Observații generale

În demersul de dezvoltare a unui nou plan cadru pentru gimnaziu, grupul de lucru a urmărit
respectarea unor principii de elaborare, care să asigure o fundamentare riguroasă a acestui
demers. Cele mai importante principii au fost: centrarea pe competențe (contribuția planului
cadru la construirea profilului de formare al absolventului); timpul elevilor (regândirea bugetului
de timp alocat învățării); flexibilizarea ofertei curriculare la nivelul școlii (care să permită
diversificarea parcursurilor); abordarea integrată (mono, pluri, trans-disciplinară).

Noile planuri cadru și programe școlare pentru gimnaziu urmăresc o construcție curriculară care
dezvoltă competențele cheie care au fundamentat profilul de formare al elevilor, într-o
perspectivă integrată. Nivelurile de integrare urmărite sunt următoarele:

- Abordarea integrată la nivel intra-disciplinar – reflectată la nivel de programă prin

renunțarea la centrarea pe conținutul disciplinei în favoarea centrării pe competențele ce
urmează a fi dezvoltate la elevi, prin metode pedagogice de tip constructivist (metode
bazate pe investigație, metoda proiectului, jurnalul de învățare etc.), prin activități de
învățare relevante pentru viața reală a elevilor şi care îi pregătesc pentru viața reală;
aceasta presupune depăşirea educaţiei despre … în care accentul cade pe cunoştințe, prin
educaţie pentru …, care pune accent pe toate componentele competenței (cunoştințe,
abilități, atitudini). Perioada gimnaziului reprezintă încă o perioadă importantă de
conturare a unor modele de cunoaștere specifice unor discipline care ar putea fi conectate
în mod relevant la realitățile vieții elevilor, la interesele și nevoile specifice de învățare ale
acestora.

- Abordarea integrată la nivel pluri(multi)-disciplinar – care presupune corelarea

demersurilor mai multor discipline în vederea clarificării unei probleme din cât mai multe
unghiuri de vedere (L. Ciolan, 2003) este reflectată la nivel de programă prin corelarea pe
orizontală a unor teme comune tratate la nivelul mai multor discipline; această abordare
este reflectată în planul cadru pentru gimnaziu prin OPȚIONALUL INTEGRAT LA NIVEL DE
ARIE sau OPȚIONALUL INTEGRAT LA NIVELUL MAI MULTOR ARII.

- Abordarea integrată la nivel interdisciplinar – depășește granița unei discipline și vizează

niveluri mai înalte ale competențelor (de ex. luarea de decizii, rezolvarea de probleme);
această abordare este reflectată în planul cadru pentru gimnaziu prin OPȚIONALUL
INTEGRAT LA NIVEL DE ARIE sau OPȚIONALUL INTEGRAT LA NIVELUL MAI MULTOR ARII.

- Abordarea integrată la nivel trans-disciplinar – reprezintă gradul cel mai înalt de integrare
care presupune fuziunea domeniilor/disciplinelor pentru abordarea unor aspecte din viața
reală a elevilor, situate în contexte culturale, valori și atitudini specifice; această abordare
este reflectată în planul cadru pentru gimnaziu prin OPȚIONALUL INTEGRAT LA NIVELUL
MAI MULTOR ARII

IMPLICAȚII LA NIVEL DE SISTEM ALE NOULUI PLAN CADRU PENTRU GIMNAZIU

- Modificări legislative cu privire la încadrarea personalului, nomenclatorul profesiilor

didactice, statutul cadrului didactic etc.;
- Formarea inițială și continuă a cadrelor didactice (master didactic, program național de
abilitare curriculară a tuturor profesorilor);
 - Dotarea școlilor cu material didactic pentru o învățare de tip constructivist, inclusiv
resurse digitale;
- Autonomie și responsabilitate în oferta curriculară la nivelul școlii, consultarea elevilor și
părinților, altor actori locali, încadrarea personalului didactic, alocarea resurselor materiale
și financiare în acord cu oferta curriculară;
- Impact asupra evaluărilor naționale;
- Nevoia de formare a elaboratorilor și evaluatorilor de manuale școlare;
- Nevoia de monitorizare și evaluare a implementării curriculumului în școală și la nivelul
clasei.

IMPLICAȚII ALE UNUI PLAN CADRU CARE VIZEAZĂ UN PROFIL DE FORMARE CENTRAT PE
DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR CHEIE

Atât formarea continuă, cât şi cea inițială trebuie să aibă în atenție formarea şi dezvoltarea de
competențe ale profesorilor privind:

- lectura personalizată a curriculumului, inclusiv lectura critică a resurselor didactice;

- realizarea documentelor de proiectare: planificarea calendaristică şi proiectarea unităților
de învățare;
- proiectarea predării-învățării centrate pe elev şi pe formarea de competențe;
- abordarea integrată a conținuturilor curriculare, în sensul realizării conexiunii cu viața
reală;
- înțelegerea mecanismelor de construcție curriculară şi a relației dintre componentele
majore ale curriculumului național: trunchi comun (TC), curriculum la decizia şcolii (CDS) ;
- proiectarea CDS pornind de la realizarea unei analize a nevoilor şi a oportunităților
specifice contextului cultural, social şi economic local, prin valorificarea resurselor umane
şi materiale existente în unitatea de învățământ;
- asumarea de către profesor a unor roluri complementare celui de profesor la clasă, cu
accent pe consiliere, mediere socială, facilitarea învățării în contexte nonformale şi
informale de educație, asigurarea de suport individualizat elevilor cu diferite nevoi de
învățare;
- pregătirea pentru tranziția de la cultura testării, bazată pe măsurare, la cultura aprecierii,
bazată pe metode alternative şi complementare şi pe abordări holistice, calitative .
- promovarea și respectarea alterității și diversității.

Grupul de lucru propune două variante de plan cadru, construite pe modele curriculare
diferite (cu număr fix de ore alocate pe discipline sau cu plajă orară). Această opțiune
pentru prezentarea a două variante de plan reflectă varietatea sugestiilor și
recomandărilor ameliorative colectate pe întreg parcursul dezbaterii publice. Cele două
variante reprezintă opțiuni majore de politică educațională și reflectă două curente
importante de opinie: introducerea graduală a unor schimbări în sistemul de educație și a
unor elemente de inovație (valorile centrale fiind continuitatea și stabilitatea) și
accelerarea măsurilor de descentralizare și flexibilizare a ofertei curriculare la nivelul școlii
(valorile centrale fiind o mai mare autonomie și responsabilitate). Punctele tari,
vulnerabilitățile și condițiile de implementare sunt prezentate pentru fiecare variantă în
parte.
Puncte tari varianta 1:

 prezintă avantajul continuității la nivel de sistem, poate fi implementată cu minime

modificări legislative si procedurale; operează modificări minime în raport cu
alocările orare ale diferitelor discipline din prezent;
 valorifică numeroasele puncte de vedere exprimate în dezbaterea publică
referitoare la importanța alocărilor orare pentru anumite discipline (limba latină,
istorie, geografie etc.)
 oferă spațiu pentru consolidarea cunoașterii disciplinare prin alocări orare mai
consistente pentru anumite discipline; printr-o proiectare curriculară de calitate
această variantă oferă elevilor oportunitatea de a se familiariza cu domenii foarte
variate de cunoaștere, un obiectiv al învățământului gimnazial;
 ponderea mai mare a trunchiului comun în raport cu opționalitatea permite o
gestionare mai facilă a schemelor orare la nivelul fiecărei școli și a activităților de
încadrare/normare ;
 promovează introducerea unor abordări integrate prin intermediul opționalului
integrat la nivel de arie si la nivelul mai multor arii.

Puncte slabe/vulnerabilități varianta 1

 numărul relativ ridicat de ore în trunchiul comun și total, cu consecințe privind

timpul pe care copilul trebuie să-l petreacă, zilnic, la școală.
 riscul supraîncărcării spațiilor școlare, având în vedere faptul că multe școli
funcționează încă în două schimburi;
 riscul perpetuării practicilor de suprasolicitare a elevilor la disciplinele cu alocari
mai mari de ore in planul cadru.

Observații privind condiții de implementare varianta 1

 regândirea strategiilor didactice, astfel încât să se renunțe la formatul actual al
temelor pentru acasă. Singurele teme pentru acasă să fie realizate ca proiecte de
documentare, studii de caz, aprofundări, explorări etc. Fixarea cunoștințelor și
elementele fundamentale ale formării și dezvoltării competențelor să se realizeze
în clasă, sub coordonarea didactică și îndrumarea metodică a profesorului;
 programe școlare inovative, care să promoveze abordările integrate și adecvarea
acestora la profilul educațional al absolventului de gimnaziu;
 promovarea inovării didactice în procesul de predare-învățare-evaluare, printr-o
formare continuă reală, eficientă și adecvată a profesorilor din sistem;
 realizarea şi promovarea în sistemul de învățământ a unei Metodologii de
elaborare a ofertei de opționale la nivelul școlii;
 programe consistente de formare inițială și continuă a cadrelor didactice.
Puncte tari varianta 2
 flexibilizarea ofertei curriculare la nivelul școlii (pondere mai ridicată de CDS), cu
potențial pentru o mai bună centrare pe interesele de cunoaștere ale elevilor,
valorificând o consultare reală cu toți actorii interesați de la nivelul școlii;
 număr mai mic de ore în trunchiul comun care oferă școlii oportunitatea pentru
dezvoltarea ofertei proprii, in parteneriat cu actorii locali;
 oferă oportunități de alegere în raport cu condițiile și resursele disponibile în
școală (umane, materiale, financiare);
 oferă un bun echilibru între disciplinele de trunchi comun și cele opționale, oferind
posibilitatea exersării autonomiei și responsabilității școlii în adaptarea și
dezvoltarea curriculumului la decizia școlii;
 valorifică concluziile dezbaterii publice privind creșterea autonomiei școlii în
dezvoltarea ofertei de discipline opționale.

Puncte slabe varianta 2:

 o variantă bazată pe o plajă orară generoasă introduce multe variabile care, în
momentul de față, pot crea instabilitate la nivelul implementării, afectând negativ
parcursul educațional al elevului;
 unii experți consideră că această variantă diminuează timpul școlar și riscă să
situeze sistemul nostru la limita minimă, în comparaţie cu alte sisteme educaţionale
din Europa;
 comportă riscul gestionării arbitrare a schemelor orare la nivelul școlii (cu un
potențial de conflict la nivelul comunităților profesionale de la nivelul școlilor, în
absența unui sistem riguros de sprijin și monitorizare a procesului; poate genera
incertitudini privind luarea în considerare a opțiunilor reale ale elevilor/părinților.
 în prezent, școlile demonstrează o abordare deficitară a unei astfel de fexibilități,
în condițiile în care planurile-cadru aplicate din gimnaziu sunt din 2001 construite
din perspectiva unei plaje orare. Avem ca argument modul în care se alocă orele
pentru CDS-urile actuale, cu completarea normei didactice și nu ținând cont de
nevoile si de interesele elevilor.

Observații privind condițiile de implementare ale variantei 2

 Presupune implementarea concomitentă a unor politici coerente de

descentralizare si stimularea autonomiei si responsabilității școlii, în egală măsură
în domeniul curriculumului, dar și al resurselor umane, materiale și financiare;
 Nevoia de a profesionaliza, în mod real, funcția de manager de școală.
 Elaborarea suportului legislativ și metodologic referitor la: statutul cursurilor
opționale și a problemelor privind normarea cadrelor didactice în condițiile
creșterii ponderii opționalității (de exemplu, statutul opționalului obligatoriu
transcurricular și a normării sale, a opționalului integrat la nivel de arie);
procedurilor care să garanteze faptul că alegerea aparține beneficiarilor indirecți
(parinți) si, dupa caz, directi (elevii).
Alte observații privind cele două variante de plan

Alocarea unei ore pentru studiul limbii latine ca fundament cultural al spațiului cultural
romanic nu presupune nici continuitate, nici dezvoltare cognitivă asociate clasei a VIII-a.
Este,așadar, oportună alocarea unei ore la nivelul clasei a VII-a. În acest context,
apreciem că denumirea adecvată a disciplinei studiate în clasa a VII-a este Limba latină și
elemente de cultură romanică (referitoare la spațiul lingvistic romanic), urmând ca, la nivel
liceal, în filierele teoretică și vocațională, să se studieze limba latină, cu finalitate-
certificatul Latinum Europaeum.

Alocarea a cate 4 ore, in mod constant, fiecărei clase gimnaziale, este parte a unei
dezvoltări curriculare echilibrate, adecvate aportului disciplinei la formarea profilului
educațional al absolventului de gimnaziu. Pe principiile coerenței și consecvenței, am avut
în vedere o dezvoltare curriculară a disciplinei Limba și literatura română în TC de tip
5/4/3, pentru ciclurile primar/gimnazial/liceal.

Programele de Limba și literatura română vor include, în mod necesar, module de

literatură comparată, care să asigure deschidere și coerență la nivelul ariei curriculare și
care să contribuie la conștientizarea raportului identitate și expresie culturală națională -
expresie culturală universală.

Pentru învățământul în limbile minorităților naționale și învățământul integrat

(învățământ de arte și sportiv) grupul de lucru va propune planuri cadru specifice, plecând
de la planul cadru de la învățământul de masă validat de comisie. Pentru învățământul
special și pentru alternativele educaționale grupuri de lucru desemnate vor elabora
planuri cadru specifice, conform legislației în vigoare.

Pentru ambele variante sunt necesare acomodări legislative, procedurale si

metodologice. Pentru ambele variante sunt necesare programe coerente de formare
initiala si continua a cadrelor didactice si a managerilor școlari.

Varianta 1 de plan (fără plajă orară)

Clasa
Aria curriculară/disciplina
V VI VII VIII
I. Limbă şi comunicare 8-10 8-10 9-11 8-10
Limba și literatura română 4 4 4 4
Limba modernă 1 2 2 2 2
Limbă modernă 2 TC 2 2 2 2
Limba latină și elemente de
- - 1 -
cultură romanică
Opțional* CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
 II. Matematică şi ştiințe ale naturii 5-7 8-10 10-12 9-11
Matematică 4 4 4 4
Fizică - 2 2 2
TC
Chimie - - 2 2
Biologie 1 2 2 1
Opțional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
III. Om şi societate 5-7 4-6 4-6 6-8
Educație socială 1 1 1 1
Istorie 2 1 1 2
TC
Geografie 1 1 1 2
Religie** 1 1 1 1
Opțional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
IV. Arte 2-4 2-4 2-4 2-4
Educație plastică 1 1 1 1
TC
Educație muzicală 1 1 1 1
Opțional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
V. Educație fizică, sport şi sănătate 2-4 2-4 2-4 2-4
Educație fizică și sport TC 2 2 2 2
Opțional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
VI. Tehnologii 2-4 2-4 2-4 2-4
Educație tehnologică 1 1 1 1
TC
TIC 1 1 1 1
Opțional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
VII. Consiliere şi orientare 1-3 1-3 1-3 1-3
Consiliere și orientare TC 1 1 1 1
Opțional CDS 0-2 0-2 0-2 0-2
Opțional(e) integrat(e) la nivelul 1 1 1 1
CDS
mai multor arii curriculare
Număr total de ore în TC 25 27 30 30
Număr total de ore în CDS 1-3 1-3 1-3 1-3
Nr. minim- maxim de ore pe săpt. 26-28 28-30 31-33 31-33

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia scolii

NOTĂ:
* Elevii pot opta, într-un an de studiu, pentru 1-3 cursuri optionale, din care un optional integrat la
nivelul mai multor arii curriculare este obligatoriu. Metodologia referitoare la regimul opţionalelor va
clarifica aceste opţiuni.
** Disciplina Religie se studiază în trunchiul comun, în conformitate cu LEN și metodologiile aprobate
prin ordin de ministru.

PRECIZĂRI:
Pentru învăţământul în limbile minorităţilor naţionale și învăţământul integrat (învăţământ de arte și
sportiv) grupul de lucru va propune planuri cadru specifice, plecând de la planul cadru de la
învăţământul de masă validat de comisie. Pentru învăţământul special și pentru alternativele
educaţionale grupuri de lucru desemnate vor elabora planuri cadru specifice, conform legislaţiei în
vigoare.

Varianta 2 de plan (cu plajă orară)

Clasa
Aria curriculară/disciplina
V VI VII VIII
I. Limbă şi comunicare 7-10 8-9 9-10 8-9
Limba și literatura română 4-5 4 4 4
Limba modernă 1 2-3 2-3 2-3 2-3
Limbă modernă 2 TC 1-2 2 2 2
Limba latină și elemente de
- - 1 -
cultură romanică
II. Matematică şi ştiințe ale naturii 5-6 6-8 9-10 9-10
Matematică 4 4 4 4
Fizică - 1-2 2 2
TC
Chimie - - 1-2 2
Biologie 1-2 1-2 2 1-2
III. Om şi societate 3-6 5-6 4-6 5-6
Educație socială 0-1 1 1 1
Istorie 1-2 1-2 1-2 2
TC
Geografie 1-2 2 1-2 1-2
Religie** 1 1 1 1
IV. Arte 2-4 2-4 2-4 2-4
Educație plastică 1-2 1-2 1-2 1-2
TC
Educație muzicală 1-2 1-2 1-2 1-2
V. Educație fizică, sport şi sănătate 2-3 2-3 2-3 2-3
Educație fizică și sport TC 2-3 2-3 2-3 2-3
VI. Tehnologii 1-2 2-3 2-3 2-3
Educație tehnologică 0-1 1-2 1-2 1-2
TC
TIC 1 1 1 1
VII. Consiliere şi orientare 1-2 0-1 0-1 1-2
Consiliere și orientare TC 1-2 0-1 0-1 1-2
Număr total de ore în TC 21 25 28 29
Opțional(e) integrat(e) la nivelul 1 1 1 1
CDS
mai multor arii curriculare
Număr total ore în CDS* 3-5 3-5 2-5 2-5
Nr. minim- maxim de ore pe săpt. 24-26 28-30 30-33 31-34

TC = trunchi comun; CDS = curriculum la decizia scolii

NOTĂ:
* Elevii pot opta, într-un an de studiu, pentru 3-5 cursuri optionale (clasele V și VI) și 2-5 cursuri
opționale (clasele VII-VIII). Cursurile opţionale constau în: optional integrat la nivelul mai multor arii
curriculare (care este obligatoriu), opţionale în limita plajei orare sau opţionale noi (disciplinare sau
integrate). Metodologia referitoare la regimul opţionalelor va clarifica aceste opţiuni.
** Disciplina Religie se studiază în trunchiul comun, în conformitate cu LEN și metodologiile aprobate
prin ordin de ministru.

PRECIZĂRI:

Pentru învățământul în limbile minorităților naționale și învățământul integrat (învățământ de arte

și sportiv) grupul de lucru va propune planuri cadru specifice, plecând de la planul cadru de la
învățământul de masă validat de comisie. Pentru învățământul special și pentru alternativele
educaționale grupuri de lucru desemnate vor elabora planuri cadru specifice, conform legislației în
vigoare.