Material realizat de profesor Cristina Ungureanu

Grădiniţa cu Program Prelungit “Sfânta Marina”

Câmpulung-Muscel
 OUL NĂZDRĂVAN

de Ion Istrati

“Au fost odată un moşneag şi o babă, amândoi tare săraci. N-aveau în casa lor decât o
găinuşă. Dar vezi ispravă: nici de ouăle găinii n-aveau bucurie! Numai ce le oua, că nu ştiu care le şi
fura din cuibar.
Azi aşa, mâine aşa, până ce într-o bună zi, moşneagul, nedumerit de ce nu poate găsi
niciodată ouăle, se puse la pândă în dosul coteţului. Şi, ce să vezi? De îndată ce ouă găina, oul începu
să se rostogolească repede, tot mai repede, pe drum. Moşneagul, fuga după el. Dădu să-l prindă.
Vroia să-l mănânce, că nu-şi îndulcise sufletul de cine ştie când cu un ou. Dar tocmai când să pună
mâna pe el, oul, care se vede că era năzdrăvan, îi spuse:
-Lasă-mă, moşule, să mă duc, c-apoi rău n-o să-ţi pară.
-Iar moşul se înduplecă.
 Şi porneşte oul pe drum. Şi merge...şi merge...şi deodată, hop! Numai ce se întâlneşte
cu un rac.
-Unde te duci, măi, oule?
-Ia! Mă duc la bine, hai şi tu cu mine!
-Hai! zice racul, şi se ia după ou.
 Merg ei aşa ce merg, până ce iacă se întâlnesc cu un şoricel.
-Unde te duci, măi, oule? întreabă şoricelul.
-Ia! Mă duc la bine, hai şi tu cu mine!
-Hai! zice şoricelul.
Şi se pornesc tustrei la drum.
 Şi cum merg ei, numai ce se întâlnesc cu o pisică.
-Unde te duci, oule, cu cei doi tovarăşi?
-Ia! Mă duc la bine, hai şi tu cu mine!
-Hai, zice mâţa, şi pornesc.
 Merg ei o bucată de vreme, când
iacă se întâlnesc cu un cocoş pintenat.
-Bună ziua, măi oule! Da’ unde te duci cu
droaia ceea după tine?
-Ia! Mă duc la bine, hai şi tu cu mine!
-Hai! zice cocoşelul, şi merg toţi cinci înainte
spre pădure.
 Când, la marginea pădurii, numai ce dau de un ţap.
-Da’ unde fugi, cu voinicii după tine, măi oule? zice ţapul.
-Ia! Mă duc la bine, hai şi tu cu mine!
-Hai!
 Nu întârziară mult la vorbă şi intrară în pădure. Şi cum mergeau ei aşa, numai ce zăresc
o casă părăsită. În casa aceea stăteau doisprezece vulpoi hoţomani. Oul coteşte într-acolo şi păşeşte
înăuntru. În casă nu era nimeni. Vulpoii plecaseră după pradă. Cum intră, oul le spuse celorlalţi:
-Eu, măi, mă bag în cenuşa din vatră; tu, şoricelule să te vâri în gaura aceea de sub pirostrii; tu,
racule să te bagi în ceaunul cu apă; tu, pisică, să stai pe cuptor; cocoşul să se urce în gura podului,
iar tu, ţapule, să stai ascuns în tindă, după uşă.
După ce le arătă oul ce au de făcut, se aşezară tăcuţi la locurile lor. Într-un timp, numai
ce vin vulpoii cei hoţomani. După ce umblă ei cât mai umblă prin casă, unul din ei vrea să facă foc
şi se duce la vatră să împrăştie spuza.
-Pufff! numai ce pocneşte odată oul şi-l împroaşcă pe vulpoi drept în ochi. Un frăţâne de-al
vulpoiului dă fuga să ia apă din ceaun, să-i dee pe la ochi celui care aproape chiorâse de durere.
Atunci racul îi prinde laba şi-l strânge cât poate.
- Ţâ...ţâ...ţâ... face şoricelul dintr-un ungher. Iar mâţa din cuptor, numai ce începe şi ea: miau-
miorlau... Speriaţi de tot vulpoii dau buzna pe uşă.
Când să iasă afară, numai ce se repede cocoşelul: “Cucurigu!”
Iar ţapul începe şi el a lovi cu coarnele.
Vulpoii o iau la goană şi fug de le scapără călcâiele.
 În urma lor, oul
îşi ia tovarăşii de drum şi
dau o raită prin ograda
vulpoilor, prin coteţe, prin
pod. Găsesc sumedenie de
orătănii furate de vulpoi:
găinuşe, raţe, gâşte şi
curcani; iar hambarul gemea
de saci cu mei şi porumb.
Şi se întoarese oul
acasă, aducându-le şi
moşnegilor câte ceva să-şi
mai bucure zilele.
Şi de atunci, în mare cinste a
trăit el la casa acestora!
Şi iacă aşa-i povestea:
frumuşică-frumuşea,
minciunică-minciunea.
 Ion Istrati - prozator român (1921 – 1983), a scris, printre altele, următoarele
cărţi de poveşti:
-”Cu dragă inimă” (pov., Bucureşti, Editura Tineretului, 1959),
-”Tinereţe fără tinereţe” (pov., Bucureşti, E.S.P.L.A., 1959),
-”Oul năzdrăvan” (pov., ghicitori şi cântece; Bucureşti, Editura Tineretului, 1952; reed.
1954, 1960),
-”Păsări cântătoare” (pov. Bucureşti, Cartea Românească, 1975 (www.bibliotecabotosani.ro)
DLC

Explozia stelară
Posibile întrebări:

Cine l-a făcut pe ou?

Cine a urmărit să vadă ce se întîmplă cu ouăle?
Cine locuia în casa părăsită?
Ce i-a cerut moşului oul?
Ce îl întrebau cei pe care îi întâlnea pe drum?
Ce le răspundea oul?
Ce au făcut cei şase, în casa vulpoilor?
Ce a vrut să facă vulpoiul?
Ce au făcut vulpoii, în cele din urmă?
Ce au găsit în ograda vulpoilor?
Unde se afla casa vulpoilor?
Unde s-a ascuns oul?
Unde a intrat racul?
Unde s-a aşezat şoricelul?
Unde a stat pisica?
Unde s-a urcat cocoşul?
Unde s-a ascuns tapul?
Când s-a întors oul acasă?
De ce nu puteau mânca ouă baba şi moşul?
De ce au fugit vulpoii?
Numerotează, în cerculeţe, ordinea apariţiei personajelor pe care le-a întâlnit oul, pe drumul său. (6 puncte)
Desenează drumul oului până la moş, trecând pe la fiecare personaj întâlnit pe drum. (3 puncte)
DŞ
DŞ
DEC
ALA
Învăţăm o poezie
Misterul
de Cristina Ungureanu
Zarvă mare-i în poiată,
Toată lumea-i revoltată
Că din fânul moale, nou,
Azi a dispărut un ou.
I-a rămas coaja de var
Bucăţită prin cuibar.
Cocoşul e supărat:
– Oare cin’ să-l fi luat?
Să fie vreo coţofană,
Lacomă şi hoţomană?
Azorel cel mâncăcios
Să-l fi confundat c-un os?
Ori motanu-nfometat
Din el s-o fi înfruptat?
–Hai, porniţi cu toţi la treabă
Şi găsiţi hoţul degrabă!
Fug răţuştele spre baltă
Şi prin apă grabnic caută,
Iar găinile moţate
Cercetează printre plante...
Dar, curcanul nătăfleţ
Dă de puiul plimbăreţ
Ce sta liniştit sub floare
Şi se apăra de soare.
–Aha, tu erai de vină…
Ia ieşi iute la lumină!
– Ce e, ce s-a întâmplat?
Întreabă puiul mirat.
– Nu fiţi supăraţi pe mine,
Am ieşit şi eu în lume!
 Bine de ştiut

Omul consumă ouă de: găina, curcă, raţă, gâscă, prepeliţă, porumbel, struţ.
Ouăle inscripţionate cu 0 provin de la găini crescute în aer liber, cu hrană ecologică (ouă
ecologice); cele care poartă cifra 1 - de la găini ţinute în aer liber, cele inscripţionate cu cifra 2- de la găini
crescute în hale iluminate artificial, la sol, iar cele care au cifra 3 - de la păsări crescute în baterii.
Oul este un aliment complet cu o mare valoare biologică, întăreşte sistemul natural de apărare al
organismului, previne disfuncţiile tiroidei, are un impact favorabil asupra sistemului cardiovascular, protejând
ochii împotriva efectului nociv al radiaţiilor ultraviolete, îmbunătăţeşte semnificativ energia fizică şi mentală în
rândul copiilor, adolescenţilor, adulţilor şi bătrânilor, fiind indicat tuturor acestor categorii de vârstă şi, în
special vegetarienilor.
Modul de preparare al oului influentează puternic digerabilitatea acestuia. Astfel, consumat fiert
moale sau scrob, oul se digeră în circa o oră şi jumatate, păstrându-şi toate proprietăţile nutritive. Ouale fierte
tari, peste 5 minute, şi omletele se digeră greu, în aproximativ 3 ore. Oul nu se consumă crud, deoarece albuşul
conţine avidina, o proteină care inhibă absorbţia vitaminei H. De asemenea, prin preparare termică, se distrug
contaminanţii biologici, în special bacteria Salmonella, care se întâlneşte, mai frecvent, în ouăle de raţă. De
aceea, acestea nu vor fi consumate decât fierte foarte bine.
Pentru anumite persoane, oul, în special albuşul, poate fi alergen. Din acest punct de vedere,
introducerea oului în alimentaţia copilului mic se face întotdeauna cu precauţie, testând reacţiile acestuia.
Ouăle îşi menţin calităţile cel mai bine în ambalajul original, în frigider, la maximum +4 grade C.
Nu este indicat ca ouăle să stea pe uşa frigiderului sau aproape de deschiderea acesteia. Ele nu se vor păstra în
locuri prea umede sau prea uscate. Dacă se îndeplinesc condiţiile optime de transport şi depozitare, ouăle pot fi
păstrate circa o lună. (revistaplafar.ro)
text: ”Oul năzdrăvan” – I. Istrati, “Material ajutător pentru aplicarea programei
grădiniţelor de copii” vol. I, pag. 415
prelucrare imagini: Cristina Ungureanu