Consideratii generale Rolul acordat celor trei actiuni: predarea, învatarea, evaluarea in evolutia gandirii didactice:
v Didactica traditionala- secolele
XVII-XIX § procesul de învatamânt conceput, mai ales, ca activitate de predare; § rolul prioritar revine cadrului didactic; § centrat asupra transmiterii cunostintelor în vederea memorarii si a reproducerii acestora de catre elevi si studenti; v Procesul de învatamânt – triada predare – invatare - evalure procesul de învatamânt consta în producerea intentionata a unor modificari ale unor comportamente specifice: psihomotorii,afective, cognitive; procesul de învatamânt reprezinta un demers instructiv- educativ, creator, constructiv, generator de noi comportamente; institutia scolara semnifica un grandios laborator viu; loc de ample si profunde metamorfoze umane- la nivel de individ si grup scolar; Ideea de schimbare implica o dualitate: existenta cu necesitate a unor forte ce declanseaza, impun schimbarea, a unui subiect al transformarii Procesul de învatamânt – triada predare – invatare - evalure procesul de învatamânt consta în producerea intentionata a unor modificari ale unor comportamente specifice: psihomotorii,afective, cognitive; procesul de învatamânt reprezinta un demers instructiv- educativ, creator, constructiv, generator de noi comportamente; institutia scolara semnifica un grandios laborator viu; loc de ample si profunde metamorfoze umane- la nivel de individ si grup scolar; Ideea de schimbare implica o dualitate: existenta cu necesitate a unor forte ce declanseaza, impun schimbarea, a unui subiect al transformarii Procesul de învatamânt - parteneriat pentru învatare interactiunea subiect-obiect (profesor- elev), spre atingerea unui scop comun: producerea învatarii dorite alternanta constanta si dinamica dintre actiunea de predare (interventia profesorului) si reactia elevului (actiunea de înva tare). notiunea -prin care dezvaluim influenta educativa exercitata de profesor- este cea de “predare”, iar aceea- care Predare – invatare - evaluare
didactica moderna opteaza pentru
integrarea în procesul de învatamânt si a evaluarii. Si aceasta pentru a ajuta la luarea deciziilor legate de buna organizare si desfasurare a procesului, pentru a facilita introducerea îmbunatatirilor, ameliorarilor si ajustarilor cerute pe întregul proces al desfasurarii predarii si învatarii. procesul de învatamânt se defineste ca Predarea predarea a fost cunoscuta în didactica traditionala ca activitate de comunicare, de transmitere a informatiilor, de prezentare a materiei de învatat- de catre profesor. în acceptiune moderna predarea are un continut mult mai bogat, înfatisându-se ca un complex de functii elevul ca agent principal al Profesorul o sursa de informare pentru elevi specialistul care stie sa trateze informatia, s-o prelucreze astfel încât s-o adapteze la sistemul de gândire al celor ce învata, s-o faca asimilabila selectioneaza si ordoneaza informatiile în optica sporirii eficientei lor formative si educative asigura conditiile necesare pentru ca sursele de informatii si modalitatile Profesorul are rolul conducator concepe, organizeaza si dirijeaza punerea în functiune si optimizarea tuturor componentelor procesului de învatamânt angajeaza un tip de comunicare pedagogica speciala care implica: a) definirea conceptelor fundamentale si operationale incluse în programele scolare/universitare Invatarea apare ca schimbare, modificare stabila în comportamentul individual atribuita experientei traite activ de subiect, ca raspuns la influentele mediului învatarea de tip scolar este organizata, structurata,planificata, sistematica si se produce într-un anumit context. învatarea scolara e privita : Învatarea ca proces reprezinta o succesiune de operatii,de actiuni, activitati, de stari, de evenimente constient finalizate în transformari Implica schimbari în sfera structurilor cognitive, operationale, la nivelul posibilitatilor intelectuale ale elevului, la nivelul formelor de conduita si actiune: tipuri de schimbari: de la informatie la cunostinte, de la imagine la Învatarea ca produs
un ansamblu de rezultate (calitative si
cantitative) exprimate în termeni de noi cunostinte, notiuni, idei, norme, priceperi, deprinderi, obisnuinte, modalitati de gândire, de expresie si de actiune, atitudini, comportamente, (suma de achizitii, o productie specifica) rezultatele (efectele) înregistrate sunt o materializare a schimbarilor relativ c) Învatarea conditionata de diversi factori
conditii ce influenteaza procesele si
rezultatele învatarii: interne 1. biologice : ereditate, vârsta, sex, maturizare, dezvoltare fizica generala, stare de sanatate 2. psihologice: potentialul genetic intelectual, nivelul dezvoltarii intelectuale atins la un moment dat . Tipuri de învatare
· învatarea reprezentationala sau
învatarea prin reprezentare, echivalenta cu învatarea denumirii obiectelor si fenomenelor . · învatarea notiunilor, unde Ausubel face distinctie între “formarea notiunilor” si “asimilarea” lor; · învatarea propozitiilor, unde se ocupa de relatiile ce se pot stabili între notiunile noi si cele anterior fixate în Evaluarea
etapa importanta a activitatii instructiv-
educative, care rezulta din caracteristica procesului de învatamânt de a fi un proces cu autoreglare activitatea comuna a profesorului si a elevului (autoevaluare) în cadrul careia se închide circuitul predare-învatare. profesorul obtine pe calea feed-back- ului informatii privitoare la rezultatele activitatii de învatare (cunostinte Concluzii
Didactica postmoderna, de inspiratie si
respiratie curriculara, pune accent, în mod special, pe întelegerea procesului de învatamânt ca relatie de interdependenta permanenta între activitatea de predare- învatare- evaluare. Didactica postmoderna concepe procesul de învatamânt ca activitate de predare – învatare - evaluare,