PROIECT DIDACTIC

(Educarea limbajului/ Domeniul experienţial Limbă şi comunicare)

Propunător/ propunătoare: Coman Gabriela Mădălina

Data: 16.10.2017
Grădiniţa: Grădinița cu program prelungit nr.10
Grupa: Grupa mare
Domeniul experienţial: Limbă și comunicare
Tema: „Eu şi lumea mea”
Subiectul: povestea „Ursul păcălit de vulpe” de Ion Creangă
Mijlocul de realizare: Lectura educatoarei
Tipul activităţii: predare-învăţare
Scopul: Dezvoltarea deprinderii de a asculta cu atenţie textul lecturii și îmbogăţirea vocabularului cu expresii si cuvinte noi.
Obiectivele operaţionale – pe parcursul activităţii, copiii vor fi capabili:
O1 – să rețină principale momente ale poveștii;
O2 – să răspundă la întrebări pe baza textului;
O3 – să rețină minim 5 cuvinte noi din poveste;
O4 – să alcătuiască propoziții cu noile cuvinte învățate.
Metode, procedee, tehnici: conversația, explicația, lectura educatoarei.
Mijloace de învăţământ: ursuleț costumat, poze cu secvențe reprezentative din poveste, fișă cu textul poveștii, imagini în care sunt
ilustrate cuvintele necunoscute, buline vesele.
Forme de organizare a activităţii: frontală si individuală
Resurse:
temporale: 30-35 minute
umane: 27 elevi
Bibliografie:
- Curriculum pentru învățământul preșcolar
- http://www.neamt.ro/cmj/Creanga/Ursul_pacalit.html
- Bulc, Mihaela, Metodica activităţilor de educare a limbajului în grădiniţa de copii, Beiuş, Editura Buna Vestire, 2005
 Desfăşurarea activităţii:

Nr. Etapele/ Obiective Conţinutul instructiv-educativ Strategia didactică Evaluare

crt. secvenţele operaţio- Metode, Mijloace de Forme de
activităţii + nale procedee, învăţământ organizare a
intervalul de tehnici activităţii
timp alocat
1. Moment Se așează copiii pe scăunele: fată-băiat, fată- Conversația Frontal
organizatoric băiat (scăunelele sunt așezate în semicerc,)
(3min) și se împart materialele necesare
desfășurării activității.

2. Captarea O2 Copii, acum că am reușit cu toții să ne Conversația Ursulețul Frontal Evaluez capa-
atenției așezăm... tocmai a bătut la ușă? Vreți să costumat în citatea copiilor
(6min) vedem cine a venit la noi? Să-i deschidem? vulpe de a răspunde
Vai, este chiar ursulețul Martinel. Bună ziua corect la
Martinel! Cu ce ocazie ne vizitezi întrebările
astăzi?Vai, dar de costum ai astăzi! În ce este adresate.
costumat ursulețul Martinel, copii?
Bună ziua, dragii mei copii și domnișoara
Mădălina! Astăzi v-am adus pe această foaie
o pățanie de a mea, pe care v-o va citi
domnișoara Mădălina, ca să aflați și voi,
dragi copii, cum de am rămas fără coadă.
Asta desigur, dacă vreți și voi.. Vreți?
3. Anunțarea - « Copii, astăzi vă voi citi povestea “Ursul Explicația Frontal
temei păcălit de vulpe”, scrisă de Ion Creangă, și
(1min) vom afla împreună ce a făcut ursulețul
Martinel de a rămas fără coadă. »

4. Dirijarea O1 Se citește integral povestea cu intonația Lectura Fișă cu textul Frontal Evaluez capa-
învățării corespunzătoare pentru a le stârni interesul educatoarei poveștii citatea copiilor
(15 min) copiilor față de aceasta. Paralel cu povestirea de a fi atenți la
se explică şi sensurile cuvintelor şi conținutul
expresiilor noi: prezentat prin
vicleană = şireată Conversația Imagini cu în Frontal observare
O3 hrană = mâncare Explicația care sunt sistematică
caţaveică = haină de blană ilustrate Evaluez capa-
cumătră = vecină cuvintele citatea copiilor
năpastă = necaz necunoscute de a formula
un frig de crăpau pietrele = un frig foarte răspunsuri
aspru corete
a se face foc şi pară de supărare = a fi foarte
supărat.
Vor fi arătate și imagini care ilustrează
cuvintele necunoscute.
Le voi adresa întrebări pe baza textului:

- Care sunt personajele principale din

povestea noastră? (Ursul și vulpea)

- Care credeți voi că sunt cele mai

O2 importante momente din poveste? Conversația Frontal

(Principalele momente:
Evaluez
capacitatea
 1.Vulpea fiind în căutare de hrană, simte copiilor de a
miros de peşte. răspunde corect
la întrebările
2.Ţăranul care conducea carul cu peşte puse adresate.
vulpea ce se prefăcea a fi moartă, în car.

3.Vulpea a aruncat peştele jos din car.

4.Ursul s-a dus la vulpe să ceară nişte peşti,

însă aceasta l-a trimis la balta de la marginea
pădurii.

5.Ursul şi-a băgat coada în balta care a

îngheţat peste noapte.

6.Ursul a rămas fără coadă.

- A mâncat ursul nostru pește până la

urmă?
- Cine l-a păcălit pe urs?

5. Fixarea O1 Voi selecta din grupă doi copii, un băiat și o Explicația Frontal Evaluez capa-
cunoștințelor O4 fată și îi voi pune să-mi spună principalele Conversația citatea copiilor
(7min) momente din poveste și câțiva copii care să- de a prezenta
mi formuleze propoziții folosind cuvintele principalele
necunoscute din poveste. momente ale
poveștii

Încheierea Se fac aprecieri globale și individuale

6. activității privind modul de lucru al copiilor. Conversația Frontal/
(3 min) Apoi voi da drept recompensă buline vesele Buline vesele Individual
copiilor care au fost activi.
ANEXE

Textul poveștii

A fost odată ca niciodată o vulpe vicleană, ca toate vulpile.Umblând ea o noapte întreagă şi negăsind nimic de mâncare, iese la
marginea drumului şi se culcă sub o tufă, gândindu-se cum ar putea face rost de hrană.

Deodată, îi veni miros de peşte şi curând zări un car tras de boi, în lungul drumului.

-Ah! Acum mi- e momentul ! Iaca hrana pe care o aşteptam.

Îndată vulpea se lungeşte de-a lungul drumului şi se preface a fi moartă.

Ţăranul ce mâna boii , văzând vulpea în drum, opreşte carul.Se uită la vulpe şi dacă văzu că aceasta nu respiră îşi spuse: „Frumoasă
caţaveică am să- i mai fac nevestei mele din blana vulpii!” .Şi fără să mai stea pe gânduri, apucă vulpea şi o aruncă în car peste
grămada de peşte.

Văzându-se vulpea în car cu atâta mulţime de peşte sub ea, a început să arunce peşte din car după pofta inimii.Iar ţăranul îndemna
boii la drum, carul înainta şi peştele cădea din car.După ce a aruncat destul peşte din car, s-a dat jos şi a început cu grijă să adune
peştele şi să-l ducă în vizuină.Nici nu începuse bine vulpea să mănânce că veni la ea ursul care era tare flămând.

-Bună masa, cumătră! Da’ mult peşte văd că ai!Dă- mi şi mie că nu mă rabdă foamea şi pofta ce mă- ncearcă.

-Ba mai puneţi pofta-n cui, cumetre urs! Dacă vrei peşte, mergi de te munceşte cum am făcut şi eu.

-Spune-mi şi mie ce să fac cumătră vulpe, că eu nu ştiu să prind peşte.

-Vezi tu! La marginea pădurii este o băltoacă.Mergi şi bagă- ţi coada în băltoaca aceea, aşteaptă toată noaptea, iar spre dimineaţă vei
vedea că vei scoate mult peşte, poate chiar mai mulţi ca mine.

Urmând întocmai sfatul vulpii, ursul aleargă la băltoacă şi- şi bagă-n apă toată coada.
Peste noapte ce să vezi?! Un frig de crăpau pietrele şi un vânt rece, de a îngheţat băltoaca cu tot cu coada ursului. Nemaiputând
suporta frigul şi durerea acesta trage de coadă cu toată puterea şi uitându-se să vadă dacă a prins ceva peşte, se face foc şi pară de
supărare dându-şi seama că nu numai că nu prinsese niciun peşte, dar pe deasupra rămăsese şi fără coadă.

Furios pe vulpe că l- a păcălit, se duce mormăind de durere să- i ceară cumetrei socoteală.

Şireata de vulpe zărindu-l, se ascunse repede într-o scorbură de copac unde bietul urs nu putea ajunge la ea şi începu să strige:

- Da’ unde ţi-e coada, cumetre? Ţi-au mâncat- o peştii ori ai fost lacom şi- ai vrut să laşi balta fără peşte?

Auzind ursul că vulpea mai şi râde de năpasta lui, ia o creangă şi începe să cotrobăiască prin scorbură ca să scoată vulpea afară şi
să- i dea răsplata pe măsură.Însă de câte ori ursul lovea cu creanga în lemnul copacului, vulpea striga: „ Văleu, cumetre urs! Nu mai da
că tare mă doare!” iar de câte ori o nimerea pe ea, aceasta zicea: „Loveşte în continuare, mie nu-mi pasă că dai în copac...”.

Şi s- a chinuit astfel ursul de simţea că- l lasă puterile, însă tot n- a reuşit să scoată vulpea din scorbura copacului.

Aşa a rămas ursul păcălit de vulpe!

Şi- am încălecat pe-o şa şi v-am spus povestea aşa!

Şi- am încălecat pe- o lingură scurtă, să trăiască cine- ascultă!

Şi- am încălecat pe- un fus, să trăiască cine- a spus!

(Cațaveică)