Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Copiii stau în cerc, iar unul dintre ei, care este ales să reprezinte “vulpea”, se aşează în mijlocul cercului.
“Vulpea” trece pe la toţi copiii aflaţi în cerc, îi atinge pe umăr, pe rând, în timp ce spune următoarele versuri:
“Eu sunt vulpea roşcovana,
Iepure, păzeşte-ţi blana!
Am fugit eu după tine,
Dar şi tu goneşti prea bine.
Mi-ai scăpat odată-n drum,
Teafăr n-ai să scapi acum!”
Copilul la care se termină versurile, odată cu pronunţarea ultimului cuvânt, devine “iepure”, el fuge, iar
“vulpea” caută să îl prindă. “Iepurele” poate să fugă în cerc şi în afara cercului. El caută să intre în cerc pe
unde “vulpea” nu se aşteaptă, evitând să fie prins, şi să se aşeze pe locul de unde a plecat.
Jocul se termină atunci când “vulpea” prinde “iepurele”.
Regulile jocului:
-”iepurele” are voie să fugă în cerc şi în afara lui;
-”vulpea” are voie să îl prindă numai în cerc nu şi în afara lui.
-dacă “iepurele” a reuşit să ajungă la locul lui, fără să fie prins, va alege un alt copil care să fie “iepure”.
Jocul se poate simplifica astfel: “vulpea” fuge spre stânga, “iepurele”- spre dreapta.
(Oprescu A., Andrei R., Erfulescu E., Culegere de jocuri pentru copii , Piteşti, 1980, pag. 38-39)
Aflaţi că:
Iepurii sunt împărţiţi în două mari categorii: iepurii de casă şi cei de câmp.
Ca specie, aceste animale sunt mamifere nocturne, cu urechile lungi din
familia Leporidae, ordinul Lagomorpha.
Iepurii de casă pot atinge 0,5 m în lungime şi până la 6 km în greutate. Durata medie de viaţă este de şapte
ani. Aceştia se bucură de un simţ al văzului foarte dezvoltat, ochii lor mari permiţându-le să vadă în orice
direcţie. Şi incisivii sunt foarte dezvoltaţi - aspect specific rozătoarelor.
Ca particularitate a speciei, iepurii au buza superioaraă despicată pe linia mediană. Membrele posterioare şi
labele acestora sunt mai dezvoltate în musculatură decat cele superioare. Deşi dispune de gheare, iepurele nu se
poate folosi de acestea pentru a se agăţa de suprafeţe.
Există o varietate de rase clasificate, în principal, după greutate.
Iepurii de casă sunt foarte fricoşi şi uşor de stresat, astfel că zgomotele sau mişcările bruşte, ori prezenţa
altui animal îi pot inhiba şi îi pot determina să se manifeste violent. În ceea ce privesşe reproducerea, femela
poate naşte de câteva ori pe ani şi până la 10 pui la o singură naştere, iar perioada de gestaţie este de numai 30 de
zile. Puii se nasc fără păr, dar în 20 de zile corpul lor se acoperă cu blană, iar după 10 zile deschid şi ochii.
Spre deosebire de iepurii de casă, cei de câmp au o perioada de gestaţie mai
mare cu 10 zile. Corpul lor are cam aceeaşi lungime şi greutate ca a rudelor sale
mai domestice. Culoarea blănii lor diferă în concordanţă cu anotimpul.
Hrana constă în legume, cereale şi chiar scoarţă de copaci, pe timp de iarnă.
(www.cultura-generala.com)
www.anidescoala.ro