Rezolvare subiect titularizare 2022

Subiectul I
A. Limba română
1. datina- obiceiul, tradiția;
degrabă- imediat, rapid.
2. Cuvinte care aparțin familiei lexicale a verbului a vedea: vedere, revedere.
3. împăratul- substantiv comun;
și- conjuncție coordonatoare copulativă;
noi- pronume personal.
4. subiect- noi;
predicat verbal- am aflat.
5. Cratima marchează căderea vocalei „î” și rostirea într-o singură silabă a celor două
părți de vorbire.
6. Mi-a spus că n-ai terminat lucrarea.
A învățat să cânte foarte frumos la nai.
Am bănuit ce-l așteaptă după examen.
A plecat la munte cu cel mai bun prieten.

B. Literatura română

Câinele și cățelul
de Grigore Alexandrescu
Fabula este specie a genului epic, ce conține o scurtă povestire alegorică, în versuri sau în
proză, în care sunt satirizate defecte omenești, cu scopul de a le îndrepta.
Aceasta poezie este o fabulă prin trăsăturile sale: este o creație epică, povestind o
întâmplare prin intermediul unor personaje animaliere. Creația satirizează ipocrizia și
parvenitismul, cu scopul de a le îndrepta. Structura atestă existența fabulei, poezia având două
părți: întâmplarea și morala sau învățătura, existentă la sfârșit și separată de prima parte
printr-un spațiu. Aceasta creație, bazată pe dialog, are caracterul unei mici scenete. Alegoria
reprezintă procedeul prin care ghicim că oamenii se ascund in spatele măștilor de animale
pentru a critica idei si sentimente: falsitatea, minciuna, vorbele goale fără acoperire in fapte,
naivitatea etc. Personificarea rămâne figura de stil centrala prin care se realizează acest
transfer dinspre lumea animalelor spre lumea oamenilor, cu toate defectele care exista aici și
pe care fabula ni le dezvăluie pentru a ne atrage atenția si a le îndrepta.
Trei dintre elementele de construcție a discursului narativ, prezente în această fabulă sunt:
tema, titlul și acțiunea.
Tema fabulei „Câinele și cățelul” satirizează dorința celor care vor să parvină prin orice
mijloace, să ajungă puternici prin ipocrizie, aroganță și amenințări.
 Titlul îi anunță pe cei doi protagoniști ai fabulei. Ei se află în antiteză: câinele este simbol
pentru omul nesincer, al cărui scop este să parvină, iar cățelul al omului naiv, care dă crezare
cuvintelor frumoase și promisiunilor nesincere.
Acțiunea operei. Un dulău pe nume Samson, stând de vorbă cu „un bou oarecare”, își
exprimă opiniile despre egalitate, arătându-și revolta împotriva celor ce se simt superiori
pentru că se trag din neam nobil: „și eu poate sunt nobil, dar s-o arat nu-mi place”. În acest
timp, cățelul Samurache, luând în serios cele auzite, intervine în discuție și apreciind ca fiind
„minunată” gândirea lui Samson, li se adresează cu formula: „frații mei”. Samson își schimbă
brusc tonul și îi dă o replică violentă: „Noi frații tăi, potaie/ O să-ți dăm o bătaie, care s-o
pomenești”. Samurache este derutat de ceea ce aude, iar dulăul își întărește spusele „Adevărat,
vorbeam că nu iubesc mândria și că urăsc pe lei/ Că voi egalitate, dar nu pentru căței”.
Ultimele versuri „Acestea între noi adesea o vedem/ Și numai cu cei mari egalitate vrem”
constituie morala fabulei.
Cele două personaje care dau titlul fabulei se află în antiteză. Samson simbolizează
dorința de parvenire vădită în discursul nesincer prin care caută să-i impresioneze pe
ascultătorii săi. Minciuna îl ajută să-și susțină ideile și poziția pe care o dorește egală cu a
celor mari, cei de rang boieresc. Afișând o falsa modestie, el caută sa atragă mulțimea de
partea sa. El susține egalitatea între semeni, ceea ce se dovedește a fi, in final, o minciuna.
Samurache este cel care cade pradă primul ipocriziei si falsității lui Samson. Naiv si
încrezător, el este atras de cuvintele promițătoare ale dulăului. Credulitatea sa va fi
sancționată cu asprime chiar de Samson, care îi precizează pe un ton jignitor ("potaie", "lichea
care este adevăratul sens al cuvintelor sale: "Ca voi egalitate, dar nu pentru căței". Samurache,
al cărui nume sugerează un om slab și naiv, greșește numai în măsura în care crede
promisiunile mincinoase ale lui Samson si nu așteaptă să vadă faptele acestuia, care sa-i
probeze cuvintele.
În opinia mea, morala fabulei este simplă: nu trebuie să dăm crezare spuselor celor
puternici, care doresc egalitatea numai cu cei mai puternici decât ei.

Subiectul al II-lea

Educația timpurie vizează intervalul de timp cuprins între naștere și pana la 6-7 ani. Ea se
realizează atât în mediul familial, cât și în cadrul serviciilor specializate, precum creșa și
grădinița. Educația timpurie este o necesitate în contextul social actual, deoarece copiii au o
dezvoltare rapidă. Neglijarea procesului de dezvoltare duce la pierderi dificile și costisitoare.
Beneficii ale educației timpurii: performanțe școlare superioare, diminuarea ratei eșecului
școlar și a abandonului.
Note distinctive ale educației timpurii: copilul este unic și abordarea lui trebuie să fie
holistă; abordare integrată a serviciilor de educație timpurie (îngrijire, nutriție, educație);
adultul (educatoarea) apare ca un partener matur de joc, care cunoaște toate detaliile și
regulile care trebuie respectate; relația grădiniță-familie-comunitate este hotărâtoare.
Efecte ale educației timpurii pe termen lung: copiii se simt mai atrași de școală, manifestă
atitudini pozitive față de învățare, sunt motivați, contribuie la egalizarea șanselor copiilor, la
progresul acestora și integrarea în societate, contribuie la realizarea idealului paideic prin:
calitatea personalului din grădiniță, mediul educațional, numărul copiilor din grupă și calitatea
demersurilor instructiv educative.
Învățarea pe tot parcursul vieții este îndreptată spre îmbunătățirea cunoștințelor și a
abilităților. Este un proces continuu care necesită o educație timpurie de calitate, ca bază
pentru întreaga educație ulterioară a individului. Oamenii trebuie să-și îmbunătățească
continuu cunoștințele și abilitățile pentru a aborda probleme imediate și a participa la un
proces de dezvoltare profesională continuă. Noul imperativ educațional este de a pregăti
oamenii să-și gestioneze propria învățare, într-o varietate de contexte, pe tot parcursul vieții.
Se urmărește creșterea inteligenței (prin îmbunătățirea nivelului de educație si formare
profesională), creșterea incluzivă și creșterea durabilă prin educație pe tot parcursul vieții.
În opinia mea, copilăria timpurie reprezintă cea mai importantă perioadă din viața
copilului, întrucât este marcată de momente cruciale pentru succesul său de mai târziu, la
școală și în viață. Intervenția adultului asupra copilului în această perioadă este fundamentală.

Subiectul al III-lea

1. Memorizarea este o activitate de educare a limbajului, axată pe obiectivele învățământului

preșcolar și de particularitățile de vârstă ale copiilor. Valoarea formativă a acestei activități se
centrează pe dezvoltarea memoriei logice voluntare a preșcolarilor, având ca premise
specificul proceselor psihice la această vârstă.
Pentru exemplificarea unei activități având ca mijloc de realizare memorizarea in cadrul
domeniului Limbă și comunicare, tema anuală „Cine sunt/suntem?” am ales o activitate de
transmitere de noi cunoștințe, desfășurată la grupa mică. În cadrul activității vom învăța
primele două strofe ale poeziei „Sunt copil de grădiniță” de Laurenția Culea.
Am plecat la grădiniță
Să mă joc cu alți copii,
Cu-un băiat și c-o fetiță
Și cu multe jucării.

După ce-am ieșit din casă

Am găsit pe o străduță
 O pisică drăgăstoasă
Și-un cățel zis Peticuță.
Scopul activității este dezvoltarea și educarea limbajului copiilor prin memorizarea și
recitarea unei poezii, cât și dezvoltarea vocabularului fiecăruia.
În cadrul activității voi folosi următoarele strategii didactice:

 Metode și procedee: conversația, brainstorming, explicația, demonstrația, exercițiul;

 Mijloace de învățământ: poezie, planșe;
 Forme de organizare: frontal, individual și pe grupuri mici.

Activitatea se va desfășura în sala de grupă și va dura aproximativ 15-20 de min.

Se asigură condiţiile optime desfăşurării activităţii: aerisirea sălii de grupă; pregătirea
materialului didactic, organizarea mobilierului și așezarea preșcolarilor în semicerc pentru
activitate.
Captarea atenției se va realiza printr-un brainstorming despre grădiniță. Îi voi întreba pe
copii ce știu ei despre grădiniță oferind întrebări ajutătoare precum:
- Unde ne aflăm noi astăzi?
- Cum ajungem la grădiniță?
- Ce facem noi aici?
- Ce activități putem să facem?
- Care este programul nostru zilnic?
- Ce vă place la grădiniță?
Pentru reactualizarea cunoștințelor îi voi ruga pe copii să recite o poezie pe care o cunosc.
Se anunță tema și obiectivele pe înțelesul copiilor. “Astăzi vom învăța împreună un
fragment din poezia „Sunt copil de grădiniță” de Laurenția Culea. Dacă veți fi atenți, veți afla
lucruri foarte interesante!”. Pe parcursul și la sfârșitul activității copiii vor fi capabili:

 Să audieze cu atenție textul poeziei;

 Să rețină versurile poeziei;
 Să recite corect și expresiv poezia după modelul educatoarei.

Urmează prezentarea conținutului și dirijarea învățării. Se prezintă conținutul cu ajutorul

planșelor ilustrative și decorului pregătit în acest scop. Educatoarea recită clar, cu intonație
cele două strofe din poezie și apoi le explică conținutul poeziei și îi întreabă dacă sunt
cuvinte pe care ei nu le cunosc. Apoi, educatoarea mai recită o dată poezia. După ce
preșcolarii au ascultat poezia, se trece la învățarea ei. Repetarea poeziei se realizează pe
unități logice.

 Preșcolarii ascultă cu atenție recitatarea model a primelor două versuri, apoi 2-3 copii
le repetă.
  Preșcolarii ascultă cu atenție recitarea model a următoarelor două versuri, apoi alți 2-
3 copii le repetă. Se repetă în cor prima strofă.
 La fel se va proceda și cu strofa a doua.
 Grupuri de câte cinci copii vor recita cele două strofe cu ajutorul educatoarei
Pentru asigurarea retenției și a transferului, educatoarea invită un copil să recite în
întregime cele două strofe din poezie.
Pe baza unor imgini arătate de educatoare, preșcolarii trebuie să spună câte un vers din
poezie, realizându-se astfel obținerea performanței.
Educatoarea va evalua întreaga activitate desfășurată, precizând aspectele relevante din
poezie. În încheierea activității se fixează titlul și autorul poeziei. Se face aprecierea globală și
individuală.

2. Jocul didactic este o formă de activitate atractivă și accesibilă copilului prin care se
realizează sarcinile instructiv-educative ale învățământului. El reprezintă un ansamblu de
operații care urmărește obiective de pregătire intelectuală, tehnică, morală, fizică a copilului.
Două tipuri de joc didactic: joc didactic matematic și joc didactic muzical.

Pentru exemplificarea unei activități având ca mijloc de realizare jocul didactic matematic
am ales o activitate de verificare și consolidare a cunoștințelor cu tema „Al câtelea fluturaș a
zburat?”, desfășurată la grupa mare.

Scopul activității este verificarea și consolidarea cunoștințelor privind utilizarea

numeralului ordinal în limitele 1-10.

În desfășurarea activității am folosit următoarele strategii didactice:

 Metode și procedee: conversația, explicația, jocul, problematizarea, exercițiul, trierea

aserțiunilor;
 Mijloace de învățământ: fluturași, cifre, palete de culoare verde și palete de culoare
roșie;
 Forme de organizare: frontal, individual.

Sarcina didactică: să recunoască și să precizeze locul fiecărui număr în șirul numeric prin
utilizarea corectă a numeralului ordinal;

Regulile jocului: Copilul chemat de educatoare va lua, la semnal, un fluturaș de pe o

floare. Se va număra indicând cu arătătorul, de la stânga la dreapta, utilizând în vorbire
numeralul ordinal. Copiii trebuie să închidă ochii și să spună, după ce s-a dat semnalul, al
câtelea fluturaș a zburat. Copiii închid ochii, după care îi vor deschide la semnal și vor spune
al câtelea fluturaș a zburat. Îi asociază cifra corespunzătoare, utilizând numeralul ordinal.
Răspunsurile corecte sunt apreciate cu aplauze de către educatoare și copii. Copilul care se
dovedește atent și răspunde corect devine conducător de joc.
 Elemente de joc: surpriza, închiderea și deschiderea ochilor, mișcarea, mânuirea
materialului, ghicirea, aplauze.

Activitatea se va desfășura în sala de grupă și va dura 25-30 de minute.

Se asigură condițiile unei bune desfășurări a activității: aerisirea sălii de grupă, pregătirea
materialului didactic, aranjarea scăunelelor în semicerc.

Captarea atenției se realizează prin prezentarea și intuirea materialului de pe panou sub

formă de surpriză, din sala de grupă.

-Ce material avem? (10 fluturași)

-Ce activitate credeți voi, copii, că vom desfășura? (Activitate matematică)

Pentru reactualizarea cunoștințelor se realizează exerciții de reactualizare cu material

demonstrativ:

- „Până la cât am învățat noi să numărăm?”, (până la 10)

- „Să numărăm insectele de pe panou!” (un fluture, doi fluturi,…zece fluturi)

- „Așază cifra corespunzătoare.”

Se anunță tema și obiectivele activității într-un limbaj cât mai accesibil. „Copii, astăzi vom
desfășura jocul” Al câtelea fluturaș a zburat?”. Pe parcursul și la sfârșitul activității copiii vor
fi capabili:

 Să numere corect în limitele 1-10;

 Să precizeze locul fiecărui obiect în șirul numerelor naturale folosind numeralul
ordinal;
 Să identifice lipsa unui obiect sau a mai multor obiecte într-un șir numeric format,
utilizând numeralul ordinal corespunzător;
 Să raporteze corect numărul la cantitate;
 Să verbalizeze acțiunile efectuate, folosind un limbaj matematic adecvat.

Dirijarea învățării

Explicarea jocului: Se explică copiilor regulile și modul de desfășurare al jocului.

Jocul de probă: Jocul se desfășoară la panou. Se verifică dacă s-au înțeles explicațiile
educatoarei, se execută de câteva ori jocul de probă. Se propune primului copil chemat să
numere câte flori și câți fluturi sunt pe panou. Ceilalți copii vor închide ochii, timp în care
colegul lor va lua un fluturaș (ex: al treilea). După ce deschid ochii observă care fluturaș
lipsește și răspund la întrebarea ,,Al câtelea fluturaș a zburat?” Răspunsurile corecte sunt
aplaudate.
 Executarea jocului propriu-zis: Copiii vor închide ochii. În acest timp se ia un fluturaș. La
semnal, copiii vor deschide ochii și copilul indicat de educatoare va spune al câtelea fluturaș
lipsește. Se repetă de câteva ori.

Obținerea performanței

Complicarea jocului ( vor zbura câte doi fluturi și apoi câte trei). În complicarea jocului
vor zbura câte doi fluturași.(ex.: al cincilea şi al șaptelea). Copiii deschid ochii și un copil va
spune câți și care fluturași au zburat. Se efectuează aceeași operațiune cu trei fluturași.
Răspunsurile bune sunt încurajate cu aplauze.

Pentru asigurarea retenției și a transferului fiecare copil are câte o paletă de culoare verde
și una de culoare roșie. În timp ce copiii au ochii închiși, educatoarea ascunde de pe panou un
fluture sau mai mulți. Când deschid ochii, educatoarea expune o aserțiune. Ex.: De pe panou a
zburat primul și ultimul fluturaș. Dacă aserțiunea este adevărată copiii ridică paleta de culoare
verde, iar dacă este falsă ridică paleta de culoare roșie. Educatoarea expune 5-6 aserțiuni după
modelul de mai sus.

,,V-a plăcut jocul, copii?” Cui i-a plăcut să ridice mâna!”

,,Cum s-a numit jocul nostru?”

Educatoarea va evalua întreaga activitate desfășurată. În încheierea activității se fac

aprecieri asupra modului în care s-a desfășurat jocul didactic.