Metoda asaltului de idei (Brainstorming)

Definiție
Brainstorming -ul (asaltul de idei - engl. brain = creier; storm = furtună, asalt
-furtună în creier, efervescenta creierului) are drept caracteristică separarea
procesului de producere a ideilor de procesul de valorizare, de evaluare a
acestora (care are Ioc ulterior). De aceea este şi supranumită metoda evaluării
amânate sau filosofia marelui DA, întrucât, pe moment, este reţinută orice idee, se
acceptă totul, nu se respinge nimic.
Definiţie: Este o metodă de stimulare a creativităţii în grup ce se poate
insinua în discuţii, dezbateri şi - în general – atunci când se urmăreşte
dezvoltarea la elevi a unor calităţi imaginative, creative şi chiar a unor
trăsături de personalitate (spontaneitate, altruism). Utilizată în scop didactic,
metoda constă aşadar, în stimularea participării active a membrilor unui grup de
elevi pentru a emite şi a selecta idei noi şi viabile referitoare la soluţionarea unei
situaţii-problemă.
Efecte formative: Metoda se bazează pe un resort psihic elementar: mecanismul
deblocării capacităţii creative prin abrogarea - pentru moment –a examinării
imediate, obiective, raţionale a ideilor emise, într-un fel, are Ioc o eliberare
a imaginaţiei, prin anularea cenzurii intelective.
1) La nivel mintal (cognitiv):-stimulează imaginaţia elevilor;
-cultivă creativitatea elevilor pentru a genera idei noi şi soluţii;
-solicită gândire pentru a selecta idei viabile şi inedite.
2) La nivel atitudinal:
-încurajează competiţia între participanţi;
-elimină convenţionalismul dintre membrii grupului;
-creează o atmosferă de lucru deschisă şi distinsă;
-stimulează exprimarea personalităţii fiecărui participant;
-duce la dispariţia timidităţii şi neîncrederii în sine;
-sensibilizează şi antrenează pe elevii cu rezultate slabe în activitate.
Etape ale aplicării;
stabilirea grupului de lucru (clasa)
alegerea temei şi a sarcinii de lucru;
formularea rapidă şi concisă, de către fiecare participant, pe rând, a unei idei
privitoare la rezolvarea situaţiei problemă, evitând aprecierile critice, observaţiile
negative şi cenzura din partea colegilor asupra ideilor emise, căci nu calitatea
contează, ci cantitatea; ideile noi pot fi dintre cele mai originale şi mai
neobişnuite, se pot face asociaţii cu alte idei emise, se pot completa sau
transforma acestea;
înregistrarea ideilor emise, în scris, audio, video, etc.;
programarea unei pauze (de la 10 -15' până la o zi chiar) pentru "liniştirea" şi
sistematizarea ideilor;
reluarea activităţii grupului de lucru, în plen sau pe subgrupe, pentru trierea
ideilor emise anterior, pe baza stabilirii unor criterii: cuvinte - cheie, imagini,
simboluri, etc.;
analiza, evaluarea şi selectarea ideilor viabile şi originale pentru rezolvarea temei
puse în dezbatere;
afişarea ideilor selectate, în forme cât mai sugestive şi mai originale: cuvinte -cheie,
desene, imagini, cântece, joc de rol, joc de simulare etc.