Cercetare calitativa privind tulburările de limbaj

SCOPUL CERCETĂRII constă în studierea tulburărilor de limbaj și influența acestora

asupra activităților școlare./ Dezvoltarea abilităților de comunicare; Corectarea și dezvoltarea
comunicării orale, în vederea exprimării clare și expresive.
OBIECTIVELE CERCETĂRII constau în : Educarea respirației; Dezvoltarea mobilității
organelor fono-articulatorii; Dezvoltarea auzului fonematic; Pronunțarea corectă a sunetului S
și R ; Schimbarea ritmului vorbirii; Formarea unei vorbiri fluente, fără întreruperi și sacade.

IPOTEZA CERCETĂRII : Tulburările la nivelul limbajului constituie bariere în cadrul

desfășurării cu succes a activităților școlare.

EȘANTIONUL DE CERCETARE a fost constituit din 3 copii, cu vârsta cuprinsă între 3-8
ani, din Târgu Neamț. La cercetare au participat : A.C. un băiat de 6 ani din grupa mare
diagnosticat cu dislalie polimorfă , M.M. o fetiță de 3 ani din grupa mică diagnosticată cu
balbism și T. D. un băiat de 8 ani din clasa a II-a diagnosticat cu rinolalie.
Cu privire la aceste eșantioane ne propunem să verificăm ipoteza conform căreia tulburările
de limbaj constituie un impediment în realizarea cu succes a activității școlare.

METODELE DE EVALUARE ȘI INTERVENȚIE UTILIZATE ÎN STUDIU SUNT:

 FIȘA DE EXAMINARE A CAPACITĂȚII DE PRONUNȚIE. (Anexa 1)

Fișa cuprinde o listă de cuvinte, care conține fonemele limbii române aflate
atât în combinație vocalică, cât și consonantică. Fiecare subiect evaluat a avut
ca sarcină repetarea listei de cuvinte după examinator, în vederea delimitării
problemelor specifice de articulare. Rezultatele evaluării au indicat faptul că
toți subiecții au manifestat o tulburare de pronunție cum ar fi : sigmatism,
balbism, rinolalie.
 STUDIU DE CAZ – este un document realizat în scopul prezentării modului în
care a fost analizată ( o analiză amănunțită ) și evaluată o situație, pentru a
elabora și implementa decizii vizând soluționarea uneia sau mai multor
probleme.
 METODA IMITAȚIEI –implică atenție, interes, colaborare
 METODA DEMONSTRAȚIEI- ca material de bază se folosește oglinda
logopedică
 METODA CONVERSAȚIEI-urmărește să stimuleze vorbirea copilului
  PROCEDEUL SILABISIRII -se foloseşte un metronom căruia i se imprimă
un ritm iar copilul trebuie să vorbească silabisit după bătăile metronomului
(prin silabisire nu mai apar spasmele) .Acest procedeu este folosit în bâlbâială.
 METODA EXERCIȚIULUI- implică realizarea de exerciții fono-articulatorii
 METODA DERIVĂRII SUNETELOR afectate din sunete ce sunt corect
emise şi care se aseamănă cu ele prin execuţia lor  motrico – kinestezică, ca şi
prin forma lor acustică are, de asemenea o largă aplicare în practica
logopedică.

STUDIU DE CAZ 1
Elev diagnosticat cu dislalie polimorfă-SIGMATISM interdental , omiterea
fonemului s
DATE DESPRE SUBIECT
 Numele şi prenumele:A.C.; Sexul:masculin; Vârsta:6 ani; Clasa: grupa mare
DATE FAMILIALE
Numele părinților. Mama este Elena, are 28 de ani , și este de profesie casier. Tata
este Viorel, are 33 de ani și este de profesie șofer extern. C. este unicul copil al familiei. Cei
trei locuiesc la o casă în zona periferică a orașului. Părinții au o atitudine pozitivă față de
copil, este ocrotit și îi oferă atenția cuvenită. Toți trei sunt sănătoși , fără probleme de
sănătate, fără a exista tulburări de limbaj în familie.
DATE PSIHOLOGICE

Atenția are o bună concentrare. Memoria este mecanică, întipărirea, fixarea și

reproducerea informațiilor sunt bine dezvoltate. Motivația este pozitivă, afectivă.
Afectivitatea este stabilă, persoană extrovertită. Inteligența este bună. Comportamentul este
motivat de recompense, cooperant, responsabil.

EVOLUȚIA PSIHO-FIZICĂ A LOGOPATULUI

Sarcina a evoluat normal. Nașterea s-a realizat natural, copilul având la naștere 3,200
kg. A fost alimentat natural timp de 1 an și jumătate. Primele cuvinte au apărut în jurul vârstei
de 1 an, în aceeași perioadă cu primii pași.

PROBLEMELE CU CARE SE CONFRUNTĂ COPILUL A. C

Diagnosticul logopedului este de: dislalie polimorfă; Prezintă sunetul omis S din
cauza funcționării greșite a limbii. Mușchii retractori sunt slăbiți și nu permit realizarea
mișcărilor sincrone necesare articulării sunetului.; Copilul înlocuiește sunetul ‚‚s’’ cu ‚‚ț’’;
Aparatul fono-articulator este dezvoltat normal.; Nivelul de dezvoltare al limbajului este
corespunzător cu vârsta.; În ceea ce privește articulația și pronunția are o exprimare
deficitară.; Vocabular sărac, se exprimă în propoziții simple; Auz fonematic deficitar;
Ritmul vorbirii normal.; Complex de inferioritate.; Stimă de sine scăzută.

PROGRAMUL DE CONSILIERE ȘI INTERVENȚIE A.C.

Planul de consiliere a fost realizat pentru 5 ședințe. Băiatul a participat succesiv la

aceste întâlniri, care au avut o frecvență de o întâlnire pe săptămână a câte 45 de minute .

Programul va respecta etapele de corectare a sunetului și anume: Obținerea sunetului

deficitar S și exersarea lui; Consolidarea sunetului obținut; Diferențierea sunetului;
Automatizarea sunetului.
SCOPUL INTERVENȚIEI : Dezvoltarea abilităților de comunicare ; Corectarea și
dezvoltarea comunicării orale, în vederea exprimării clare și expresive.
OBIECTIVELE INTERVENȚIEI/ COSILIERII: Educarea respirației; Dezvoltarea
mobilității organelor fono-articulatorii; Dezvoltarea auzului fonematic; Pronunțarea corectă a
sunetului S .
INTERVENTIA s-a realizat prin : exerciții pentru dezvoltarea mobilității corporale,
exerciții pentru dezvoltarea aparatului fono-articulator, exerciții pentru educarea respirației,
exerciții pentru relaxarea mușchilor ,exerciții pentru dezvoltarea auzului fonematic a
sunetului S în poziție inițială/mdiană/finală.
 Exerciții fizice pentru dezvoltarea mobilității corporale : gimnastica gâtului, brațelor și
a mâinilor.
 Exerciții pentru dezvoltarea aparatului fono-articulator : închiderea și deschiderea
gurii; rotunjirea buzelor; limba se face cupă în interiorul și în exteriorul cavității
bucale; marginile limbii apropiate de molarii superiori; zâmbetul ; umflarea și
retragerea obrajilor.
 Educarea respirației. Respirația nonverbală ( exerciții de suflat ): umflă balonul, suflă
 lumânarea, suflă cu paiul în apă, suflă în fluier, suflă confetiile, aburește oglinda.
Respirația verbală: număratul până la 10 în timpul expirației; pronunță vocalele rar,
ritmic, prelung ; pronunță consoanele ritmic ; pronunță silabe într-o singură expirație.
 Dezvoltarea auzului fonematic. Jocuri de tipul ‚‚Cum face ? ’’-imită onomatopeele;
analiza fonetică a cuvintelor ce conțin sunetul S ( despărțirea în silabe, identificarea
sunetelor în silabe, identificarea sunetului în poziție inițială, mediană și finală,
discriminarea sunetului cu care începe și se termină cuvântul ). Exerciții frământări de
limbă.
În corectarea sigmatismului , sunetul defectuos ‚‚s’’ nu se corectează , ci se modifică prin
exerciții de suflat și prin repetarea onomatopeelor

TERAPIA SPECIFICĂ .
Corectarea siflantei ‚‚s’’
Indicații: Cu ajutorul unui chibrit pe care îl poziționăm între dinții incisivi (limbuța
de șarpe), pronunțăm sunetul „S”, chibritul îl ajută pe copil să țină distanța necesară dintre
dinți și să nu scoată limba afară. Acest exercițiu este unul foarte util în învățarea emiterii
corecte a sunetului „S”.Se recomandă exersarea sunetului ‚‚S’’ cu dinții strâns uniți pentru a-l
obișnui pe copil să nu scoată limba între dinți.I se cere copilului să verifice dacă simte aer
rece pe dosul palmei.
Exerciţiile iniţiale se execută în şoaptă. Foarte bune sunt
onomatopeele:Sssssss-sâsâitul sarpelui; sâ-sâc -a face în ciudă;
ploeosc- ceva care cade în apă; pisspisss-a chema pisica; uups
-surprindere, greşeală.
 Ședința 1

Acomodarea copilului cu cabinetul și familiarizarea cu logopedul. Realizarea

anamnezei împreună cu părinții pentru a stabili cauzele tulburării. Testarea vârstei psihologice
a limbajului pentru stabilirea nivelului de dezvoltare dar și pentru a putea identifica
eventualele probleme de natură cognitivă sau emoțională.

2.1 Acrobațiile limbii

Ședința 2

Obținerea sunetului deficitar ‚‚S’’. I se arată copilului

poziția corectă a limbii și a aparatului fono-articulator și se fac mai
multe exerciții pentru a înțelege, dacă este nevoie se execută
mișcările și în oglindă. Copilul emite sunetul prin demonstrație și
imitație împreună cu logopedul apoi dacă poate îl va emite singur.

2.2 Tornadă de aer

Buzele: Buzele sunt întinse și ușor îndepărtate ca la zâmbet.

Limba : Limba este lată, se sprijină de dinții inferiori. Vârful limbii atinge dinții de jos.
Aer/corzi vocale : Aerul emis este subțire și rece. Corzile vocale nu vibrează.
Exerciții de educare a respirației; Suflă pana! Suflă morișca!Fă
flacăra să danseze! Rostește P și stinge flacăra! Suflă bule! Suflă
balonașe! Suflă în flueier! Umflă balonul! Aspiră cu paiul!
Exerciții pentru mobilitatea limbii.Copilul execută exercițiile în
oglindă:Limba înăuntru-afară, stânga-dreapta, sus-jos; Trasează buza
de sus! Trasează buza de jos! Încovoaie vârful!Ține creionul cu
vârful! Ține paiul pe limbă! Ține paiul pe bărbie!

2.3 Relaxarea vorbirii

Exerciții pentru relaxarea mușchilor: Masează-ți
fața! Întinde pielea cu arătătorul! Desenează-ți fața! Mișcă gura fără
sunet! Dezumflă balonul feței! Relaxează buzele și suflă! Scutură-ți bine
de tot fața!

Exerciții pentru gură: Aceste exerciții se execută în oglindă. Întinde

buzele! Ridică-le spre dreapta! Ridică-le spre stânga! Țuguie buzele!
Ascunde buzele! Buza de jos spre stânga! Buza de jos spre dreapta!
Mușcă buza de jos! Mușcă buza de sus!

2.4 Gimnastica gurii

Ședința 3
 Recapitularea poziționării organelor fono-articulatorii pentru sunetul ‚‚ S’’.Copilul
emite sunetul prin demonstrație și imitație împreună cu logopedul
apoi dacă poate îl va emite singur.Se vor realiza câteva exerciții
pentru educarea auzului fonematic pentru sunetul ‚‚S’’ atât în
poziție inițială , mediană cât și în poziție finală.
Unește cu o liniuță imaginilea căror denumire conțin sunetul S cu
imaginea care reprezintă șarpele.În această etapă nu cerem
copilului să pronunțe cuvintele, doar să asculte cu atenție.
( semafor, papagal, salată, solniță, floare, zebră, soldat, buburuză,
urs, bicicletă, scris, lampă, clopot, albatros, dovleac, univers,
pasăre, inel, câine, ecuson, prințesă, biserică, cal, lupă )
2.5 Exercițiu 1
(Beata,2014,pp.5-11)

Ședința 4

Copilul va pronunța corect grupurile de silabe

directe și inverse după exemplul logopedului.
Exemplu: sa, se, si, so, su și invers as, es, is, os, us.
Acestea sunt exerciții de consolidare a sunetului ‚‚S’’
în silabă poziție inițială și finală. Aceasta probă se
execută în mai multe ședințe, până la pronunția
independentă corectă.
2.6 Exercițiu 2 2.7 Exercițiu 3
( Beata, 2014, pp.6-9 )
Copilul va pronunța și grupurile de silabe. Exemplu: isi, ese, asa, oso,
usu. Acestea sunt exerciții de consolidare a sunetului ‚‚S’’ în silabă , în
poziție mediană .

2.8 Exercițiu 4 (Beata, 2014, p.12 )

Copilul va rosti cuvintele: Soi, său, soc, sac, sub, sus, suc, soț,
ser, sar, sui; Semn, stă, stea, stop, stuf, scor, scop, scap, slab, surd, sloi; Sală, sare, sapă, sate,
sete, sită, soră, sobă, supă, sună; Sertar, supărată, salată, sârmă, semințe, serenadă; Masă, casă,
vase, oase, nisip, desen, plasă , coase, lasă; Muscă, pistol, prosop, viscol, gustos, găsit,
pescar; Pasăre, fasole , nasture, fustă, cusută, mireasă, miroase, făinoase; Vas, las, ras, râs,
bis, gros, gras, vis, nas, dos, dus, duș, pas; Glas, miros, voios, curajos, rămas, haios, glas,
vârtos; Jos, puls, plus, urs, vărs, tuns, pufos, jos, mieros, frumos
Se vor executa și exerciții de consolidare a sunetului
‚‚S’’ în cuvinte, în poziție inițială, mediană și finală.Ascultă
cu atenție și denumește imaginile! Unde se aude în cuvânt
sunetul S? La început, la sfârșit sau la mijloc? Desenează un
cerc în locul potrivit! ( sită, sifon, sandale, salam, săpun, supă, pisică, nisip, masă, busolă,
vesel, fustă, ananas, vas, atlas,dans , pas, apus)
2.9 Exercițiu 5
( Beata, 2014, pp.5-11 )

Ședința 5

Mai jos avem câteva exerciții pentru diferențierea sunetelor.

Exercițiu: Șerpișorul Sisi. Ajută-l pe peștișorul Sisi să urce pe

pietre.Mergi cu degetul arătător pe linia șerpuită în timo ce
spui prelungit sunetul S. Logopedul va oferi copilului modelul
corect de pronunție: SSSA, SSSE, SSSI, SSSO, SSSU, SSSĂ,
SSSÎ.

2.10 Exercițiu 6
( Bejan,2018, p.33)
Exercițiu: Șerpișorul Sisi și broscuța Țuți culeg flori. Spune
ce scrie pe fiecare petală și coloreaz-o.

2.11 Exercițiu 7
( Bejan,2018, p.33)
Exercițiu: Copilul va pronunța cu voce tare grupurile de
cuvinte:

Stras, stres, stris, stros,strus,străs, strâs. Serios, zerios, țerioț, jerioj, șerioș, serios. Stras, ztraz,
țtraț, jtraj, ștraș, stras. Sus, zuz, țuț, juj, șuș, sus. Sas, zaz, țaț, jaj, șaș, sas. Sens, zenz,țenț, jenj,
șenș, sens.

Exercițiu: Copilul va pronunța propoziții simple, unde sunt prezente în cuvinte sunetul ‚‚S’’ în
poziția inițială, mediană și finală. Propozițiile sunt de trei tipuri: interogative, enunțiative,
imperative.

Pun sare în supă. / Silvia desenează. / Sabina este somnoroasă./ Sorina scrie.
Costin sare peste scânduri. / Silvia soseşte acasă. / Simion se spală./ Pisica se ascunde.O
muscă stă pe biscuit./ Sorin este la baschet. / Salata este din castraveţi cu usturoi. / Vasile
pescuieşte./ Sorin iese afară./ Sergiu studiază serios. / Sigur se servește supa? / Sorina,
studiază singură! / Casa aceasta este a noastră./ Musca este o insectă?/ Nu folosiți castanele
acestea! / Marius a adus un ananas. / A mai rămas suc de ananas? / Măslinele sunt
sănătoase.Nu amesteca vopselele!/ Ai mers la Marius?/ Ai cules merele de pe jos?
 Concluzii

Pentru a stăpâni noul fonem C. A trebuit să parcurgă patru niveluri succesive :

nivelul sunetului izolat, nivelul silabei, nivelul cuvântului și cel al frazei. Astfel terapia a
debutat la nivelul sunetului.
În cele din urmă se poate spune că prin realizarea exercițiilor adecvate în cele patru perioade,
se pot obține progrese în ceea ce privește pronunția.

Astfel C. după o lună și jumătate de lucru a început să pronunțe corect atât în cabinet
cât și în afara acestuia sunetul S, astfel s-a terminat etapa de învățare și se începe etapa de
automatizare a sunetului. În această etapă se vor face repetiții frecvente pentru că, fără
automatizare sunt șanse mari ca tulburarea să reapară, această etapă încheie procesul de
corectare a tulburării de limbaj. Perioada de automatizare are și un rol foarte important în
terapia dislaliei, este etapa în care deprinderile noi de pronunție se transformă în obișnuințe.
Metodele utilizate în această etapă sunt: conversația, exercițiul, povestirea, compunerea dar și
altele.