1.

Faceți o paralelă de sinteză între semnificația enunțului titulativ al prezentului discurs

curricular: ,,Sintaxa afectivă la puterea Dabija-Poincare” și capitolul ,,Algoritmii lui
Poincare” din roman (p. 84-95), pentru a lua atitudine față de subiectul calității
managerului de la curs.
Comentarea/sinteza celor două definiții din postfață (la puterea student-practician)

2. Demonstrați poziționări sintaxologice eficiente în formatul calității - cultură

filologocentrică.
Argument! Este o chemare la centrarea pe algoritmii lui Poincare: ,,Logica
 demonstrează - intuiția creează”, care vine să elucideze puterea de talent a lui Nicolae
Dabija în remarca făcută de Einstein ,, …artistul trebuie să fie un om al științei și omul
științei - un om al artei”. Este adevărul prin care Dabija își certifică crezul: ,,Nimic nu
este mai frumos ca matematica, doar, poate numai dragostea…”

Matematica este ca urcuşul la munte. Efortul este răsplătit de privelişti măreţe. Ca şi pe
munte, ascensiunile în matematică sunt frumoase dacă nu eşti obsedat doar de locul
unde vrei să ajungi şi dacă eşti în stare să savurezi tot ceea ce întâlneşti pe parcurs.“
(Solomon Marcus – „Şocul matematicii“)
Matematica, „cea mai îndrăzneaţă şi neverosimilă aventură a spiritului”, a „vorbit”
uneori pe o limbă stranie, dezvăluind o realitate a naturii de neconceput până atunci.
Iată în articolul de faţă o culegere de sentinţe ale matematicienilor despre…
matematică.

3. Demonstrați posibilități integrative de determinare a stilului autorului la nivelul puterii

de vehiculare triplă a celor două metodologii ale evidenței cuprinsului formativ în
interpretativitatea: educație-cultură-cercetare (Anexele 5-6).
Autorul prezintă instrumente-le necesare unei negocieri avantajoase. Totodată, el descrie
succint stilurile de negociere existente şi modul în care trebuie să acţioneze echipele de
negociatori, managementul negociatorilor şi strategiile ce trebuie urmărite în cadrul
negocierilor. În această lucrare, B.Scott oferă instrumentele teoretice, dar mai ales cele
practice, necesare oricărei persoane care doreşte să obţină rezultate deosebite în mese-
ria de negociator.
În lucrarea sa3 încearcă să explice întregul proces de ne-gociere, evidenţiind rolul
comunicării interumane în acest proces. Por-nind de la cele patru tipuri de negociatori
(cooperant, afectiv, conflic-tual şi demagog), cercetătorul reuşeşte să identifice o serie
de tipuri de negocieri în care ne-am putea afla, în funcţie de personalitatea noastră şi
personalitatea ,,adversarului”. Autorul constată că manipularea în negocieri este
utilizată nu atât de către cei ce vor să realizeze o tran-zacţie, dezvoltând o relaţie de tip
câştig-câştig, cât de cei ce vor sa-şi vadă partenerul de negocieri îngenunchiat.
4. Demonstrați capacități de evidență principial-axiologică la puterea interactivizării
binomului formativ-estimativ MVPF-MECA; multiple inteligențe - multiple
grații = Spațiu al Marilor Virtuți.
 6. Cu referire la capitolul ,,Oana Nour”, p.19, Oana, profesoară de matematică,
înaintați-vă părerea cu privire la ,, teoria mulțimilor”/Suportul de referință Nr.I-9 , vizavi de
necesitatea ieșirii la lumină a unui manual al dragostei.
N.B! Credem că toate manualele de învățătură, trebuie să fie niște manuale ale dragostei;
paralel cu diverse exerciții în argumentare științifică, trebuie să cuprindă spre analiză logistică
și citate din biblie cu adresă exactă.
Conceptul de set este conceptul original nu strict definit. Iată definiția unui set (mai
precis, o explicație a ideii de mulțime) aparținând lui G. Cantor: „Prin varietate sau set, mă
refer în general la toate multele lucruri care pot fi gândite ca un singur unul, adică o astfel de
colecție de anumite elemente care pot fi conectate printr-o singură lege într-un întreg.”

7. Vizavi de curriculele propuse: sintaxa afectivă și stilistica literară (studii

masterale) motivați interrelația educație-cultură-cercetare = creare în același format - culturè
filologocentrică, pregătirea tânărului matematician, pregătirea tânărului savant, formarea
culturii intertransdisciplinare/investigaționale.
 8. Cu trimitere la Suportul de referință Nr.I-6 TRSM/Teoria resemnării stilului
managerial, pronunțați-vă asupra următoarei observații: ,,Cheia descifrării unui discurs
interpretativ de tipul romanului antologic dat, în integralitate, rezidă din descifrare
perspectivei strânsei legături: autor-arhitector, regizor-spectator-teoretician-critic de artă-
receptor, manager al artei educației.”/L.Botezatu.
se caracterizează printr-o amplă participare a subordonaţilor la procesul de producţie.
Discuţiile şi sugestiile subalternilor nu privesc doar deciziile referitoare la execuţie, ci şi
deciziile referitoare la obiective. Stabilirea obiectivelor prin consultarea subalternilor duce la
identificarea lor cu obiective fixate, deci stimulează motivaţia şi interesul.
De fapt, obiectivele vor fi stabilite în fiecare moment al procesului de producţie printr-o
echilibrare a interesului întreprinderii cu interesele salariaţilor. Numai în situaţii speciale, de
urgenţă, obiectivele sunt stabilite unipersonal. Nici practicarea acestui stil nu exclude
rezistenţa neexprimată a subalternilor , dar ea are un caracter sporadic şi accidental.
În general, aşa cum se poate observa din clasificarea prezentată, stilul de conducere (sau
managerial) poate fi împărtăşit în două mari categorii (cu nuanţele şi variantele lor ):
 Stil autoritar
 Stil participativ
Individualizarea acestor categorii de stil managerial s-a realizat prin analiza activităţii
conducătorilor din diverse firme, organizaţii, instituţii a caracteristicilor privind
responsabilitatea subalternilor, loialitatea faţă de firmă natura şi intensitatea conflictelor.
Likert evidenţiază capacitatea stilului autoritar de a asigura obţinerea unor rezultate bune şi
foarte bune pe perioade scurte şi medii de timp. Consecinţele nedorită a acestui stil este
deprecierea condiţiilor de viitor în privinţa participării subalternilor la procesul de producţie.

9. Găsiți/dați și un alt titlu pe potriva substituirii enunțului în cauză. Ce motivații ar

putea servi dovezilor d-voastră?
Iubirea terestră și cea cosmică