Material realizat de profesor Cristina Ungureanu

Grădiniţa cu Program Prelungit “Sfânta Marina”

Câmpulung-Muscel
 OUL NĂZDRĂVAN
de Ion Istrati
“Au fost odată un moşneag şi o babă, amândoi tare săraci. N-aveau în casa lor
decât o găinuşă. Dar vezi ispravă: nici de ouăle găinii n-aveau bucurie! Numai ce le oua,
că nu ştiu care le şi fura din cuibar.
A z i a ş a , m â i n e a ş a , p â n ă c e î n t r - o b u n ă z i , m oş n e a g u l , n e d u m e r i t d e c e n u
poate găsi niciodată ouăle, se puse la pândă în dosul coteţului. Şi, ce să vezi? De îndată ce
ouă găina, oul începu să se rostogolească repede, tot mai repede, pe drum. Moşneagul,
fuga după el. Dădu să-l prindă.
Vroia să-l mănânce, că nu-şi îndulcise sufletul de cine ştie când cu un ou. Dar tocmai când
să pună mâna pe el, oul, care se vede că era năzdrăvan, îi spuse:
-Lasă-mă, moşule, să mă duc, c-apoi rău n-o să-ţi pară.
-Iar moşul se înduplecă.


 Şi porneşte oul pe drum. Şi merge...şi merge...şi deodată, hop! Numai ce se
întâlneşte cu un rac.

-Unde te duci, măi, oule?

-Ia! Mă duc la bine, hai şi tu cu mine!

-Hai! zice racul, şi se ia după ou.

 Merg ei aşa ce merg, până ce iacă se întâlnesc cu un şoricel.

-Unde te duci, măi, oule? întreabă şoricelul.

-Ia! Mă duc la bine, hai şi tu cu mine!

-Hai! zice şoricelul.

Şi se pornesc tustrei la drum.

 Şi cum merg ei, numai ce se întâlnesc cu o pisică.

-Unde te duci, oule, cu cei doi tovarăşi?

-Ia! Mă duc la bine, hai şi tu cu mine!

-Hai, zice mâţa, şi pornesc.

 Merg ei o bucată de vreme,
când iacă se întâlnesc cu un cocoş
pintenat.

-Bună ziua, măi oule! Da’ unde te duci cu
droaia ceea după tine?

-Ia! Mă duc la bine, hai şi tu cu mine!

-Hai! zice cocoşelul, şi merg toţi cinci
înainte spre pădure.

 Când, la marginea pădurii, numai ce dau de
un ţap.

-Da’ unde fugi, cu voinicii după tine, măi oule? zice
ţapul.

-Ia! Mă duc la bine, hai şi tu cu mine!

- Ha i !
 Nu întârziară mult la vorbă şi intrară în pădure. Şi cum mergeau ei aşa, numai
ce zăresc o casă părăsită. În casa aceea stăteau doisprezece vulpoi hoţomani. Oul
coteşte într-acolo şi păşeşte înăuntru. În casă nu era nimeni. Vulpoii plecaseră după
pradă. Cum intră, oul le spuse celorlalţi:

-Eu, măi, mă bag în cenuşa din vatră; tu, şoricelule să te vâri în gaura aceea de sub
pirostrii; tu, racule să te bagi în ceaunul cu apă; tu, pisică, să stai pe cuptor; cocoşul să
se urce în gura podului, iar tu, ţapule, să stai ascuns în tindă, după uşă.
După ce le arătă oul ce au de făcut, se aşezară tăcuţi la locurile lor. Într-un
timp, numai ce vin vulpoii cei hoţomani. După ce umblă ei cât mai umblă prin casă, unul
din ei vrea să facă foc şi se duce la vatră să împrăştie spuza.

-Pufff! numai ce pocneşte odată oul şi-l împroaşcă pe vulpoi drept în ochi. Un frăţâne
de-al vulpoiului dă fuga să ia apă din ceaun, să-i dee pe la ochi celui care aproape
chiorâse de durere. Atunci racul îi prinde laba şi-l strânge cât poate.

- Ţâ...ţâ...ţâ... face şoricelul dintr-un ungher. Iar mâţa din cuptor, numai ce începe şi ea:
miau-miorlau... Speriaţi de tot vulpoii dau buzna pe uşă.
Când să iasă afară, numai ce se repede cocoşelul: “Cucurigu!”
Iar ţapul începe şi el a lovi cu coarnele.
Vulpoii o iau la goană şi fug de le scapără călcâiele.
 În urma lor, oul
îşi ia tovarăşii de drum şi
dau o raită prin ograda
vulpoilor, prin coteţe,
prin pod. Găsesc
sumedenie de orătănii
furate de vulpoi: găinuşe,
raţe, gâşte şi curcani; iar
hambarul gemea de saci
cu mei şi porumb.

Şi se întoarese oul
acasă, aducându-le şi
moşnegilor câte ceva să-
şi mai bucure zilele.
Şi de atunci, în mare
cinste a trăit el la casa
acestora!

Şi iacă aşa-i
povestea: frumuşică-
frumuşea, minciunică-
minciunea.
 Ion Istrati - prozator român (1921 – 1983), a scris, printre altele,
următoarele căr ţi de poveşti:

-”Cu dragă inimă” (pov., Bucureşti, Editura Tineretului, 1959), 

-”Tinereţe fără tinereţe” (pov., Bucureşti, E.S.P.L.A., 1959), 

-”Oul năzdrăvan” (pov., ghicitori şi cântece; Bucureşti, Editura Tineretului, 1952;
reed. 1954, 1960), 

-”Păsări cântătoare” (pov. Bucureşti, Cartea Românească, 1975
(www.bibliotecabotosani.ro)

DLC
Explozia stelară

Posibile întrebări:




Cine l-a făcut pe ou?

Cine a urmărit să vadă ce se întîmplă cu
ouăle?
Cine locuia în casa părăsită?
Ce i-a cerut moşului oul?

Ce îl întrebau cei pe care îi întâlnea pe drum?
Ce le răspundea oul?

Ce au făcut cei şase, în casa vulpoilor?
Ce a vrut să facă vulpoiul?

Ce au făcut vulpoii, în cele din urmă?
Ce au găsit în ograda vulpoilor?

Unde se afla casa vulpoilor?

Unde s-a ascuns oul?
Unde a intrat racul?
Unde s-a aşezat şoricelul?
Unde a stat pisica?
Unde s-a urcat cocoşul?

Unde s-a ascuns tapul?
Când s-a întors oul acasă?

De ce nu puteau mânca ouă baba şi moşul?

De ce au fugit vulpoii?
Numerotează, în cerculeţe, ordinea apariţiei personajelor pe care le-a întâlnit oul, pe drumul său. (6
puncte)
Desenează drumul oului până la moş, trecând pe la fiecare personaj întâlnit pe drum. (3 puncte)
DŞ
DŞ
DEC
ALA
Învăţăm o poezie Misterul

de Cristina Ungureanu


Zarvă mare-i în poiată,
Toată lumea-i revoltată
Că din fânul moale, nou,
Azi a dispărut un ou.
I-a rămas coaja de var
Bucăţită prin cuibar. –Hai, porniţi cu toţi la treabă
Cocoşul e supărat: Şi găsiţi hoţul degrabă!
– Oare cin’ să-l fi luat? Fug răţuştele spre baltă
Să fie vreo coţofană, Şi prin apă grabnic caută,
Lacomă şi hoţomană? Iar găinile moţate
Azorel cel mâncăcios Cercetează printre plante...
Să-l fi confundat c-un os? Dar, curcanul nătăfleţ
Ori motanu-nfometat Dă de puiul plimbăreţ
Din el s-o fi înfruptat? Ce sta liniştit sub floare

Şi se apăra de soare.
–Aha, tu erai de vină…
Ia ieşi iute la lumină!
– Ce e, ce s-a întâmplat?
Întreabă puiul mirat.
– Nu fiţi supăraţi pe mine,
Am ieşit şi eu în lume!


Bine de ştiut

Omul consumă ouă de: găina, curcă, raţă, gâscă, prepeliţă, porumbel, struţ.

Ouăle inscripţionate cu 0 provin de la găini crescute în aer liber, cu hrană ecologică
(ouă ecologice); cele care poartă cifra 1 - de la găini ţinute în aer liber, cele inscripţionate cu cifra
2- de la găini crescute în hale iluminate artificial, la sol, iar cele care au cifra 3 - de la păsări
crescute în baterii.
Oul este un aliment complet cu o mare valoare biologică, întăreşte sistemul natural de
apărare al organismului, previne disfuncţiile tiroidei, are un impact favorabil asupra sistemului
cardiovascular, protejând ochii împotriva efectului nociv al radiaţiilor ultraviolete, îmbunătăţeşte
semnificativ energia fizică şi mentală în rândul copiilor, adolescenţilor, adulţilor şi bătrânilor, fiind
indicat tuturor acestor categorii de vârstă şi, în special vegetarienilor.
Modul de preparare al oului influentează puternic digerabilitatea acestuia. Astfel,
consumat fiert moale sau scrob, oul se digeră în circa o oră şi jumatate, păstrându-şi toate
proprietăţile nutritive. Ouale fierte tari, peste 5 minute, şi omletele se digeră greu, în aproximativ 3
ore. Oul nu se consumă crud, deoarece albuşul conţine avidina, o proteină care inhibă absorbţia
vitaminei H. De asemenea, prin preparare termică, se distrug contaminanţii biologici, în special
bacteria Salmonella, care se întâlneşte, mai frecvent, în ouăle de raţă. De aceea, acestea nu vor fi
consumate decât fierte foarte bine.
Pentru anumite persoane, oul, în special albuşul, poate fi alergen. Din acest punct de
vedere, introducerea oului în alimentaţia copilului mic se face întotdeauna cu precauţie, testând
reacţiile acestuia.

Ouăle îşi menţin calităţile cel mai bine în ambalajul original, în frigider, la maximum +4
grade C. Nu este indicat ca ouăle să stea pe uşa frigiderului sau aproape de deschiderea acesteia.
Ele nu se vor păstra în locuri prea umede sau prea uscate. Dacă se îndeplinesc condiţiile optime
de transport şi depozitare, ouăle pot fi păstrate circa o lună. (revistaplafar.ro)

 text: ”Oul năzdrăvan” – I. Istrati, “Material ajutător pentru aplicarea
programei grădiniţelor de copii” vol. I, pag. 415
prelucrare imagini: Cristina Ungureanu