Astăzi mă simt……….

MODULUL I - Un nou Curriculum național pentru

învățământul primar şi gimnazial – conceptualizări necesare
 TEMA II. Noul Curriculum naţional - o perspectivă asupra
documentelor curriculare
II.2. Noile programe școlare pentru primar şi gimnaziu în relație cu
profilul de formare al absolventului
Temă de reflecţie
Ce reprezintă pentru dumneavoastră, ca profesor, programa şcolară?
Temă de reflecţie

Ce aspecte le consideră importante profesorii într-o programă şcolară?

Care sunt secţiunile pe care le parcurg cu prioritate? De ce?
De ce programa școlară este primul document pe care orice profesor,
de la orice disciplină trebuie să-l cunoască?

 Ce trebuie să urmăresc în mod specific în activitățile de învățare cu elevii mei?

 De ce trebuie să urmăresc aceste ținte?
 Cum ajung în mod eficient acolo, cum mă asigur că fiecare elev al meu poate
reuși?
 Cum știu dacă ceea ce mi-am propus a fost atins?
Noile programe școlare pentru primar şi gimnaziu
Primar - experiența unui ciclu complet de aplicare a noilor programe
școlare (aprobate în 2013-2014, au înlocuit programele elaborate pe
obiective şi aprobate în perioada 2003-2005)
Gimnaziu - noi programe școlare aprobate în 2017, aplicate progresiv:
- în prezent sunt aplicate la clasele a V-a şi a VI-a
- începând cu anul şcolar 2019-2020, sunt aplicate, la clasa a VII-a
- din anul şcolar 2020-2021, la clasa a VIII-a
Învăţământ primar, gimnazial
Programa şcolară – elaborată pe baza unui model de proiectare curriculară pe
competenţe
Semnificaţia competenţei - ansamblu structurat de cunoștințe, abilități și atitudini
dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice
unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse
Structura programei școlare - componente
 Notă de prezentare
 Competenţe generale
 Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
 Conţinuturi
 Sugestii metodologice
Structura programei școlare – structură unitară în primar şi gimnaziu
Notă de prezentare
precizează statutul disciplinei de studiu în planul-cadru, alocări orare
indică documente care întemeiază studiul disciplinei
evidențiază contribuția disciplinei pentru dezvoltarea competențelor din profilul
de formare al absolventului
precizează structura programei şcolare şi semnificaţia termenilor utilizaţi
Competenţe generale
Sunt competențele disciplinei pentru durata în care aceasta este studiată
Reflectă profilul de formare al absolventului și specificul domeniului care
fundamentează disciplina de studiu
Structura programei școlare
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
Competenţe specifice
 sunt derivate din competenţele generale, fiind etape în dobândirea acestora
 se formează pe parcursul unui an școlar
 sunt formulate cu ajutorul unor verbe acţionale, evaluabile
Exemple de activităţi de învăţare
 sunt modalități de organizare a activității didactice, sarcini de lucru pentru
formarea competențelor
 vizează activitatea elevului (nu a profesorului)
Structura programei școlare
Conţinuturile învăţării
reprezintă baza de operare (mijloacele informaţionale) prin care se structurează
competenţele specifice
Sugestiile metodologice
au rolul de a orienta cadrul didactic în utilizarea programei școlare pentru
proiectarea demersului didactic și pentru realizarea activităților de predare-
învățare-evaluare
includ recomandări de strategii didactice, proiectarea activității didactice,
precum și elemente de evaluare continuă
Provocări privind contribuţia disciplinei la profilul de formare
 înţelegerea modului de structurare a contribuţiei disciplinei la profilul de
formare, prin:
- competenţe
- activităţi de învăţare
- metode
- teme pentru acasă
- proiecte de grup
- autoevaluare
 înţelegerea modului în care se sprijină reciproc competenţele cheie urmărite
printr-o disciplină de studiu 
 PROGRAMELE DE GIMNAZIU - 2009
Competențele:
- sunt enunțuri reformulate, provenite din obiective
de referință
- formularea este artificială, deoarece enunțul
obiectivelor de referință înlocuiește verbul de la
modul conjunctiv la infinitivul lung 
Nucleul tare - asocierea dintre competențele
specifice și conținuturi
Exemplele de activități de învățare nu sunt
valorizate în suficientă măsură ca un cadru de
formare a competențelor specifice
Sugestii metodologice generale și succinte
NOILE PROGRAME ȘCOLARE DE GIMNAZIU - 2017
Pornesc de la un profil de formare, structurat pe
baza competențelor cheie europene
Nucleul tare - asocierea dintre competențele
specifice şi activitățile de învățare  
Sunt oferite exemple de activități de învățare
consistente, pentru fiecare dintre competențele
specifice formulate 
Sugestii metodologice elaborate din perspectiva
disciplinei
Teme de reflecție

În noile programe școlare, corelația între competențe specifice și conținuturi a

fost înlocuită de corelația între competențe specifice și exemple de activități de
învățare. În ce fel considerați că noua perspectivă vă ajută să structurați
competențele specifice ale elevilor?
5MIN
APLICATIE
Precizaţi, cu referire la programa şcolară a unei discipline de studiu pe care o
predaţi în gimnaziu:

a) 2 modalităţi prin care programa școlară stimulează o abordare didactică

personalizată, centrată pe nevoile elevului
b) 2 aspecte care stimulează creativitatea cadrului didactic
c) 2 provocări în utilizarea programei şcolare
Teme de reflecție
 Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, principalele aspecte de noutate ale
programei școlare la disciplina/disciplinele pe care le predați?

 Pornind de la aspectele de noutate identificate în tema de reflecție anterioară,

explorați modalități în care aceste noutăți pot fi transferate în activitatea
dumneavoastră cu elevii.
Enunţuri de autoevaluare
1. Prin parcurgerea acestei teme:
 mi-a plăcut ............
 mi s-a părut mai puţin atractiv ...............
2. Parcurgând această temă, cea mai importantă lecţie învăţată a fost:
..............
3. În activitatea de formator, voi accentua următoarele aspecte
rezultate din parcurgerea acestei teme: ..............
 Programele şcolare pentru primar (2003-2005)
- sunt elaborate potrivit unui model de proiectare pe
obiective  
- obiectivul este formulat în termen de intrări
(obiectivele de referință sunt formulate cu verb la
modul conjunctiv)
- sunt oferite exemple de activități de învățare în
relaţie cu obiectivele de referinţă
- nu includ în structură sugestii metodologice
Programele şcolare pentru primar (2013-2014)
- sunt elaborate potrivit unui model de proiectare pe
competenţe
- competența este formulată în termeni de ieşiri/
rezultate (competenţele sunt formulate cu verb la
infinitiv lung)
- sunt oferite exemple de activități de învățare
consistente, pentru fiecare dintre competențele
specifice formulate
- este inclusă o secţiune cuprinzătoare de sugestii
metodologice, din perspectiva disciplinei