Proiectarea unui opțional

Disciplina opţională este percepută de elevi ca reprezentând un spaţiu educaţional

dedicat noutăţii, inovaţiei și realizării unor experienţe de învăţare diferite. Acest spaţiu este
definit frecvent prin opoziţie cu orele de la disciplinele din trunchiul comun. Sunt aduse în
discuţie limitele contractului de învăţare (note, teste, metode, experienţe de învăţare
stereotipe, lipsă de motivare etc.). Propunerile elevilor se structurează în raport cu aceste
așteptări.
Noile planuri-cadru pentru învăţământul primar şi, respectiv, pentru
învăţământul gimnazial, elaborate în spiritul prevederilor Legii educaţiei naţionale nr 1/2011
(LEN), au schimbat fundamental situaţia curriculumului la decizia şcolii (CDȘ) pentru cele
două niveluri de învăţământ. În prezent, la nivelul învăţământului gimnazial, noile planuri-
cadru se aplică la clasele a V-a, VI-a și a VII-a iar în anul școlar 2020 – 2021 va fi aplicat
și la clasa a VIII – a.
Alocările orare pentru CDȘ au avut evoluţii în intervalul 2010-2018, în funcţie
de ciclul de învăţământ şi de filierele acestuia. La gimnaziu, prin OMENCS 3590/2016, sunt
prevăzute 1-3 ore de CDȘ la clasele V, VI şi VII şi 1-4 ore de CDȘ la clasa a VIII-a, pentru
învăţământul de masă. Faţă de obligativitatea organizării unei discipline opţionale în CDȘ la
clasele I-VIII prevăzută de OMEC 3638/2001, în OMENCS 3590/2016 este prevăzută ca
cerinţă obligatorie organizarea unui opţional integrat la clasele V-VIII.
Programa la o disciplină opțională trebuie să corespundă cerințelor clasei
de elevi la care este propusă, să fie într-o formă diferită față de programa standard și
să dezvolte capacități necesare unei bune relaționări și integrări în societate.
Noile programe de opțional trebuie să aibă în vedere două criterii
obligatorii:
- respectarea structurii formale a programelor școlare în vigoare pentru
disciplinele din TC/CD;
- caracterul nediscriminatoriu al programelor școlare.
Actualul model de proiectare al opționalelor utilizat în
învățământul gimnazial se elaborează după modelul programelor disciplinelor
din trunchiul comun pentru clasa respectivă și are aceeași structură cu acestea:
*Notă de prezentare;
*Competențe generale;
*Competențe specifice și exemple de activități de învățare;
*Conținuturi;
*Sugestii metodologice;
*Bibliografie.
Calitatea programei opționalului propus va fi dată de:
- relevanța Notei de prezentare pentru susținerea și prezentarea cursului
opțional;
- respectarea principiului participării active și conștiente a elevilor la
activitatea educațională și a principiului diferențierii și individualizării
educației (competențe generale/competențe specifice/activități de
învățare);
- competențele generale să reflecte contribuția opționalului la profilul de
formare al absolventului;
competențele specifice să derive în mod corect din competențele generale,
să aibă caracter evaluabil și o formulare adecvată a gradului de
complexitate și generalitate.
- programa unui opțional nu va relua competențele specifice din programa
școlară, acestea trebuie să aducă ceva nou, suplimentar;
 - activitățile de învățare să reprezinte sarcini de lucru prin care se dezvoltă
competențele specifice la copii;
- sugestiile metodologice să fie formulate sub forma unor recomandări
privind strategiile didactice aplicate la clasă și să conțină tipuri de exerciții
cu ajutorul cărora se urmărește formarea competențelor la elevi; tot aici
apar și modalitățile de evaluare.
În concluzie, programa unui curriculum la decizia școlii este
asemănătoare ca formă cu cea a programelor școlare în vigoare, dar diferă ca mod de
abordare a conținuturilor.