Teoria si metodologia curriculum-ului

-ESEU-

 
Statut epistemologic, dezvoltari actuale
Curriculum este un concept–cheie in teoria si practica instruirii.
Termenul provine din limba latina, curriculum (la plural curricula) si inseamna
alergare, fuga, intrecere, locul unde se desfasurau intreceri, mersul
vietii(curriculum vitae). Timp indelungat, conceptul de curriculum a
reprezentat unul dintre cele mai controversate concepte ale pedagogiei.
Definitiile, extrem de diverse si contradictorii, au variat, pe parcursul secolelor
XVI si XX, in functie de conceptia pedagogica a autorilor si de metodologia de
cercetare a conceptului, adoptata in functie de traditiile practicii si literaturilor
pedagogice exprimate in principalele limbi de circulatie internationala in
functie de prioritatile si caracteristicile reformelor invatamantului si ale
educatiei.
In sensul cel mai larg, curriculum semnifica intreaga experienta de
invatare dobandita in contexte educationale formale, nonformale si informale.
In sensul cel mai restrans (sensul traditional), curriculum semnifica
continuturile invatarii, obiectivate in planuri de invatamant, programe si
manuale :
1. cursurile oferite de o institutie educationala;
2. un set de cursuri ce constituie o arie de specializare
Termenul de continut curricular se refera la anumite fapte, idei, principii,
probleme, incluse intr-un program de studii.
In acceptiune traditionala, conceptul de curriculum reprezinta un set de
documente scolare/universitare care planificau continuturile instruirii, un
instrument de eficientizare sociala a activitatii scolare/universitare, un
program de invatare oficial, organizat institutional.
In acceptiune moderna, curriculum vizeaza sistemul de experiente de
invatare, directe si indirecte, ale elevilor/studentilor.
 Curriculumul este considerat astazi o resursa importanta a inovarii, al
carui scop este adaptarea institutiilor, programelor si practicilor
invatamantului la nevoile si la solicitarile unei societati dinamice. Continutul
invatamantului sau curriculum-ul reprezinta un sistem sau ansamblu de  
valori ideatice, gnoseologice, si de abilitati practice, sau ansamblul –sistemul
de cunostinte, priceperi, deprinderi, selectat din ansamblul cunoasterii si
practicii umane care se transmite si se dobandesc , se invata deoarece conduc
la dezvoltarea personalitatii in vederea integrarii socio-profesionale a acesteia.
Curriculum National
Documentul curricular fundamental al invatamantului romanesc este 
Curriculum-ul National pentru invatamantul obligatoriu – Cadru de referinta. 
Incepand cu anul scolar 1998 – 1999, in tara noastra a devenit operant
Curiculumul National, inteles ca articulare a obiectivelor de formare, a
continuturilor invatarii, a metodelor de predare si invatare si a evaluarii.
Curiculumul National este alcatuit din doua segmente:
A – Curriculm nucleu 70% -  reprezinta trunchiul comun, adica
numarul minim de ore de la fiecare disciplina obligatorie prevazuta in planul
de invatamant.
a) curriculum nucleu profundat
b) curriculum extins
c) curriculumul elaborat de scoala
d) curriculum formal
e) curriculum local
f) curriculum ascuns
B – Curriculum la decizia scolii(CDS) 30% - acopera diferenta de ore dintre
curriculum-ul si numarul minim/maxim de ore pe saptamana, pe disciplina si
pe an de studiu, prevazute in planurile-cadru de invatamant. CDS reprezinta
ansamblul proceselor educative si al experientelor de invatare pe care fiecare
scoala le propune in mod direct elevilor sai in cadrul ofertei curriculare proprii.
Cuprinde urmatoarele categorii :
 B1  - Curriculum extins – reprezinta, pentru invatamantul general, acea
forma de CDS care urmareste extinderea obiectivelor si a continuturilor din
Curriculumul-nucleu prin noi obiective de referinta si noi unitati de continut,
in numarul maxim de ore pervazut in plaja orara a unei discipline.
B2 – Curriculum nucleu aprofundat –  reprezinta, pentru invatamantul
general, acea forma de CDS care urmareste aprofundarea obiectivelor de
referinta ale Curriculumului-nucleu prin noi obiective de referinta si unitati de
continut, in numarul maxim de ore prevazut in plaja orara a unei discipline.
B3 – Curriculum elaborat de scoala – 'Optionalul' - reprezinta, pentru
invatamantul obligatoriu, acea varietate de CDS ce consta intr-o noua
disciplina scolara; aceasta presupune elaborarea in scoala a unei programe cu
obiective si continuturi noi, diferite de acelea existente in programele de
trunchi comun. La nivelul liceului, CDS se poate realiza prin mai multe tipuri
de optionale, respectiv:
Optional de aprofundare - reprezinta acel tip de CDS derivat dintr-o
disciplina studiata in trunchiul comun, care urmareste aprofundarea
obiectivelor/competentelor din curriculumul-nucleu prin noi continuturi
propuse la nivelul scolii (sau a acelora marcate cu asterisc, in cazul
specializarilor pe care nu le parcurg in mod obligatoriu la trunchiul comun).
Optional de extindere - reprezinta acel tip de CDS derivat dintr-o
disciplina studiata in trunchiul comun, care urmareste extinderea obiectivelor-
cadru/competentelor generale din curriculumul-nucleu prin noi obiective de
referinta/competente specifice si noi continuturi definite la nivelul scolii.
Optional preluat din trunchiul comun al altor discipline - reprezinta
acel tip de CDS generat prin parcurgerea unei programe care este obligatorie
pentru anumite specializari si care poate fi parcursa in cadrul orelor de CDS la
acele specializari unde disciplina respectiva nu este inclusa in trunchiul
comun.
Optional ca disciplina noua - consta intr-un nou obiect de studiu, in
afara acelora prevazute in trunchiul comun la un anumit profil si specializare;
acesta presupune elaborarea in scoala a unei programe noi, diferite de
programele disciplinelor de trunchi comun.
Optional integrat - consta intr-un nou obiect de studiu, structurat in
jurul unei teme integratoare pentru o anumita arie curriculara sau pentru mai
multe arii curriculare. Acesta presupune elaborarea unei programe prin
integrarea a cel putin doua domenii apartinand uneia sau mai multor arii
curriculare; in acest caz, obiectivele/competentele sunt diferite fata de acelea
existente in programele disciplinelor care se integreaza.
Ariile curriculare
Aria curriculara reprezinta un grupaj de discipline scolare care au in
comun anumite obiective si metodologii si care ofera o viziune multi-si/sau
pluridisciplinara asupra obiectelor de studiu. Curriculm-ul national din tara
noastra este structurat in sapte arii curriculare pe baza unor principii si criterii
de tip epistmologic si psiho-pedagogiuc.Ariile curriculare in invatamantul din
tara noastra sunt : Limba si comunicare;  Matematica si Stiinte ale 
naturii; Om si societate; Arte;  Educatie fizica si sport;  Tehnologii; Consiliere si
Orientare.
Tipuri de Curriculum si clasificari
In functie de forma educatiei cu care se coreleaza:
Curriculum-ul formal/ oficial, intentionat este cel prescris oficial, care
are un statut formal si care cuprinde toate documentele scolare oficiale, ce
stau la baza proiectarii activitatii instructiv-educative la toate nivelele
sistemului si procesului de invatamant.
Curriculum-ul neformal/ nonformal  vizeaza obiectivele si continuturile
activitatilor instructiv-educative neformale/ nonformale, care au caracter
optional, sunt complementare scolii, structurate si organizate intr-un cadru
institutionalizat extrascolar (de exemplu, in cluburi, asociatii artistice si
sportive, case ale elevilor si studentilor, tabere).
Curriculum-ul informal cuprinde ansamblul experientelor de invatare
si dezvoltare indirecte, care apar ca urmare a interactiunilor celui care invata
cu mijloacele de comunicare in masa (mass-media), a interactiunilor din
mediul social, cultural, economic, familial, al grupului de prieteni, al
comunitatii etc.
In functie de criteriul cercetarii fundamentale a curriculum-ului,
distingem categoriile:
Curriculum-ul general/ curriculum comun/ trunchi comun de
cultura generala/ curriculum central/ core curriculum/ curriculum de
baza este asociat cu obiectivele generale ale educatiei si cu continuturile
educatiei generale – sistemul de cunostinte, abilitati intelectuale si practice,
competente, stiluri atitudinale, strategii, modele actionale si comportamentale
de baza etc, obligatorii pentru educati pe parcursul primelor trepte ale
scolaritatii. Curriculum-ul general nu vizeaza specializarea in raport cu un
domeniu particular de activitate. Durata educatiei generale variaza in sistemele
de invatamant din fiecare tara, de la invatamantul primar, la cel secundar si
chiar peste acest nivel. Continuturile educatiei generale cunosc un proces de
extensiune, prin aditionarea si integrarea, pe langa ariile curriculare
traditionale, si a unor teme interdisciplinare din cadrul 'noilor educatii' .
Curriculum general sau core curriculum ofera o baza de cunostinte,
abilitati si comportamente obligatorii pentru toti cursantii in cadrul primelor
stadii ale scolaritatii. Curriculum general reprezinta fundamentul pe care
aptitudinile speciale pot fi dezvoltate.
Curriculum-ul de profil si specializat pe categorii de cunostinte si
aptitudini este focalizat pe imbogatirea si aprofundarea competentelor, pe
exersarea abilitatilor inalte, pe formarea comportamentelor specifice
determinarii performantelor in domenii particulare. 
Curriculum specializat pe categorii de cunostinte si aptitudini are ca
scop imbogatirea in aprofundarea competentelor, exersarea abilitatilor inalte,
formarea comportamentelor specifice determinarii performantelor in domenii
particulare de studiu.
 Curriculum-ul ascuns sau Curriculum subliminal rezulta ca
experinta de invatare din mediul psiho-social si cultural al clasei de elevi, al
scolii , al universitatii. Elementele care influenteaza imaginea de sine,
atitudinea fata de altii, sistemul propriu de valori sunt climatul de studiu,
personalitatea profesorilor, relatiile interpersonale, sistemul de recompensari si
sanctionari sunt elemente importante ale mediului instructional si ele
influenteaza imaginea de sine, atitudinile fata de altii, sistemul propriu de
valori etc., evolutia afectivitatii fiind influentata de climatul nestructurat al
vietii din institutia educationala.
In functie de criteriul cercetarii aplicative a curriculum-ului,
distingem categoriile:
Curriculum-ul recomandat este sustinut de grupuri de experti in
educatie sau de autoritati guvernamentale si este considerat ghid general
pentru cadrele didactice. 
Curriculum predat reprezinta experienta de invatare oferita direct de
cadrele didactice elevilor in activitatea curenta instructiv-educativa.
Curriculum-ul scris are, de asemenea, caracter oficial si este specific
unei anumite institutii de invatamant. 
Curriculum-ul predat/ operationalizat/ in actiune se refera la
ansamblul experientelor de invatare si dezvoltare oferite de educatori celor
educati in activitatile instructiv-educative curente.
Curriculum-ul de suport  desemneaza materialele curriculare auxiliare:
culegeri de probleme, culegeri de texte, indrumatoare didactice, atlase,
software, resurse multimedia etc. precum si timpul alocat experientei de
invatare, cursuri de perfectionare si specializare, echipamente electronice
pentru valorizarea mijloacelor informationale educationale.
Curriculum-ul invatat/ realizat/ atins  se refera la ceea ce educatii au
asimilat ca urmare a implicarii lor in activitatile instructiv-educative. Semnifica
ceea ce achizitioneaza de fapt elevul ca rezultanta a actiunii cumulate a
celorlalte tipuri de curriculum.
 Curriculum-ul evaluat/ testat se refera la experientele de invatare si
dezvoltare apreciate si evaluate cu ajutorul unor probe de evaluare (teste,
probe de examinare si alte instrumente de apreciere a progresului scolar),
respectiv la partea de curriculum evaluata. 
Curriculum mascat/ neintentionat se refera la ceea ce elevii invata
implicit si ne-programat, gratie mediului scolar general.
Curriculum exclus/ eliminat reprezinta ceea ce in mod intentionat sau
nu, a fost lasat in afara curriculum-ului.
In functie de criteriul epistemologic, distingem categoriile:
Curriculum-ul local include ofertele de obiective si continuturi ale
activitatilor instructiv-educative propuse de catre inspectoratele scolare (si
aplicabile la nivel teritorial) sau propuse chiar de catre unitatile de invatamant,
in functie de necesitatile proprii si de solicitarile identificate
Ciclurile curriculare
 Pentru delimitarea diferitelor segmente ale scolaritatii, s-a consacrat
conceptul de 'ciclu curricular' - acestea se suprapun peste structura formala a
sistemului de invatamant, cu scopul de a focaliza invatarea asupra obiectivului
major al fiecarei etape scolare si de a regla procesul de invatamant prin
interventii de natura curriculara.   
Ciclurile curriculare:
Intrucat activitatea la clasa ar trebui orientata catre atingerea
obiectivelor ciclurilor curriculare, le reamintim in cele ce urmeaza:
Ciclul curricular al achizitiilor fundamentale (grupa pregatitoare a
gradinitei - acolo unde exista, urmata de clasele I si a II-a) are ca obiective
majore acomodarea la cerintele sistemului scolar si alfabetizarea initiala. 
Ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III-a - a VI-a) are ca obiectiv
major formarea capacitatilor de baza necesare pentru continuarea studiilor.
Ciclul curricular de observare si orientare (clasele a VII-a - a IX-a) are ca
obiectiv major orientarea in vederea optimizarii optiunii scolare si profesionale
ulterioare.
 Ciclul curricular de aprofundare are ca obiectiv major adancirea studiului
in profilul si specializarea aleasa, asigurand, in acelasi timp, o pregatire
generala pe baza optiunilor din celelalte arii curriculare.
Ciclul curricular de specializare are ca obiectiv major pregatirea in
vederea integrarii eficiente in invatamantul universitar de profil sau pe
piata muncii. 
Nivele, cicluri, filiere si profiluri/ specializari
Nivelurile de invatamant  sunt ierarhizate vertical, diacronic, fiind in
acelasi timp legate de varsta, trebuintele educabililor si gradul de dificultate al
continuturilor invatarii. La ora actuala in Romania exista urmatoarele niveluri
de invatamant: nivelul primar, nivelul secundar, nivelul superior.
Ciclurile de invatamant inregistreaza aceeasi structura ierarhizanta,
diacronica a nivelurilor de invatamant, fiind insa mai concrete si mai explicite.
Astfel, nivelurile de invatamant pot fi identice sau se pot deosebi in mai multe
cicluri de invatamant structurale. In sistemul romanesc de invatamant se
remarca, pe durata invatamantului preuniversitar, urmatoarele: ciclul
anteprescolar, ciclul prescolar, ciclul elementar, ciclul secundar inferior
(gimnazial), ciclul secundar superior (liceul).
  Filierele reprezinta niste domenii curriculare diferite de primele doua
anterior mentionate, intrucat decupeaza curriculum-ul global nu pe verticala,
ci pe orizontala, in sectoare, acest lucru fiind posibil doar in zona educatiei
postobligatorii (ciclul secundar superior).
De asemenea, se poate vorbi si de filiere in zona invatamantului superior:
- filiera postliceala
-filiera universitara (invatamant universitar – facultati; invatamant
postuniversitar – masterate, doctorate, specializari).
In legatura cu asteptarile societatilor vizavi de formarea profesorilor, s-a
consacrat sintagma 'nivel educational' care se refera la o gradare, o pozitionare
pe o anumita scara a experientelor de invatare si a competentelor
corespunzatoare unui program educational. In sens mai larg, sintagma se
refera la gradul de complexitate al continutului unui tip de program
educational