TAXONOMIA OBIECTIVELOR EDUCAȚIONALE (după Bloom și Bloom – Anderson)

MODALITĂȚI DE FORMULARE A OBIECTIVELOR OPERAȚIONALE

În 1956, Benjamin Bloom a scris primul volum al taxonomiei obiectivelor educaţionale: domeniul cognitiv,
iar descrierea sa a proceselor gândirii ierarhizate pe şase niveluri a fost de atunci adaptată şi utilizată la scară largă,
în nenumărate contexte. Lista sa de procese cognitive este organizată pornind de la cele mai simple, amintirea
cunoştinţelor, până la cele mai complexe, cum ar fi emiterea unei judecăţi cu privire la valoarea unei idei.

Taxonomia lui Bloom a obiectivelor educaţionale (tradiţională)

Capacităţi Definiţie Cuvinte cheie

CunoaştereAmintirea/ recunoașterea informaţiilor numeşte, enumeră, recunoaşte, reproduce,
descrie
Înţelegere Înţelegerea sensului, parafrazarea unui explică, exemplifică, formulează
concept
Aplicare Utilizarea informaţiilor sau a conceptului modelează, utilizează, plasează, localizează
într-o situaţie nouă
Analiză Descompunerea informaţiilor sau a compară, distinge, identifică
conceptelor în părţi pentru a le înţelege
mai bine
Sinteză Folosirea ideilor pentru a generaliza/ generalizează, concluzionează,
 concluziona reconstruieşte, rezumă
Evaluare Emiterea de judecăţi de valoare justifică, argumentează, susţine,
interpretează

Taxonomia lui Bloom revizuită (taxonomia lui Bloom – Anderson)

În 1999, Lorin Anderson şi colegii săi au publicat o versiune actualizată a taxonomiei lui Bloom, care ia în
considerare un număr mai mare de factori care au impact asupra predării şi învăţării. Această taxonomie revizuită
încearcă să corecteze unele dintre erorile celei originale. Spre deosebire de versiunea din 1956, noua taxonomie
face diferenţa între „ a şti ce”, conţinutul gândirii şi „a şti cum”, procedeele utilizate în rezolvarea problemelor.

Dimensiunea cunoştinţelor este reprezentată de „a şti ce” şi are patru categorii: factuală, conceptuală, procedurală
şi metacognitivă.
Cunoştinţele factuale includ fragmente izolate de informaţii, cum ar fi definiţiile cuvintelor şi cunoştinţe despre
detalii specifice.
Cunoştinţele conceptuale constau în sisteme de informaţii, cum ar fi clasificările şi categoriile.
Cunoştinţele procedurale includ algoritmi, euristică sau învăţarea prin descoperire, tehnici şi metode, precum şi
cunoştinţe despre situaţiile în care se folosesc aceste metode şi procedee.
Cunoştinţele metacognitive se referă la cunoştinţele despre procesele de gândire şi informaţii legate de gândire şi
la felul cum pot fi folosite aceste procese în mod eficient.
Dimensiunea proceselor cognitive a taxonomiei lui Bloom revizuită are, ca şi cea originală, şase capacităţi. Acestea
sunt de la cea mai simplă până la cea mai complexă: (a) reamintirea, (b) înţelegerea, (c) aplicarea, (d) analizarea,
(e) evaluarea şi (f) crearea.

Reamintirea constă în recunoaşterea şi „rechemarea” informaţiilor relevante din memoria pe termen lung. 

Înţelegerea este abilitatea de a forma propiul înţeles pe baza materialelor educaţionale
 Aplicarea se referă la utilizarea unui procedeu învăţat într-o situaţie familiară sau una nouă.
Analiza constă în descompunerea cunoştinţelor în părţi şi considerarea relaţiei dintre părţi şi structura generală.
Elevii analizează prin diferenţiere, organizare şi atribuire.
 Evaluarea care reprezintă ultimul nivel al taxonomiei originale, este al cincelea dintre cele şase procese în
versiunea revizuită. Ea include exprimarea argumentată a opiniei proprii/ interpretarea mai multor puncte de
vedere.
Crearea, un proces care nu a fost inclus în prima taxonomie, se află pe nivelul cel mai de sus al noii versiuni.
Această abilitate implică combinarea unor lucruri existente pentru a face ceva nou. Pentru a îndeplini sarcini
creatoare, cei care învaţă generează, planifică şi produc.

În procesul de formulare a obiectivelor operaționale se vor respecta următoarele condiții:

 1. Obiectivul va fi realizabil și măsurabil pe parcursul orei (cu excepția obiectivelor propuse pentru etapa de
Extindere).
2. Obiectivul va corespunde particularităților de vârstă și experienței anterioare a elevului.
3. Obiectivul va descrie comportamente observabile.
4. Obiectivul va preciza o singură operație (efort mental depus de elev)/ un singur comportament ce urmează
a fi demonstrat de elev.
5. Obiectivul va stipula condițiile de realizare a comportamentului și nivelul de performanță ce urmează a fi
atins.

Formularea obiectivelor operaționale conform PROCEDURII LUI MAGER semnifică:

1. Descrierea comportamentului – ce va face elevul? (de exemplu: să descie, să compare, să justifice etc);

2. Definirea condițiilor în care trebuie să se producă comportamentul – cum va face? (de exemplu: în baza
imaginii, utilizând manualul, oral, studiind documentul, conform algoritmului propus, utilizând harta, în baza
cunoștințelor anterioare etc)

3. Definirea criteriilor de performanță – cât va face? (de exemplu: trei cauze, două argumente, câte un aspect
în plan economic, social și politic, cel puțin trei consecințe etc).
 De exemplu: Elevul va fi capabil să identifice, în baza documentului propus, trei cauze și trei consecințe ale
foametei din anul 1946 în RSSM.

Exemple de obiective operaționale

TAXONOMIA LUI BLOOM TAXONOMIA BLOOM - ANDERSON

Cunoaștere: Să definească, în baza glosarului, Reamintire: Să enumere, în baza cunoștințelor

noțiunea de colectivizare
Înțelegere: să explice, cu cuvinte proprii, semnificația
noțiunilor: regim totalitar și regim democrat.
Aplicare: să identifice, în baza hărții, cel puțin cinci
ramuri principale ale economiei Țărilor Române între
anii 1822 – 1848.
Analiză: să compare, în baza sursei, domnia lui
Alexandru cel Bun cu cea a lui Ștefan cel Mare și
Sfânt, identificând cel puțin trei asemănări și trei
deosebiri.
Sinteză: Să elaboreze, în scris, trei concluzii referitoare Evaluare: Să-și susțină prin două argumente opinia
anterioare, trei etape ale mișcării de eliberare națională
din Basarabia (anii 1917 -1918).
Înțelegere: Să descrie, în baza imaginii propuse, stema
Republicii Moldova.
Aplicare: Să plaseze pe axa cronologică cel puțin puțin
trei bătălii din perioada de domnie a lui Ștefan cel Mare
și Sfânt.
Analiză: Să distingă, în baza sursei propuse, cel puțin
trei cauze și trei consecințe ale mișcării anticomuniste
în RSSM.
la evenimentul istoric: Unirea de la 24 ianuarie 1859.
Evaluare: Să aprecieze oral, prin cel puțin trei
argumente, importanța domniei lui Ștefan cel Mare și
Sfânt.
proprie cu referire la necesitatea protejării și promovării
patrimoniului istoric și cultural local.
Creare: Să elaboreze, în grup, un ghid turistic cu cele
mai importante obiective de patrimomiu istoric și
cultural local.