VAI SARACU PUI DE CUC Veverita

Veverita din revista

Vai saracul pui de cuc,pui de cuc,pui de cuc
Sufla nasul in batista
A cazut din varf de nuc,varf de nuc,varf de nuc
Se va duce la spital
Sus la codru ar zbura,ar zbura,ar zbura la un doctor papagal

Nu-l ajuta nimenea, nimenea,nimenea… Papagalul este foarte

Ocupat in alta parte
La spital daca te duci
La el vine mierla-n zbor,mierla –n zbor,mierla-n zbor Bei precis sirop de nuci
Ce te doare puisor,puisor,puisor? Alifiile sunt bune
Daca-s dulci si cu alune
Hai cu mine la zavoi,la zavoi,la zavoi

Ca plang brazii dupa noi,dupa noi,dupa noi.

Cling cling manzule
Mi-a spus mama ca la pranz
Vai saracul pui de cuc,pui de cuc,pui de cuc
S-a nascut in grajd un manz
A cazut din varf de nuc,varf de nuc,varf de nuc

Sus la codru ar zbura,ar zbura,ar zbura Manzul este alb si bland

Merg sa-l vad, ca e plapand
Nu-l ajuta nimenea,nimenea,nimenea…

Sa-i arat un clopotel

La el vine mierla-n zbor,mierla-n zbor,mierla-n zbor Sa se bucure si el

Ce te doare puisor,puisor,puisor,puisor
Sa i-l pun la gat, sa sune,
Hai cu mine la zavoi,la zavoi,la zavo,la zavoi Cling, cling, manzule minune!
Ca plang brazii dupa noi,dupa noi,dupa noi
Hai cu mine, hai in casa
Mi-a zis mama ca ne lasa

Sa te mangai, sa te pup,
Sa-ti arat si un hulub.

Dar astept venirea serii

Sa mai cresti, sa nu te sperii.

Sfatul degetelor Closca

Spune degetul cel mare
Catre-aratator,
Spune degetul cel mare: Cot-cot-cot,
- "N-am farama de mancare, Fac si eu ce pot, ce pot
Frate-aratator!" Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Puii să-mi impac…
Spune, catre mijlociul,
Cel aratator, Ciugulesc,
Spune-aratatorul: -"Frate, Mă zbârlesc,
Nu mai sunt deloc bucate, Si mi-i chem, mi-i chem mereu,
Si de foame mor!" Ca nu-i las,
Nici un pas,
Se apleaca mijlociul Far’de mine, eu.
Catre inelar,
Si le-adun
Si ii spune-atata numai: Ce-i mai bun –
- "Ce e de facut acuma, Si seara, cu drag, le spun
Frate inelar?" Cot-co-dac,
Cot-co-dac,
Lenes cata inelarul Basme să-i impac.
Catre ei, si-apoi,
Cam in sila, le raspunde: Clonc-clonc-clonc,
Clonc-clonc-clonc,
- "Ce sa faci cand nu-i de unde?
Si-i adorm apoi asa,
Vom rabda si noi! ..." Incalziti
Si paziti
Prinde-atunci cel mic sa strige Sub aripa mea.
Mai istet ca ei:
- "Ce tot plangem si ne frangem? Fluturii
Hai la munca sa ne strangem
Toti uniti, ca nu ramane Fluturi albi şi roşii,
Niciodata fara paine Şi pestriţi, frumoşi,
Eu îi prind în plasă,
Cel ce vrea sa si-o castige,
Când mama mă lasă.
Fratiorii mei! ..." Eu îi prind din zbor,
Însă nu-i omor;

Ci mă uit la ei,
Că sunt mititei,
Şi frumoşi, şi-mi plac,
Dar eu nu le fac
Nici un rău, deloc.

Şi dacă mă joc
Cu vreunul, ştiu
Binişor să-l ţiu
Şi pe toţi, din plasă,
Îi ajut să iasă,
Şi să plece-n zbor
După voia lor.
Puisorul motat
Puii mamii, pui,pui,pui,
Are cloşca şapte pui:
Cinci pestriţi, unul bălţat,
Numai unul e moţat
Şi curat şi încălţat.
- Spune-mi, puiule, şi mie
De ce-ţi face numai ţie
Mama ta, ciorapi şi ghete,
Şi îţi leagă moţ în plete?
Oare frăţiorii tăi
Sunt aşa de proşti şi răi,
Sau că poate mama ta
O fi leneşă, ori rea?
Spune puiul: – Mama mea
Nu-i nici leneşă, nici rea,
Dar e tristă, vai de ea,
Căci îi fac ruşine multă
Fraţii mei şi n-o ascultă,
Că de-i cheamă, fug pe-afară,
Şi de-i prinde, plâng şi zbiară,
Şi de-aceea-s nespălaţi
Şi desculţi şi nemoţaţi.
Dar eu stau cu mama mea
Şi mi-e drag s-ascult de ea;
Şi de-aceea sunt moţat
Că-s cuminte şi curat.
Doi frati cuminti-Elena Farago
Noi suntem doi fraţi, în casă
Şi nu ne certăm deloc,
Şi suntem tăcuţi la masă,
Şi cuminţi în orice loc.
Avem hamuri, cerc şi minge,
Când pe-afară ne jucăm,
Iar când plouă, ori când ninge,
Liniştiţi în casă stăm.
Şi cu jucării frumoase
Ne jucăm tot amândoi,
Pe când mama nostră coase,
Ori citeşte, lângă noi.
Mama noastră ne vorbeşte
Şi ne mângâie duios,
Iară seara ne citeşte
Ori ne spune-un basm frumos.
Şi ne-nvaţă lucruri multe,
Şi frumoase, stând cu noi,
Şi îi place să ne-asculte
Când vorbim noi amândoi...
Şi în gândul nostru-ntruna
Auzim povaţa ei:
- Fiţi cuminţi întotdeauna
Şi fiţi buni, copiii mei!...
POVESTE DE OMAT
de OTILIA CAZIMIR
Bondarul lenes
O furnică mititică,
Cât un grăuncior de mei,
Duce-n spate o greutate,
De trei ori cât boiul ei.
Pe cărare-n jale mare
Plânge un bondar ciapcin:
- Mor de foame
Şi n-am poame
Şi-aş munci
Dar n-am stăpân!…
- Hai şi-mi cară din povară
Şi sunt gata să-ţi plătesc.
- Cum n-aş merge! Dar pe lege
Jur că nu pot să muncesc!…
- Vai de tine! Ce ruşine
Leneşule cerşetor,
Nici de milă, nici de silă
Nu ţi-aş da un ajutor!…
Motanul pedepsit
Tu nu stii…
A fost odata
O casuta fermecata
Si-n casuta-o fata mica,
Un pisoi si o bunica.
Si-ntr-o iarna, intr-o seara,
Fata s-a uitat afara
Si-a vazut cum prin perdea
Stelele râdeau de ea…
Dar pe drum cotit si nins,
Umbra sura s-a desprins:
Un voinic abia de-o schioapa
Inota-n omat ca-n apa.
Si proptinduse-n toiag,
Un toiag mai nalt ca el,
A-nceput sa cante-n prag,
Tremurat si subtirel…
Dormi?
Si nici n-am prins de veste!
Usa s-a inchis cu cheia,
Focu-si palpaie scanteia,
Si povestea nu-i poveste:
Eu eram fetita-aceea,
Iar bunica – nu mai este…
Nelu
Rândunica e plecată
După hrană pentru pui,
Cuibu-i singurel sub streşini
Şi prin curte nimeni nu-i.
Râde sub mustăţi motanul:
- Ce noroc!… Păcat să-l scap!…
Iute sus!… Dar, poc, o piatră
Îl loveşte drept în cap.
Trist se tânguie motanul:
- Miau şi vai de capul meu.
Petrişor îl ia în braţe:
- Iartă-mă te rog, căci eu
Te-am lovit, şi rău îmi pare,
Dar de bieţii puişori
Ţie cum nu ţi-a fost milă,
Când săriseşi să-i omori
Cling cling manzule
Mi-a spus mama ca la pranz
S-a nascut in grajd un manz
Manzul este alb si bland
Merg sa-l vad, ca e plapand
Sa-i arat un clopotel
Sa se bucure si el
Sa i-l pun la gat, sa sune,
Cling, cling, manzule minune!
Hai cu mine, hai in casa
Mi-a zis mama ca ne lasa
Sa te mangai, sa te pup,
Sa-ti arat si un hulub.
Dar astept venirea serii
Sa mai cresti, sa nu te sperii.
Dintr-un rest de prăjituri,
Nelu face firmituri.
Mama-l vede şi-l întreabă:
- Iar nu eşti copil de treabă,
Nelule, şi-mi faci gunoi?…
Cum fu vorba între noi?
- Vorba noastră? Stai să-ţi spun
Ca să vezi cum o ţin minte:
Să mă fac tot mai cuminte
Şi mai harnic şi mai bun!
- Şi de ce îmi faci gunoi?
- Pentru vorba dintre noi:
Eu acum fac firmituri
Pentru puii rândunicii,
Ca să aibă şi ei, micii,
Azi, la masă, prăjituri!…
Ou cadou
- Mama, daca vrei sa fii
Raspupata de copii,
Trebuie sa ai un pic
Inimioara de potic.
Adu-ne un ou
Cadou!
Vrem in soare sa vedem
Galbenusul cum sta ghem!
Nu se sparge, nu se strica
Oul crud in mana mica!
...Si, cand au stiut sa-l tina,
Galbenusul a cazut
Ca o galbena lumina
Intr-un lac de gelatina...
Numai coaja e de vina!
Sigur, coaja e de vina!
Cuiul
Tudor Arghezi
Într-o vreme la-nceput
Si-ntr-un leat nemaistiut,
Care, nu pot sa însemn,
Casele erau de lemn.
Si ulucile de scînduri,
Ca si azi, întinse rînduri,
Puse strîmb si cap la cap
Si proptite cu protap.
Dar zburau cu fiecare
Vînt mai tare,
Case, garduri si patule;
Si în timpurile toate
Grijile erau destule.
Le-adunai împrastiate
Si-ncepea din nou si iar
Truda muncii în zadar.
Ca sa scoli din clatinare
Iarasi doagele-n picioare
Si din nou sa le anini
Cu te miri ce radacini.
Nazdravan, cum altul nu-i
Un baiat al nimanui
Nascoci, atunci, un cui.
Si l-a scos si aratat.
Cuiul nou o saptamîna
A umblat din mîna-n mîna.
A fost strîns si pipait,
pus pe limba, mirosit,
Nici-un om nu întelege
Cuiul teapan cum sa lege,
Fara funii si curele,
Scîndurile între ele.
Nazdravanul si golanul
Îl înfipse cu ciocanul.
Zice unul: “- Dragul meu,
Asa cui faceam si eu,
Poate chiar mai dichisit,
Însa, vezi, nu m-am gîndit
Catelusul schiop-Elena Farago
Eu am numai trei picioare,
Si de-abia mă misc: top, top,
Gandacelul-Elena Farago
- De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca mă doare
De ce mă strangi asa de rău?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place să mă joc si mie,
Si mila trebuie să-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce să vrei să mă omori?
Ca am si eu părinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Căci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-mă, ca nu mai pot!…
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea să-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat să-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!…
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
Să ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!
Un pachet de doua tone
Un leu mare, paraleu
Umbla zilnic teleleu
Râd când mă-ntalnesc copiii, Dupa branza penteleu
Si mă cheama “cuciu schiop”. Pentru ca l-am rugat eu

Fratii mei ceilalti se joaca Leule, daca esti bun,

Cu copiii toti, dar eu Daca tot alergi acum,
Nu pot alerga ca dansii, Ca sa nu mai faci un drum,
Ca sunt schiop si cad mereu! Cumpara si un sapun!

Si stau singur toata ziua Cumpara si-un tub de pasta

Si plâng mult când mă gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am să traiesc.
Si când mă gandesc ce bine
M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copiii de pe drum!…
Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea să stau cu dansii,
Să mă joc si să-i ascult!
Dar copiii rai la suflet
Sunt urâti, precum e-acel
Care m-a schiopat pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel…
- Pentru dintii dumneavoastra?
A vazut leul ca noi
Stam cu paru-n ochi, valvoi,
Nu ne murdarim decat
Pana-n unghii, pana-n gat
A-nteles, ne-ajuta, iata
Ca o mama, ca un tata
Vine incarcat Leone
C-un pachet de doua tone!
Sticle de sampon si perii
Clame, piepteni mari, puzderii,
Piepteni mici si foarfeci-brici
Pentru parul lui zburlici

M-a lovit din rautate

Cu o piatra în picior,
Si-am zacut, si-am plans atata,
De credeam ca am să mor…

Acum vine si-mi da zahar

Si ar vrea să-mi fie bun,
Si-as putea să-l musc odata
De picior, să mă razbun,

Dar il las asa, să vada

Raul, că un biet catel
Are inima mai buna
Decât a avut-o el