii în fiole:
Grijulie i-am culcat,
O să-i spăl,
Le fac injecţii
Îi mai încălzesc cu frecţii
Şi-ntr-un ceas îi scol voioşi
Odihniţi şi sănătoşi!
C. A. Munteanu

Mesajul rupt

Reasamblează bucăţile
acestui mesaj şi vei găsi o
cugetare plină de înţelepciune.

81
 La doctor E necesar anual să treci
un control preventiv la medic
pentru a cunoaşte starea
sănătăţii tale. Deseori nu ai nici
un semn de boală: nu ai dureri,
nici o umflătură, dar nu tot timpul
asta înseamnă că totul este bine.
1 Doar poate fi o gaură într-un
dinte pe care tu nu o vezi sau
alte schimbări nedorite în
organismul tău. Adresarea la
medic din timp va permite să eviţi
apariţia unei boli. Doar ştii că e
mai uşor să previi boala decât să
o tratezi.
Cu toate că unele
proceduri nu sunt plăcute, de
exemplu vaccinarea, dar ele sunt
2 necesare, fiindcă te apără de
diferite boli.

Reţineţi denumirea
3 cabinetelor medicale de
specialitate pe care s-ar putea să
le vizitaţi pentru un control
preventiv sau tratament:
 Ai probleme cu dinţii? –
stomatologie.
 Ceva nu este în regulă cu
vederea ta? – oftalmologie.
 Ai probleme cu nasul,
urechile? – otorinolaringologie
(ORL).
 Ţi-au apărut nişte pete pe
corp? – dermatologie.
 Ai febră? – medicul de familie
 Ai dureri acute în burtă? –
medicul chirurg.
 Ţi-ai frânt piciorul? – medicul
4 traumatolog.

82
 Discută împreună cu părinţii acest desen şi răspunde la
următoarele întrebări: 1. Care medici şi ce boli tratează? 2. Sunt
plăcute unele proceduri sau nu? 3. Sunt necesare sau ba? 4. La care din
aceşti specialişti te ai adresat tu? 5. Dar la care din aceşti medici e
necesar să te adresezi anual în scop preventiv? 6. Ai dori să devii medic
ca să-i tratezi pe copiii bolnavi cât şi pe cei în vârstă?
5

6
7

8 99

10 11

 Povestiţi despre vizita voastră la medicul solicitat.

83
 În activitatea sa medicii sunt susţinuţi de 12
către asistentele medicale care fac injecţii,
pun picurătoarele, pregătesc din timp tot
necesarul pentru operaţie, etc.
Infirmiera îngrijeşte bolnavul, menţine 12
curăţenia în salon.
Şi totuşi sunt cazuri când suntem internaţi
13
în spital ca să ne tratăm de o boală oarecare.
Important în aşa caz este ca să respectăm
indicaţiile medicului şi a asistentei medicale: să
bem medicamentele numite, să respectăm
regimul de pat, să mâncăm ce e indicat în cazul
dat, să facem procedurile numite, etc. Asta va
grăbi însănătoşirea noastră.
În cazul când cineva din prieteni, colegi
de clasă, cu atât mai mult fraţii, părinţii, se află în 13
spital, este necesar zilnic să îi vizităm, ca ei să 14
fie permanent în bună dispoziţie. Ca semn de
atenţie faţă de ei, le aducem flori, o carte
frumoasă, ceva de mâncat (ceea ce a
recomandat medicul, fiindcă sunt produse care
nu se recomandă celor bolnavi).
14

Mama mea e doctor mare

Eu le-am spus la toţi băieţii:

- Mama mea e doctor mare -
Când îmi pune ea injecţii,
Niciodată nu mă doare.
15 Petru Cărare
16

Doctorul şi Mihăiţă
Mihăiţă, de ce fugi?
Da mata de ce mă-mpungi!?
Vreau să scot boala din tine!
Da, dar mă înţepi pe mine
Petru Cărare

84
Hai să ne reamintim!

Regulile de circulaţie rutieră:

 În oraş pentru pietoni sunt destinate trotuarele, iar pentru vehicule –
partea carosabilă a străzii;
 Pentru a traversa strada, cele mai puţin periculoase sunt pasajele
subterane;
 Strada se traversează la intersecţii special marcate cu indicatorul
“Trecere pentru pietoni” şi zebră şi numai la semnul verde al
semaforului. Nu se traversează strada la roşu chiar dacă şi nu-s
maşini;
 Înainte de a te angaja în trecerea străzii te opreşti, te uiţi la stânga apoi
la dreapta şi numai după asta începi traversarea. Fii permanent
prudent uitându-te în părţi (la dreapta, la stânga, în faţa ta).
Reţine:
 Fiţi atenţi când traversaţi strada.
 Vehiculele nu pot frâna momentan şi pot provoca accidente.
 Nu traversaţi strada în locuri neindicate.
 Nu vă jucaţi pe partea carosabilă a străzii;

Să ne jucăm puţin:
Descriere. Din bastonaşe şi corzi se
amenajează cu ajutorul copiilor “o
şosea” cu circulaţia în ambele sensuri.
În cele două extremităţi ale “şoselei”, în
punctele A, B, C, D se află câte un copil.
Copiii din punctele A şi C au câte un
cerc în mână, căruia îi imprimă un
impuls pentru a se rostogoli la colegul
din faţă care îi predă celui din dreapta (B lui C şi D lui A). Se continuă această acţiune
până cercurile (maşinile) se rostogolesc cu viteză în ambele sensuri, pe partea dreaptă a
“şoselei”.
Reguli:
1. “Pietonii” au voie să “traverseze şoseaua” cu condiţia să nu fie “accidentaţi” (atinşi de
cerc).
2. “Şoseaua” se traversează perpendicular, fără să se alerge, să se privească mai întâi
spre stânga şi spre dreapta înainte de a traversa.
3. În momentul în care un copil este atins de cerc, organizatorul jocului strigă: Accident!
Jocul se opreşte imediat, copilul “accidentat” este “transportat de urgenţă la spital”.

901 – pompierii. Se intervine în caz de incendiu.

902 – poliţia. Se intervine în caz de situaţie criminogenă.
903 – ambulanţa. Se intervine în caz de acordarea ajutorului medical.
904 – gaz. Se intervine în caz de scurgere de gaz metan.
85
 Bibliografia
1. Abecedarul micului pieton, sub red. M. Lescu, Chişinău, 1989.
2. Anton Ion, Semaforul, carte pentru învăţat lecţia de circulat. Editura Serebia, Chişinău, 2000.
3. Alunelul, an. 1999, 2000, 2001.
4. Buruiană Maria, Cotelea Silvia, Ermicioi Aurelia, Constantin Dragomir, Ion Hadârcă, Abecedar, Ştiinţa, Prut
Internaţional, 2000.
5. Circulaţia rutieră, manual pentru clasele I-IV, Bucureşti, 1992.
6. Educaţia Moral – Spirituală, ghid metodologic (clasele 1-4, primul an de studiu). Editura “Paragon”,
Chişinău, 2002.
7. Enciclopedia ilustrată a cunoaşterii, Editura Aquila 93, 1999.
8. Elliot Jane, King Colin, Enciclopedie generală pentru copii, Editura Aquila 93, 1999.
9. Florile dalbe, 2000, 2001.
10. Galben – Panciuc Z., Diaconu Stela., Galben Svetlana. Ştiinţe, caietul elevului, clasa a IV-a. Prut
Internaţional, Chişinău, 2001.
11. Galben-Panciuc Zinaida, Diaconu Stela, Galben Svetlana, Ştiinţe, caietul elevului, clasa a II-a, Prut
Internaţional, 2000.
12. Gurzău Stela, Iancu Liliana, Ştiinţe, manual pentru clasa III-a, Editura”Europolis”, Constanţa, 1996.
13. Gantea Irina, Ciubară Galina, Goraş-Postică Viorica, Filip Iulian, Limba română, manual pentru clasa a II-a,
Prut Internaţional, Lumina, 2002.
14. Granaci Lidia, Guţuţui Tatiana, Movileanu Vasile, Clopoţelul, Iulian, Chişinău, 1996.
15. Ionel Aglaia, Mihail Aurora, Ştiinţe, manual pentru clasa III-a, Editura All Educational, România, 1997-
16. Licurici, an. 1999, 2000, 2001.
17. Michiela Gâgă. Cei şapte ani de acasă. (codul bunelor maniere pentru copii). Editura Coresi, Bucureşti,
2000.
18. Olaru-Vârtosu Larisa, ABC in tales. Editura Enigma , Chişinău, 1992.
19. Popovici Constanţa, Dialog cu frumuseţea şi sănătatea. – Ch.: Unuversitas, 1992. 188 p. il.
20. Răileanu Aurelia, Singer Mihaela, Matematică, manual pentru clasa I, Prut Internaţional, 1999.
21. Recitări pentru copii mici şi bunici. Poezii, numărători, proverbe, ghicitori. Ametist 92, Litera, Bucureşti,
Chişinău, 1997.
22. Stan l., Moian V., Peneş Marcela, Nicoară E. Ştiinţe, manual pentru clasa a III-a, Aramis.
23. Zepca V. Sanalogia, Chişinău, 2001.
24. Zepca V. Bazele securităţii vieţii, Stilul sănătos de viaţă, Securitatea vieţii umane, Chişinău, 2002.
25. Zepca V. Bazele securităţii vieţii, Evitarea îmbolnăvirii, Educaţia pentru viaţa de familie, Chişinău, 2002.
26. Zepca V. Bazele securităţii vieţii, Sănătatea şi factorii care o determină, Stilul sănătos de viaţă, Educaţia
pentru viaţa de familie, Protecţia populaţiei în caz de dezastre, Evitarea îmbolnăvirii, Chişinău, 2002.
27. Barnes Kate, Weston Steve. How it works the human body, Horus Editions Limited, 1995.
28. Maynard Christofer, Janet De Saulles, Songhurst Hazel. How your body works, Bramley Books, 1996.
29. Анисимова И.М. Хорошие манеры для детей. – СПб.; «Аквариум»; «Дельта»; 1996. – 352 с.
30. Бабин Вероник, Мега энциклопедия для малышей от 3-х до 6-ти, Масhаоn, 1997.
31. Змановский Ю. Ф. Воспитаем детей здоровыми. – М.: Медицина, 1989. – 128 с.: ил.
32. Коростелев Н. 50 уроков здоровья для маленьких и больших. Рассказы. Москва «Детская
литература», 1991.
33. Как быть здоровым: Пер. с англ. – М.: Медицина, 1990. – 240 с.; ил.
34. Лаптев А. П. Береги здоровье смолоду. – М.: Медицина, 1988. – 144 с.: ил.
35. Пеллоте Марк, Мега энциклопедия для малышей от 6-ти до 9-ти, Масhаоn, 1998.
36. Поляков В. В., Основы безопасности жизнедеятельности. 2-4 кл.:Учеб. для общеобразоват. учеб.
заведений.-3-е изд. – М.: Дрофа; ДиК, 1998. – 240 с.: ил.
37. Рублях В.Э. Правила дорожного движения. Книга для учащихся первого класа, Москва.:
«Просвещение», 1977.
38. Студеникин М. Я. . Книга о здоровье детей. – 5-е изд.,-М.: Медицина, 1988. 256 с
39. Скраган А. Как мы путешествовали по городу. М.: «Детская литература» 1974.
40. Светофор. Издательство «Детская литература», Москва, 1971.
41. Усачев А, Березин А., Школа безопасности: 2 кл.:Учеб. для общеобразоват. учеб. заведений по
курсу « Основы безопасности жизнедеятельности ».-2-е изд. – М.: Москва, Издательство АСТ, ИПС,
1998. – 160 с.: ил.
42. Усачев А, Березин А., Школа безопасности: 1 кл.:Учеб. для общеобразоват. учеб. заведений по
курсу « Основы безопасности жизнедеятельности ».-2-е изд. – М.: Москва, Издательство АСТ, 1998.
– 176 с.: ил.
43. Усачев А, Березин А., Школа безопасности: 3 – 4 кл.: Учеб. для общеобразоват. учеб. заведений по
курсу « Основы безопасности жизнедеятельности ». - 2-е изд. – М.: Москва, Издательство АСТ,
1998. – 176 с.: ил.
44. Этикет от А до Я /Автор составитель Н.В.Чудакова. – М.: ООО «Фирма «Издательство АСТ», 1998. –
112 с.

86
Cuprinsul
Preambul ………………………………………………………………………….…..3
Modulul I. Securitatea rutieră
Transporturile…………………………………………………………………….5
O stradă animată………………………………………………………………...6
La gară……………………………………………………………………………8
Strada……………………………………………………………………………11
Indicatoarele rutiere……………………………………………………………14
Traversarea străzii……………………………………………………………..19
Transportul în comun………………………………………………………….21
Regulile principale ale circulaţiei rutiere……………………………………..22
Modulul II. Modul sănătos de viaţă
Igiena personală
Părul – o podoabă……………………………………………………………..27
Îngrijirea pielii…………………………………………………………………...30
Îngrijirea altor organe………………………………………………………….35
Protejarea pielii printr-o îmbrăcăminte igienică………………………… ….40
Îngrijirea încălţămintei…………………………………………………………45
Ai grijă de sănătatea ta fizică şi psihică……………………………………..50
Igiena publică
Curăţenia este mama sănătăţii……………………………………………….53
Sănătatea naturii……………………………………………………………….57
Autoportret al comportării civilizate…………………………………………..58
Mişcarea este sănătate……………………………………………………60
Modulul III. Comportamentul nesanogen
Stil de viaţă fără tutun…………….……………………………………………67
Alegerea neconsumului de alcool…….……………………………………..71
Drogurile omoară omul………………………………………………………..74
Modulul III. Evitarea îmbolnăvirii
Sănătatea este cea mai scumpă comoară …………………………….…...77
La doctor………………………………………………………………………..82
Bibliografia……...…………………………………………………………...86

87