Referat.

Produsele curriculare si valorificarea

acestora

Documente curriculare:

1.Planurile-cadru de invatamant 
Planurile-cadru de invatamant reprezinta documentul reglator
esential care jaloneaza resursele de timp ale procesului de
predare-invatare. Planurile-cadru ofera o solutii de optimizare
a bugetului de timp: pe de o parte, sunt cuprinse activitati
comune tuturor elevilor din tara in scopul asigurarii egalitatii
de sanse a acestora; pe de alta parte, este prevazuta activitatea
pe grupuri/clase de elevi in scopul diferentierii parcursului
scolar in functie de interesele, nevoile si aptitudinile specifice
ale elevilor.
Organizarea planurilor de invatamant pe arii curriculare ofera
ca avantaje:
*posibilitatea integrarii demersului mono-disciplinar actual
intr-un cadru interdisciplinar;
*echilibrarea ponderilor acordate diferitelor domenii si obiecte
de studiu;
*concordanta cu teoriile actuale privind procesul, stilul si
ritmurile invatarii;
*continuitatea si integralitatea demersului didactic pe intreg
parcursul scolar al fiecarui elev.
Planul de invatamant este cel mai important  produs al
demersului curricular, dupa experimentare, evaluare,
corectare, validare devine un document obligatoriu si
instrumentul fundamental de conducere si desfasurare a
procesului de invatamant in institutia scolara.
Responsabilitatea validarii revine, in invatamantul romansc,
Ministrului Educatiei Nationale. Planul cadru de invatamant
reprezinta un plan generativ, cu caracter de baza de pornire.
Astfel, in locul unui plan de invatamant unic pentru toate
scolile de acelasi tip, prin planul cadru se fixeaza un trunchi
comun de discipline obligatorii, care are o proportie de 75-
80% din totalul disciplinelor, in virtutea principiului
autonomiei institutiile scolare avand posibilitatea de a decide
asupra restului de discipline din programul educativ.
Planul de invatamant  stabileste:
a)finalitatile si obiectivele generale ale pregatirii,
b)competentele finale si standardele pregatirii,
c)structura continutului pregatirii, grupate modular, sub forma
de discipline, inter sau trans disciplinar, etc.
d)Esalonarea in timp a pregatirii cu precizarea:
1) succesiunii experientelor de invatare(parcurgerii
disciplinelor)
2) numarul saptamanal si anual de ore afectate fiecarui obiect
de studiu(disciplina);
3) limitele maxime si minime ale pregatirii(nr. de ani de
studiu, posibilitati de accelerare a studiului); structura anilor
de studiu, cu precizarea succesiunii intervalelor de timp
afectate studiilor, vacantelor, etc.;
e)Sistemul de acces si sistemul de finalizare al pregatirii;
f) Modalitati de evaluare a competentelor si standardelor
pregatirii pe parcurs si finale.
Planul reflecta integral principiile curriculum-ului, exigentele
de proiectare si exigentele de reforma curriculara. In structura
lui se regasesc:
a) un core curriculum(nucleu, discipline obligatorii) si
b)un curriculum secundar (discipline optionale, - fused
curriculum, discipline facultative – curriculum centrat pe cel
care invata).
Planul este influentat si  de etosul pedagogic al educatorilor, al
culturii  comunitatii si de un hidden curriculum (curriculum
ascuns). 
Principii ce stau la baza eleborarii planurilor cadru
Principiul egalitatii sanselor – se refera la dreptul fiecarui
individ la educatia comuna, realizata in cadrul invatamantului
obligatoriu, prin parcurgerea trunchiului comun.
Principiul descongestionarii – recomanda selectarea,
structurarea si esentializarea continuturilor programelor
scolare si diminuarea supraincarcarii informationale.
Principiul descentralizarii si al flexibilizarii curriculum-
ului – se refera la imbinarea trunchiului comun cu curriculum-
ul aflat la decizia scolii.
Principiul selectiei si ierarhizarii culturale – a condus la
integrarea disciplinelor de studiu intr-un sistem si la
interrelationarea lor, permitand structurarea Curriculum-ului
National in arii curriculare (consacrarea conceptului de 'arie
curriculara' s-a realizat cu prilejul actualei reforme din
invatamant).
Principiul functionalitatii – recomanda adaptarea
disciplinelor de studiu si, implicit, a ariilor curriculare la
particularitatile de varsta ale elevilor si gruparea programelor
de studiu preuniversitare pe cicluri optime.
Principiul coerentei, care se refera la asigurarea echilibrului
optim intre ariile curriculare si disciplinare de studiu, in plan
orizontal si vertical.
Principiul racordarii la social – subliniaza necesitatea
asigurarii unor corespondente intre institutiile de invatamant si
cerintele sociale, a unor legaturi optime si a unor colaborari
intre institutiile de invatamant si comunitate.
Principiul compatibilizarii cu standardele europene in
invatamant - cu paradigmele educationale promovate la nivel
european.
Principiul functionalitatii
Vizeaza racordarea diverselor discipline, precum si a ariilor
curriculare:
* la varstele scolare si la psihologia varstelor;
* la amplificarea si la diversificarea domeniilor cunoasterii.
Principiul coerentei
Vizeaza caracterul omogen al parcursului scolar. Acest
principiu are in vedere gradul de integrare orizontala si
verticala a ariilor curriculare in interiorul sistemului, iar, in
cadrul acestora, a obiectelor de studiu.
Principiul coerentei vizeaza in esenta raporturile procentuale,
atat pe orizontala, cat si pe verticala, intre ariile curriculare, iar
in cadrul ariilor, intre discipline.
Principiul egalitatii sanselor
Are in vedere asigurarea unui sistem care da dreptul fiecarui
elev in parte sa descopere si sa valorifice la maximum
potentialul de care dispune. Aplicarea acestui principiu
impune: obligativitatea invatamantului general si existenta
trunchiului comun, in masura sa asigure elevilor accesul la
'nucleul' fiecarei componente a parcursului scolar.
Principiul flexibilitatii si al parcursului individual
Vizeaza trecerea de la invatamantul pentru toti la invatamantul
pentru fiecare. Acest lucru poate fi realizat prin
descentralizarea curriculara.
In invatamantul obligatoriu numarul total de ore alocat prin
planurile-cadru variaza intre un minim si un maxim. Planurile-
cadru prevad de asemenea, pentru majoritatea obiectelor de
studiu, o plaja orara ce presupune un numar de ore minim si
unul maxim. Aceasta variabilitate permite concretizarea la
nivelul scolii a planului-cadru prin schemele orare.
Plaja orara ofera:
elevilor, posibilitatea optiunii pentru un anumit domeniu de
interes;
profesorilor, flexibilitate in alegerea unui demers didactic mai
adaptat posibilitatilor unei anumite clase de elevi;
managerilor de scoli, organizarea unei activitati didactice
corelate cu resursele umane si baza materiala de care dispune
scoala.
Tot la invatamantul obligatoriu, curriculumul la decizia scolii,
prin cele trei variante ale sale: curriculum-nucleu aprofundat,
curriculum extins, curriculum elaborat in scoala, urmareste sa
coreleze mai bine resursele scolii cu dorintele copiilor,
contribuind in final la valorizarea fiecarei scoli, la crearea unei
personalitati proprii acesteia prin diferentierea ofertei de
educatie.

2. Planificarea calendaristica
Planificarea calendaristica - este un document administrativ
alcatuit de profesor care asociaza intr-un mod personalizat
elemente ale programei (obiective de referinta si continuturi,
respectiv competente si continuturi) cu alocarea de timp
considerata optima de catre acesata pe parcursul unui an
scolar.
Planificarile calendaristice sunt „pre-proiecte” de transpunere
semestriala a programelor de catre educatori  pe baza
metodicii de specialitate si a principiilor didactice.
In elaborarea planificarii se parcurg urmatoarele etape:
+realizarea asociatiei dintre obiective (competente) si
continuturi;
+impartirea materiei an unitati de invatare;
+stabilirea succesului de parcurgere a unitatii;
+alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de
invatare.
O planificare calendaristica trebuie sa cuprinda:
a)evaluarea corecta a activitatii didactice;
b)datele calendaristice precise de sustinere a fiecarei activitati;
c)obiectivele fiecarei unitati de continut si activitatile
didactice;
d)forma de desfasurare a fiecarei activitati si mijloacele de
realizare-organizare a experientei de invatare;
e)instrumentele de evaluare a fiecarei activitati didactice (teste
docimologice, probe de cunostinte, etc.);
f) modalitatile de simulare a studiului independent al elevilor,
g)perioadele , formele, metodele si instrumentele de
organizare a „activitatii de imbogatire” pentru elevii capabili
de performante superioareconsultatii;
h)perioadele , formele , metodele si instrumentele de
organizare a „activitatilor de retrapare” a elevilor cu ritm lent
de invatare;
i)  programul propriu al profesorului , de autoperfectionare
pedagogica si de specialitate.
3.Programele analitice
Reprezinta acel document care configureaza continutul
procesului instructiv - educativ la o disciplin a de invatamant.
Programa scolara este parte a Curriculumului National.
Programa scolara, denumita deseori „analitica”, este un
„macroproiect pedagogic al disciplinei-domeniului de studiu
de regula strucutrata pe ani de studiu. Detaliaza elementele
obligatorii de parcurs la o anumita disciplina, modul, devening
ghidul fundamental al activitatii parcursului didactic. Acestea
transcriu, traduc, in termenii logicii pedagogicea invatarii
logica stiintifica a domeniului studiat. Programa scolara este
instrumentul de la care se porneste in proiectarea didactica,
avand o valoare operationala si instrumentala deosebita. Ea
indica obiectivele, temele si subtemele la fiecare disciplina,
timpul afectat pentru fiecare dintre acestea. In unele
circumstante, programa poate suplini locul unui manual, dat
fiind ca ea cuprinde urmatoarele informatii: importanta
disciplinei in planul de invatamant, valoarea ei instructiv-
educativa; obiectivele de atins la disciplina respectiva, pe
obiective cadru si de referinta; natura si volumul
cunostintelor /abilitatilor ce trebuie predate /insusite de catre
elevi concretizate in enumerarea temelor si subtemelor; timpul
afectat pentru fiecare capitol, subcapitol, lectie; indicatii
metodologice privind predarea si evaluarea; temele
suplimentare; referinte bibliografice; standarde de
performanta. In functie de tipul disciplinei programa include
lucrarile practice circumscrise capitolelor sau lectiilor,
numarul de ore de laborator, alte forme de aplicare a
cunostintelor.
Structura unei programe scolare conceputa din perspective
curriculara, si adaptata actualei reforme curriculare din tara
noastra se compune, dintr-o componenta generala, valabila
pentru toate ariile curriculare si una particularizata la o arie
curriculara anume. Constructia programei are la baza modelul
pedagogic al disciplinei din care pot fi derivate
urmatoarele elemente:
a)  obiectivele generale ale domeniului descrise sub forma
competentelor si capacitatilor finale;
b) standardele de performanta ale capitolelor(unitatilor de
invatare) si modalitatile de testare ale acestora;
c) unitatile de continut – care descriu succesiunea in care
trebuie parcurse , insotite eventual de sugestii privind
organizarea experientelor de invatare pentru atingerea
obiectivelor  fiecarei unitati-secvente.
Componenta generala include:
+prezentarea succinta a scopurilor tuturor programelor ariilor
curriculare din planul de invatamant;
+prezentarea obiectivelor generale ale sistemului de
invatamant national;
+precizarea obiectivelor instructiv-educative ale nivelului si
ale profilului de invatamant pentru care au fost concepute
programele;
+planul de invatamant, insotit de precizari si comentarii
referitoare la aspectele particulare ale rolului ariei curriculare
respective si relatiile ei cu celelalte arii curriculare propuse;
+principiile didactice fundamentale, corelate cu obiectivele
instructiv-educative urmarite prin programa propusa.
Componenta particularizata la o arie curriculara cuprinde
urmatoarele elemente :
+prezentare a disciplinei sau a ariei curriculare respective;
+obiectivele generale;
+obiectivele referentiale (tinta) pe ani de studiu;
+temele sugerate spre studiere;
+sugerarea unor activitati de invatare;
+sugerarea unor metodologii de predare, insotite de
recomandari din domeniul curriculum de suport;
+sugestii privind evaluarea rezultatelor elevilor;
+precizarea standardelor nationale de performanta ale elevilor
(nivel minim, mediu, maxim).

Structura programelor scolare

1.Nota de prezentare a programei scolare
Este de fapt o prezentare a disciplinei, si  ofera o imagine de
ansamblu asupra programei, ofera denumirile disiplinelor
studiate si repartizarea lor pe clase, cu specificarea numarului
de ore pe saptamana, elementele care au stat la baza elaborarii
programei, descrie parcursul disciplinelor, argumenteaza
structura didactica adoptata, sintetizeaza recomandari
semnificative, prezinta dominantele curriculum-ului.
2.Obiectivele cadru si de referinta prezentate in programa
scolara
Sunt elementele cu care se opereaza in programele scolare
proprii invatamantului obligatoriu, respectiv pana in clasa a
VIII-a (inclusiv in aceasta clasa) sau competentele generale si
cele specifice (cu care se opereaza in programele scolare
pentru clasele a IX-a - a XII-a).
Obiectivele cadru sunt obiective cu grad ridicat de generalitate
si de complexitate, care se refera la formarea unor competente
si atitudini specifice disciplinei si sunt urmarite de-a lungul
mai multor ani de studii. Ele se stabilesc in mod unic, la nivel
national si sunt cuprinse in programele scolare. Cu ele se
opereaza in programele scolare proprii invatamantului
obligatoriu, respectiv pana in clasa a VIII-a (inclusiv in
aceasta clasa).
3.Valori si atitudini  in programa scolara
Reprezinta un set de inventare/ seturi de finalitati de ordin
general, care nu pot fi exprimate in termeni de actiuni sau
comportamente observabile si usor evaluabile, la a caror
dezvoltare contribuie disciplinele studiate.
4.Sugestii metodologice in programa scolara
Sunt oferite ca sprijin pentru realizarea demersurilor didactice,
referitoare la: desfasurarea proceselor formative de predare,
invatare si evaluare; organizarea activitatilor de invatare si a
situatiilor de invatare; construirea si utilizarea strategiilor de
instruire si invatare; alegerea si utilizarea metodelor de
invatamant; necesitatea asigurarii conexiunilor conceptuale si
metodologice; asigurarea potentialului educativ al disciplinei;
asigurarea unei comunicari didactice eficiente, asigurarea unui
mediu de invatare stimulativ, care sa promoveze invatarea
activa, atitudinea pozitiva si responsabila; selectarea si
valorificarea resurselor materiale necesare;  manifestarea
flexibilitatii in gandire si a creativitatii cadrului didactic.
 5.Standardele curriculare de performanta 
Reprezinta un sistem de referinta comun si echivalent la
sfarsitul unei trepte de scolaritate, care permite evidentierea
progresului realizat de elevi de la o treapta de scolaritate la
alta (sunt standarde nationale) Ele sunt criterii de evaluare a
calitatii procesului de invatare, specificari de performanta care
indica gradul in care sunt atinse obiectivele curriculare, sunt
insusite cunostintele, sunt formate capacitatile si
comportamentele stabilite prin curriculum.
6.Exemple de activitati de invatare in programa scolara
Sunt variante care propun posibile modalitati concrete si
diverse de organizare a activitatii educationale in clasa. Ele
sunt construite astfel incat sa valorifice experienta cognitiva a
elevilor, sa ii sprijine constructiv in activitatea de cunoastere si
sa permita valorificarea unor strategii didactice in contexte
variate de invatare.
7.Continuturile  in programa scolara
Sunt continuturi care pot fi valorificate pentru atingerea
obiectivelor cadru si de referinta si a competentelor generale si
specifice solicitate prin curriculum; continuturile sunt
structurate si organizate in jurul unor teme.
 4.Profilul de formare
Profilul de formare reprezinta o componenta reglatoare a
Curriculum-ului National, care descrie asteptarile exprimate
fata de elevi la sfarsitul invatamantului obligatoriu si care se
fundamenteaza pe cerintele sociale exprimate in legi si in alte
documente de politica educationala, precum si pe
caracteristicile psiho-pedagogice ale elevilor. Capacitatile si
atitudinile vizate de profilul de formare au un caracter
transdisciplinar si definesc rezultatele invatarii, urmarite prin
aplicarea noului curriculum.
5.Schema orara
Schema orara reprezinta o particularizare a planurilor-cadru de
invatamant pentru o anumita clasa, in functie de optiunea
exprimata pentru completarea trunchiului comun cu diferite
tipuri de CDS. Schema orara pune in relatie discipline
obligatorii si discipline optionale cu numarul de ore pentru
care s-a optat.
 6.Standardele curriculare de performanta 
Standardele curriculare de performanta- sunt criterii de
evaluare a calitatii procesului de invatare. Ele reprezinta
enunturi sintetice in masura sa indice gradul in care sunt atinse
obiectivele fiecarei discipline de catre elevi, la sfarsitul
fiecarei trepe de invatamant obligatoriu. 
7. Manualul scolar
Manualele scolare concretizeaza programele scolare in diferite
unitati didactice sau experiente de invatare, operationalizabile
in relatia didactica profesor-elev. In cadrul manualului,
continuturile invatarii sunt sistematizate pe capitole,
subcapitole, lectii, teme. Manualul scolar are urmatoarele
functii pedagogice :
+funcfia de informare, realizata prin mijioace didactice si
grafice specifice;
+functia de formare a cunostintelor si capacitatilor vizate de
obiectivele instructiv educative;
+functia de antrenare a capacitatilor cognitive, afective, psiho-
motrice, sau a disponibilitatilor aptitudinale;