Semestru I

Activitatea se va desfășura în mediul online iar accentul va fi plasat pe:

a) analiza documentelor curriculare (plan de învățământ, programe școlare, planificări
calendaristice), elaborarea unei planificări calendaristice;
b) analiza, aplicarea, exersarea diverselor aspecte pe care le presupune proiectarea
didactică:
 specificul și etapele pe care le presupune acest demers;
 elemente structurale fundamentale: finalități, conținuturi, strategii de (auto)instruire,
strategii de (auto)evaluare;
 instrumente și documente de lucru: planificări, proiecte de unități de învățare, proiecte
de lecții – diferențiate în funcție de tipurile de lecții, probe de evaluare, scheme de la
tablă ș.a.

PLANUL CADRU
Planul cadru este un document școlar elaborat la nivel de stat de Ministerul Educaţiei si
Cercetării si are un caracter unic si obligatoriu pentru fiecare stadiu de pregătire si tip de școala,
cuprinzând obiectele de studiu din fiecare clasa, numărul de ore aferente săptămânal fiecarei
discipline, pentru a putea asigura elevilor din toate scolile din tara, de acelasi grad si profil,
aceeasi pregatire, oferind astfel tuturor elevilor sanse egale in promovarea scolara si
profesionala si in ceea ce priveste integrarea sociala.
Curriculumul contine alaturi de trunchiul comun, obligatoriu pentru toate scolile de
acelasi nivel, un numar de ore optionale, al caror continut poate fi stabilit de fiecare scoala in
parte, in functie de dorintele si posibilitatilor elevilor.
Trunchiul comun corespunde numarului minim de ore prevazut pentru fiecare disciplina
obligatorie in parte.La numarul de ore din trunchiul comun, in construirea schemei orare proprii,
scoala va adauga una sau mai multe ore pentru curriculumul la decizia scolii.
O structura diferentiata pe filiere, profiluri si specializari a dus la evidentierea unei

1
personalitati proprii fiecarei unitati scolare avand o oferta educational specifica , spre deosebire
de invatamantul omogen ca structura si oferta, anterior.
Principiile care stau la baza realizarii planurilor cadu de invatamant sunt:
a) Principiul selectiei si al ierarhizarii cultural care consta in realizarea unei stranse legaturi
intre domenii stiintifice si cultural ale umanitatii si domeniile curricumu-ului
scolar.Astfel, disciplinele scolare au fost stabilite , grupate si ierarhizate in categorii mai
largi, formandu-se ariile curriculare. Ariile curricular pentru care s-a optat in
invatamantul romanesc sunt: limba si comunicare, matematica si stiinte ale naturii, om
si societate, arte, educatie fizica si sport, tehnologii, consiliere si orientare.
b) Principiul functionalitatii care vizeaza stabilirea unei stranse relatii intre diverse
discipline si arii curricular cu particularitatile de varsta, psihologia elevilor si diversitatea
domenilor cunoasterii. Principiul functionalitatii determina structurarea procesului
De inavatamant in urmatoarele cicluri curriculare: ciclul achizitiilor fundamentale ( grupa
pregatitoare, clasele I-II), ciclu de dezvoltare(III-VI), ciclu de observare si orientare(VII-
IX),c iclu de aprofundare(X-XI), ciclu de specializare(XII-XIII)
c) Principiul coerentei se refera la caracterul omogen al parcursului scolar
d) Principiul egalitatii ofera posibilitatea fiecarui elev sa-si valorifice potentialul fizic si
intellectual de care dispune
e) Principal felxibilitatii si al parcursului individual ofera elevilor sansa de a se orienta catre
acea oferta educational care corespunde dorinteler si aptitudinilor lor, crescand astfel
calitatea procesului de invatamant. Acest lucru se realizeaza prin curriculum la decizia
scolii
f) Principiul racordării la social inpune ca planurile de invatamant sa fie concepute astfel
incat sa li se acorde elevilor sansa integrarii in viata productive sau a orientarii catre
studiile postliceale sau universitare
Pe langa trunchiul comun de materii, fiecare unitate de invatamant propune curriculum la
decizia scolii.
Curriculum la decizia scolii (CDS) - ansamblul proceselor educative si al experientelor de
învatare pe care fiecare scoala le propune în mod direct elevilor sai în cadrul ofertei curriculare

2
proprii. La nivelul planurilor de învatamânt, CDS reprezinta numarul de ore alocate scolii pentru
construirea propriului proiect curricular.
Curriculum aprofundat - reprezinta, pentru învatamântul general, acea forma de CDS
care urmareste aprofundarea obiectivelor de referinta ale Curriculumului-nucleu prin noi
obiective de referinta si unitati de continut, în numarul maxim de ore prevazut în plaja orara a
unei discipline. .
Curriculum extins - reprezinta, pentru învatamântul general, acea forma de CDS care
urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din Curriculumul-nucleu prin noi obiective
de referinta si noi unitati de continut, în numarul maxim de ore pervazut în plaja orara a unei
discipline. Acesta presupune parcurgerea programei în întregime (inclusiv elementele marcate
cu asterisc).
Opţionalul - reprezinta, pentru învatamântul obligatoriu, acea varietate de CDS ce
consta într-o noua disciplina scolara; aceasta presupune elaborarea în scoala a unei programe cu
obiective si continuturi noi, diferite de acelea existente în programele de trunchi comun.
La nivelul liceului, CDS se poate realiza prin mai multe tipuri de optionale, respectiv:
Opţional de aprofundare - reprezinta acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata
în trunchiul comun, care urmareste aprofundarea obiectivelor/competentelor din curriculumul-
nucleu prin noi continuturi propuse la nivelul scolii.
Optional de extindere - reprezinta acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata în
trunchiul comun, care urmareste extinderea obiectivelor-cadru/competentelor generale din
curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinta/competente specifice si noi continuturi
definite la nivelul scolii.
Optional preluat din trunchiul comun al altor discipline - reprezinta acel tip de CDS
generat prin parcurgerea unei programe care este obligatorie pentru anumite specializari si care
poate fi parcursa în cadrul orelor de CDS la acele specializari unde disciplina respectiva nu este
inclusa în trunchiul comun.
Optional ca disciplina noua - consta într-un nou obiect de studiu, în afara acelora
prevazute în trunchiul comun la un anumit profil si specializare; acesta presupune elaborarea în
scoala a unei programe noi, diferite de programele disciplinelor de trunchi comun.

3
 Opţional integrat - consta într-un nou obiect de studiu, structurat în jurul unei teme
integratoare pentru o anumita arie curriculara sau pentru mai multe arii curriculare. Acesta
presupune elaborarea unei programe prin integrarea a cel putin doua domenii aparţinând uneia
sau mai multor arii curriculare; în acest caz, obiectivele/competentele sunt diferite fata de
acelea existente în programele disciplinelor care se integreaza.
Pe langa curriculum-ul nucleu scoala poate sa mai propuna un pachet de discipline
optionale in cadrul ariei curriculare Tehnologii, fi la intersectia acesteia cu alte arii curriculare.
In clasa a IX-a , studiul informaticii la profilui matematica-informatica are atat caracter
teoretic cat si practic si este organizat astfel:
- 2 ore trunchi comun
- 1-2 ore CDS
La nivelul disciplinei se poate propune o disciplina optionala, cum ar fi Sisteme de
operare.
Un optional la nivelul ariei curriculare ar putea fi: „Administrarea retelelor de
calculatoare” -disciplina ce necesita cunostiitele a cel putin 2 discipline din aria curriculara
respectiva
La nivelul mai multor arii curriculare se poate propune optionalul Calculatorul in
societatea actuala.

4
 PROGRAMA ŞCOLARA
Stabileşte conţinutul disciplinelor de informatica, pentru fiecare disciplina si an de
studiu, in functie de profil si de forma de invatamant(zi, seral)
Prin intermediul programei scolare sunt stabilite:setul de cunostiinte, priceperile si
deprinderile pe care trebuie sa le dobandeasca elevii in anul de studiu respectiv, precum si
succesiunea in care acestea trebuie dobandite.
In elaborarea unei programe se tine seama de anumite cerinte de ordin psihologic
didactic metodic si stiintific.
Programa scolara are urmatoare structura:
• Nota de prezentare privitoare la scopurile si obiectivele predarii acestei
discipline, indicatii privind succesiunea materiei, structura materiei, informatii
privind materialul bibliografic si o serie de recomandari facute de catre autorii
programei
• Obiectivele cadru care sunt obiective cu un grad ridicat de generalitate si
complexitate. Ele se refera la formarea unor capacitati si aptitudini specifice
disciplinei.
• Obiective de referinta care specifica rezultatele asteptate ale procesului de
predare/invatare pe durata unui an scolar si urmaresc progresul facut in
dobandirea de competente de la un an la altul
• Exemple de activitati de invatare care propun modalitati de organizarea a
activitatii in clasa
• Continuturile reprezinta mijloacele prin care se urmareste atingerea
obiectiveleor cadru si a obiectivelor d ereferinta propuse.
Pentru clasa a X-XII se observa orientarea programeleo spre programe centrate pe competente,
tinad cont de dorinta integrarii imediate a elevilor in activitatea productiva. Competentele sunt
definite ca ansambluri de cunostiite si deprinderi care permit identificarea si rezolvarea, in
contexte diferite a problemelor specifice unui domeniu.
La clasele a X-XII programa scolara consta din: o nota de prezentare, competente generale,
competente specifice, continuturi, valori si atitudini si sugestii metodologice.
Competentele generale- Se definesc pe obiect de studiu şi se formează pe durata
învăţământului liceal. Ele au un grad ridicat de generalitate şi complexitate şi au rolul de a
orienta demersul didactic către achiziţiile finale ale elevului.
Competentele specific si continuturile reprezinta componentele centrale ale programei.
Competentele specifice reprezinta etape in dobandirea competenteleor generale si au associate
unitati de continut.
Programa nu prevede insa specificarea unui numar de ore pentru fiecare tema , stabirea
timpului necesar fiind lasata la dispozitia profesorului , care va tine cont de particularitatile
fiecarui colectiv.
Materia specificata in cadrul programei pentru curriculum obligatoriu trebuie sa asigure minimul
de cunostiinte informatice pentru folosirea echipamenteleo de calcul si rezolvarea de probleme
specifice informaticii.
 MANUALUL SCOLAR
Manualul scolar este principalul mijloc didactic folosit in procesul de invatmaant. El reprezintă in mod detaliat
materia cuprinsa de programa scolara. Modificarea programei scolare atrage dupa sine necesitatea eleborarii unui nou
manual pentru disciplina respectiva.
Pentru profesori manualul scolar indeplineste functia unui ghid care le ofera continuturile de predata si anumite
modele de predare. Profesorul poate sa completeze si sa depaseasca manualul , prezentand informatii si din alte surse de
informare (alte manuale, articole de reviste, culegeri de probleme, alte lucrari de specialitate, mijloace audio-vizuale).
Principalele obiective pentru prezentarea in mod adecvat a unei teme in cadrul unui manual sunt:
• sa stimuleze atentia elevului
• sa precizeze corect si complet continutul in conformitate cu programa analitica
• sa sprijine in momentul potrivit directia gandirii elevului
• sa consolideze gandirea algoritmica a elevului favorizand munca independenta si creatoare
• sa atraga prin calitatea prezentarii si tehnoredactarii
• sa dea posibilitatea aprecierii rezultatelor obtinute in urma procesului de invatare
O mare parte din functia manualului in cadrul informaticii este preluat de calculator. Calculatorul poate indeplini
functile de comunicare de cunostiinte (help-ul) si de verificare (compilarea si executia unui program), dar nu si de
evaluare a nivelului de cunostiinte acumulate.
In momentul de fata au aparut manualle alternative dandu-i profesorului posibilitatea de a alege manualul in funstie
de nivelul clasei si de dorintele elevilor. Toate manualele alternative trebuie sa respecte programa.
In prezent manualul poate fi completat si de alte mijloace de comunicare de cunostiite:mijloace audio si audio-vizuale
specifice informaticii, acestea fiid calculatoare cu echipamnete periferice deosebite cum ar fi sistemele multimedia,
suporturi magnetice(dvd-urile), retele de calculatoare si internetul.
PLANIFICAREA CALENDARISTICA
Planificarea calendaristica - este un document administrativ alcatuit de profesor care asociaza într-un mod
personalizat elemente ale programei (obiective de referinta si continuturi, respectiv competente si continuturi) cu alocarea
de timp considerata optima de catre acesta pe parcursul unui an scolar.
In elaborarea planificarii calendaristice este recomandata parcurgerea urmatoareleor
etape:
 - realizarea asocierilor dintre competente specifice si continuturi
- impartirea in unitati de invatare
- stabilirea succesiunii de parcurgere a unitatilor de invatare
- alocarea timpului necesar pentru fiecare unitati de invatare in concordanta cu competentele specifice si
continuturile vizate

Semnificatiile rubricilor sunt:

- unitatile de invatare contin temele stabilite de profesor
- competente specifice sunt amsabluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini
- Continuturile sunt extrase din lista de continuturi a programei
- Numarul de ore alocate se stabileste de catre profesor in conformitate cu nivelul de cunostiinte ale clasei
- Observatii se completeaza cu eventualele modificari de aplicarea efectiva la clasa
O planificare calendaristica întocmită corect trebuie sa respecte structura recomandata, sa acopere integral
programa scolara la nivelul competențelor specifice si continuturi si sa respecte numarul total de ore alocat disciplinei prin
palanul cadru.
PROIECTARE UNITATII DE INVATARE
Unitatea de invatare are o structura omogena din punct de vedere temtic, se desfasoara continuu pe o perioada de
timp si se finalizeaza prin evaluare. Ea este elementul generator al planificarii calendaristice.
Identificarea unitatilor deinvatre se face prin tema acestora. Stabilirea temei s eface pe baza lecturii programei si
este primul pas in identificarea unitatilor de invatare in care va fi impartita materia pe parcursul unui an scolar.
 Proiectul unei unitati d einvatare
Scoala....... clasa/nr.ore saptmana.
Disciplina........ saptamana/anul.......
Proiectul unitatii de invatare
Unitatea de invatare
Nr ore alocate

In conţinuturi se trec detalieri de continut necesare in explicarea modului de parcurgere a materiei.

Competente specifice se trec codurile din programa scolara
Activitatile de invatare pot fi cele din programa şcolara, acestea putand fi completate modificate pe care profesorul
le considera adecvate pentru aingerea obiectiveleor propuse.
Resurse este rubrica din proiect care tine detalieri de timp, loc si forme de organizare a
clasei
In Evaluare se metioneaza formele de evaluare ale elevilor, aplicate la clasa.
Este util ca unitatea de invatare sa aiba o durata de 3-8 ore si sa fie finalizata prin evaluare .
 PROIECTAREA SI APLICAREA CDS LA RELIGIE
CDS vizeaza formarea competentelor specifice nevoilor pietei fortei de munca
- optional de aprofundare- este acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata in trunchiul comun, care urmareste
aprofundarea competentelor din curriculum-u nucleu prin noi unitati de continut
- optionalul de extindere- este acel tip de CDS derivat dintr-o disciplina studiata in trunchiul comun, care urmareste
extinderea componentelor generale din cirriculum-ul nucleu prin noi competente specifice si noi continuturi.
- optional ca disciplina noua - introduce noi obiecte de studiu, in afara acelora prevazute in trunchiul comun la un anumit
profil si specializare, sau teme noi, care nu se regasesc in programele nationale.
ABORDAREA INTRA -, INTER- SI TRANSDISCIPLINARA A CONTINUTURILOR LA
LECŢIILE DE RELIGIE
Interdisciplinaritatea asigura un anumit grad de integrare intre diferite domenii de cunoastere si permite schimburi de
ordin conceptual si metodologic, precum si utilizarea unui limbaj comun si se refera la transferul metodelor dintr-o disciplina
intr-alta. Se pot distinge trei grade de interdisciplinaritate: aplicativ, epistemologic, generator de noi discipline. Colaborare
dintre stiinte.
Transdisciplinaritatea vizeaza integrarea selectiva a mai multor discipline de invatamant, intr-o disciplina noua, de
sinteza (cibernetica), permitand predarea integrala a informatiilor si priveste ceea ce se afla in acelasi timp si intre discipline
si inautru diverselor discipline. Din confruntarea intre discipline, a fenomenelor si proceselor complexe, transdisciplinaritatea
face sa apara noi puncte de intersectie intre discipline. Finalitatea ei este intelegerea lumii prezente, unul din imperativele
sale fiind unitatea cunoasterii. Preocuparea pentru o singura disciplina a fost inlocuita cu realizarea unei realitati complexe a
carei clarificare necesita comportarea unui intreg evantai de dimensiuni si perspective ale cunoasterii.
Intradisciplinaritatea, interdisciplinaritatea si transdisciplinaritatea sunt sagetile ale unuia si aceluiasi arc cel al
cunoasterii.
• opţionalele la nivel de disciplină precum şi cele integrate sunt elaborate conform metodologiei, având: notă de prezentare,
competenţe, listă de conţinuturi, planificări calendaristice, forme de evaluare, bibliografie şi sugestii metodologice.