Universitatea “Gheorghe Asachi”, Iasi

Facultatea de Mecanica
Materia:Comportamentul participatilor la trafic

Timpul de reactie.Factori care

influenteaza acest parametru biologic al
conducatorului auto.

Student:Lucacel Maximilian
Master anul 1 – STA

Iasi,2019
 Timpul de reacţie este definit ca fiind timpul scurs de la receptarea „pericolului”, pe
căi senzoriale, până la momentul reacţiei de tip mecanic a corpului, de obicei mişcări ale
membrelor, capului etc. Această mărime are valori cuprinse între 0,25s – 1s, ca timpi normali
de reacţie. Aceşti timpi sunt influenţaţi de o serie de factori cum ar fi, gradul de concentrare,
de atenţie, stare fizică (oboseală, somnolenţă), alcoolul, vârsta, antrenament, experienţă,
intuiţie

Timpul de reactiese mai defineste ca intervalul de timp dintre stimul si raspuns sau
ragazul necesar subiectului pentru a raspunde voluntar la un stimul. Prin urmare, timpul de
reactie masoara viteza cu care subiectul raspunde la o sarcina experimentala data.

Timpul de reactie are o structura complexa, in alcatuirea lui intra timpul necesar
conducerii aferentelor senzoriale de la periferie la centru; timpul necesar zonelor de proiectie
corticala pentru analiza impulsurilor aferente si identificarea stimulului si timpul necasar
conducerii eferentelor (impulsuri de comanda) de la centru la organul efector pentru punerea lui
in actiune (timpul de executie).

Unui grup de 100 de subiecti carora li s-a dat alcool , in faza de euforie,li s-a cerut sa
treaca printr-un gang mai mic decat gabaritul masinii . 90% dintre ei au acceptat si numai 10%
au renuntat dupa prima incercare.
Un alt grup de 100 subiecti carora nu li s-a dat alcool : 99% au refuzat apreciind diferenta
de gabarit si gang => spiritul critic este grav afectat la ingestia alcoolica.

La nivel afectiv, cuvintele reprezinta niste obiecte, situatii sau evenimente condensate
intr-o eticheta verbala. Atunci cand i se prezinta subiectului un cuvant e ca si cum l-ai intreba
"Ce crezi despre asta?", "Cum ai reactiona in aceasta situatie?"
Daca subiectul raspunde linistit si sigur, facand asocieri logice inseamna ca stimulii nu i-au creat
nicio problema.
Daca subiectul da semne de agitatie, de perturbari asociative inseamna ca obiectul sau situatia
respectiva constituie o problema pentru subiect. Este ca si cum subiectul ar uita ca se afla doar in
fata unor etichete verbale impersonale si se simte atins direct de semnificatia stimulului.

În timpul conducerii unui autovehicul, în cazul unui trafic moderat urban conducatorul auto
este influenţat într-un minut de cca. 60 stimuli exteriori şi este obligat să ia cca. 40 de
decizii diferite. Deci, conducerea unui autovehicul poate fi definită ca un complex de reacţii
psiho-fiziologice ca răspuns la stimulii exteriori.
Conducerea autovehiculului este una dintre cele mai complexe activităţi umane. Această
activitate presupune deplasarea între două puncte terestre, pe trasee bine stabilite, cu respectarea
unor reguli stricte de circulaţie şi fiind pe deplin raspunzător de rezultatele acestei activităţi,
răspunderea fiind atât morală cât şi juridică. Din această cauză, pentru a fi capabil să conducă un
vehicul, un individ trebuie să aibă anumite calităţi, să spunem "standard":
 să fie sănătos din punct de vedere fizic şi psihic;
să aibă o anumită abilitate nativă pentru conducere;
să aibă un anumit grad minim de cultură;
să obţină abilitatea oficială de a conduce un autovehicul în urma unui examen care să
ateste calităţile enumerate anterior.
Conducerea unui autovehicul se face, cum am arătat, raspunzând la stimulii externi.
Viteza de răspuns a conducatorului auto este foarte importantă şi este cunoscută sub denumirea
de viteză de reacţie.

Timpul de reacţie este un factor foarte important care determină şi ridică o problematică
specială legată de proiectarea autovehiculului şi a structurilor stradale şi a dirijarii traficului.
În cazul autovehiculului, timpul de reacţie determină amplasarea ergonomică a pedalierului a
volanului şi comenzilor principale (schimbător de viteze, semnalizatoare etc.). La ora actuală,
comanda instalaţiei de sonorizare, accesarea telefonului mobil, schimbarea vitezelor etc, se face
de la volan.
Şoselele se proiectează în aşa fel încât să mărească aderenţa cauciucurilor, micşorând astfel
distanţa de frânare a autovehiculului.
Exemple de timpuri de reacţie:
dacă conducătorul auto fixează un obiect pe partea dreaptă a drumului, pentru a fixa
un obiect pe partea stâgă a drumului, are nevoie de 0,5 secunde;
dacă fixează cadranul vitezometrului, viteza de reacţie a ochiului, pentru a lua din nou
contact cu drumul, este de 0,5- 1,5 secunde. Acelaşi timp este valabil şi în cazul în care se
priveşte în retrovizor.

Factori biologici care influenteaza timul de reactive

Oboseala

Conform unui studiu realizat de institutia americana NHTSA - National Highway Traffic Safety
Administration, daca conduci atunci cand esti obosit/ somnoros, riscul unui accident de masina
sau al unui accident evitat in ultima secunda creste de 4 pana la 6 ori.

Somnolenta la volan reprezinta o combinatie periculoasa, efectele oboselii fiind comparate foarte
des cu cele ale conducerii sub influenta alcoolului. La fel ca alcoolul, somnolenta incetineste
timpul de reactie, scade gradul de constientizare a mediului inconjurator, provoaca deficiente in
judecata si creste riscul de a fi implicat intr-un accident auto. Cu toate acestea, este aproape
imposibil sa se determine cu certitudine daca un accident a fost provocat de oboseala soferului,
din cauza faptului ca nu exista teste obiective sau dovezi care sa ateste cat de obosit a fost soferul
vinovat.
Oboseala, factor semnificativ de risc si pentru conducatorii autovehiculelor transport marfuri si
motociclisti

In anul in 2015, 1.644 vehicule transport marfa au fost implicate in 1.473 accidente rutiere grave
pe teritoriul tarii noastre, arata "Buletinul sigurantei rutiere - Raport anual 2015", realizat de
IGPR - Inspectoratul General al Politiei Romane, Directia Rutiera.

Conform raportului, numarul soferilor de autovehicule transport marfuri implicati in accidente la

drum mediu sau lung este semnificativ mai mare decat cel al conducatorilor auto in general, ceea
ce poate sustine ipoteza unei vulnerabilitati a implicarii soferilor de autovehicule transport marfa
in accidente grave pe fondul oboselii la volan. Oboseala este, insa, numai unul dintre posibilii
factori favorizanti, alaturi de prezenta mai indelungata in trafic si deci de expunerea mai
indelungata la situatii de risc, etc.

Varsta

Tinerii
Soferii Vastnici
Consumul de alcool

Alcoolul la volan este o combinație periculoasă, care nu de puține ori a fost cauza unor accidente
grave. Iată tot ce trebuie să știi pentru a te feri de pericole.

Legislația română admite o limtă a alcoolemiei în sânge de până la 0,2 la mie (echivalent cu 0,15
la mie în aerul expirat). Peste această limită, între 0,2 și 0,5 la mie, se consideră contravenție și
se sancționează cu amendă între 2.205 și 5.250 de lei și suspendarea permisului pe o perioadă de
până la 6 luni. Alcoolemia peste 0,5 la mie este considerată infracțiune și se pedepsește cu
închisoarea de la 1 an la 5 ani.

Este important de notat că și o concentrație alcoolică de 0,2 la mie crește șansele de producere a
unui accident (după cum arătăm mai jos), iar recomandarea noastră călduroasă este să nu
conduceți dacă ați consumat alcool.

Alcoolul este absorbit rapid în sânge. Pe măsură ce concentrația de alcool crește, creierul este din
ce în ce mai afectat. Aceasta alterează două funcții de bază, care sunt esențiale atunci când
conducem:

Discernământul
Prima parte a corpului care este afectată este creierul, în special acea zonă a creierului care îți
permite să gândești clar și să iei decizii corecte. Efectele sedative ale alcoolului afectează
judecata într-un mod care de cele mai multe ori nu este observat de cel care bea. De asemenea,
afectată este acea parte a creierului care controlează inhibițiile sociale, ceea ce-i face pe oameni
să facă și să spună lucruri pe care altfel nu le-ar face/spune. Aceste efecte apar de la primele
înghițituri.

Controlul mușchilor
A doua parte a corpului afectată de consumul de alcool este controlul mușchilor. Mușchii care
controlează mișcările ochilor sunt foarte sensibili la efectele alcoolului, astfel că vederea poate fi
afectată chiar și la un consum scăzut de alcool.

Este important să știți că mulți oameni judecă greșit abilitatea de a conduce după dexteritatea
fizică. Este o abordare greșită, pentru că cele mai multe accidente produse de alcool nu sunt
cauzate de execuția incorectă a manevrelor (direcționare, frânare), ci din cauza gândirii incorecte
în fazele de identificare, predicție și luare a unei decizii în timpul conducerii.

Funcțiile creierului care sunt primele afectate de alcool nu sunt importante numai pentru
capacitatea noastră de a conduce în siguranță, ci și pentru a lua decizii raționale, cum ar fi cea de
a nu conduce după ce am consumat alcool. De acee, este important să îți stabilești planuri
alternative de transport, încă înainte de a fi băut primul pahar!

Pe măsură ce crește cantitatea de alcool din sânge, corpul pierde din ce în ce mai multe dintre
funcțiile care îi permit să conducă în siguranță. Probabilitatea de a provoca un accident crește
exponențial, încă dinainte ca șoferul să se simtă amețit. Conducerea sub influența alcoolului,
chiar și la o concentrație mică, este o adevărată ruletă rusească. Iată cum crește riscul de accident
în funcție de concentrația de alcool din sânge:

– 0,5 – 0,9 la mie: risc de 11 ori mai mare;

– 1,0 – 1,4 la mie: risc de 48 de ori mai mare;

– peste 1,5 la mie: risc de 380 de ori mai mare.

Alcoolul la volan: Efecte în funcție de alcoolemie

Iată cum este afectat corpul și care sunt consecințele asupra șofatului, în funcție de concentrația
de alcool din sânge:

– 0,2 la mie: relaxare, ușoară încălzire a corpului, stare alterată; pentru șofer înseamnă afectarea
vederii (scade capacitatea de a urmări obiecte în mișcare rapidă) și inabilitatea de a face două
lucruri în același timp (atenție distributivă).
– 0,5 la mie: comportament exagerat, pierderea controlului asupra mușchilor mici (dificultăți de
focalizare), judecată afectată, pierderea inhibiției, nivel scăzut de atenție; pentru șofer, înseamnă
o lipsă de coordonare a mișcărilor, dificultatea de a manevra volanul și un răspuns întârziat la
situațiile din trafic.

– 0,8 la mie: coordonarea mușchilor devine slabă (echilibrul, vorbirea, vederea, timpul de reacție
sunt afectate), autocontrolul, discernământul și luarea deciziilor devin dificile; pentru cel de la
volan, înseamnă imposibilitatea concentrării, pierderi scurte de memorie, control dificil al
vitezei, capacitate redusă de procesare a informațiilor și o percepție deformată a realității.

– 1,0 la mie: deteriorare clară a timpului de reacție și control, vorbire îngreunată și gândire
întârziată; pentru șofer apare inabilitatea de a menține banda de circulație și de a frâna corect.

Nu uitați, nu există o concentrație de alcool sigură atunci când vine vorba de conducerea unei
mașini, în afară de 0,0 la mie!

Concluzie: Timpul de reactive are o deosebota importanta si este o activitata foarte

complexa influentata de o multime de factori si trebuie luat in considerare in conducerea unui
autovehicul in vederea evitarii pericolelor.