CANTEC: „O LUME MINUNATA”

Prezentator:
Bine ati venit, dragi invitati,
La carnaval sa va distrati!
Declar deschisa serbarea noasta,
Deci carnavalul poate sa porneasca.
O sa calatorim prin fel de fel de imparatii
Si o sa intalnim atatea minunatii
Impreuna o sa rasfoim
Povesti de Creanga si de Fratii Grimm.
Si acum, sa pornim, dragi spectatori,
Cu toti in lumea povestilor.

Zana:
Dragi copii, dragi spectatori,
Incercam sa fim actori.
Va vom purta incetisor
Pe-ntreg tamarmul basmelor,
Acolo totu-i minunat,
Nemaivazut, nemaiaflat!
La gradinita am invatat
Ca basmul este minunat.
El ne descopera o lume
De intamplari rele si bune
Si, pe-ntelesul tuturor,
Ne-aduce drama sau umor,
Eroi mai veseli sau mai tristi,
Mai buni, mai rai sau egoisti.
Din faptele lor invatam
Cum e corect sa ne purtam.
Sa intram incetisor
In lumea basmelor!

Lizuca:
Hai, Patrocle, hai odata!
Sa pornim acum
In dumbrava minunata
Unde-s oameni buni!
Nu ne vrea nimeni casa,
Totul s-a schimbat.
Mama vitrega-i nervoasa
Si a spus in sat
Ca-s urata si prostuta,
Ca de ras o fac.
Dar eu sunt asa draguta,
Bunica mi-a spus!
Numai tu, Patrocle draga,
M-ai iubit mereu,
Si-am plecat acum, degraba
Sa fugim de rau!
- Sora – Soarelui, ia spune
Drumu’ acesta-i bun?
La bunici, unde e bine,
Vreau sa ajung acum!
Floarea Soarelui:
- Draga mea fetita,
Dulce copilita,
Eu pot sa iti spun
Ca drumul e bun,
Insa asculta bine:
Inserarea vineri
Si-i periculos
Drumu-ntunecos.
Ai grija cum treci
Pe cele poteci,
Pline de fantasme
Si-ametitoare miasme.

Lizuca:
- Multumesc frumos
Ca m-ai ascultat
Si m-ai indrumat!
Te salut politicos!
Ramai sanatoasa,
Mandra si voioasa
Si sa ne vedem cu bine!
- Dragul meu Patrocle,
Am cam obosit
Cred ca in padure
Noi ne-am ratacit.
Sa ne odihnim oleaca
In dumbrava minunata.

Zana:
-Sst! Lizuca a adormit
Si la bunici ea s-a gandit.
Eu, cu bagheta fermecata,
Am sa deschid cartea-ndata
Si toti eroii indragiti
Acum vor veni fericiti,
In jurul Lizucai vor dansa
Si somnul ei ii vor veghea.
Ea va fi tare fericita
Caci se va simti iubita
Si-aparata de ce-i rau,
Cum face si bunicul sau.
Dar sa vedem cine apare
Chiar acuma pe carare.

Nica:
Eu sunt Nica cel hazliu
Si de sotii ma cam tiu.
Pupaza din tei am luat,
La targ cu ea am plecat,
La matusa Marioara
Am incurcat canepioara.
Ciresul i-am scuturat,
Ciresele am furat,
Raie eu am capatat,
Casa Irinucai am daramat!!!
CANTEC: „SCUFITA ROSIE”

Bunicuta:
Eu, ca orice bunicuta,
Nepoteilor le fac:
Pulovere, manusi, ciorapi
Si fulare si scufite.
Insa acuma sunt bolnava
Si nici gand sa pot lucra
Si astept pe cineva:
Pe nepoata mea cea draga.

Scufita Rosie:
- Sunt Rosia Scufita,
Vesela fetita,
Ce ma duc cu de-ale gurii
La bunica-n mijlocu padurii.
Am in cosulet bucate
Dar nu vi le dau pe toate.
Cant mereu, ma-nveselesc,
Lumea-ntreaga o iubesc.
De mama, n-am ascultat,
Sfatul ei nu l-am urmat,
M-am abatut din drumul meu
Si-am intalnit lupul cel rau.
Cu glas mieros el mi-a vorbit,
Iar eu nimic n-am banuit.
L-am ascultat! Stiu bine c-am gresit,
Iar el, lacom, m-a inghitit!
Dar vanatorul, uite, m-a salvat
Si-acum totul este minunat!
Lupul:
Eu sunt lupul din poveste
Ce va da acum povete:
Copii mai mari, copii mai mici,
Copii strengari, copii voinici.
Povestea Scufitei sa n-o uitat,
De mama voastra ascultati!
Am vrut doar s-o pedepsesc
Findca a gresit.....serios vorbesc!
Sufletul rau m-a durut,
Pentru ca vanatorul iscusit
m-a prins. Of! Ce m-a pedepsit!
Vanatorul:
Eu sunt vanatorul
Care-n povesti apar,
Eu sunt slujitorul
Ce umbla hoinar.
Eu sunt vanatorul iscusit
Fac „pif-paf” si-am nimerit.
Pe lupul cel rau eu l-am pedepst
Si pe cei buni, de el, i-am ferit.
Totdeauna mi-au placut
Adevarul si dreptatea.
Cinstea si cu bunatatea,
Tare mult m-am bucurat
Ca de lup eu v-am scapat!
Alba – ca – Zapada:
- Eu Alba – ca – Zapada ma numesc
Si-alaturi de pitici traiesc,
Mi-e drag sa cos, sa impetesc,
Sa spal, sa scutur, sa gatesc.
Imparateasa rea a poruncit
Sa fiu ucisa in padurea deasa
La bal sa fie ea cea mai frumoasa.
Cu viclesug la mine a venit
Cand mi-a vandut frumoasa cingatoare
M-a strans de mijloc cat sa ma omoare.
Si peptanul acela otravit
De nu-l gaseau piticii, eu as fi murit!
Imparateasa-i vesela. Ea stie
Ca eu sunt moarta! Insa, eu sunt vie,
Caci un frumos fecior de imparat
Pe munte m-a gasit si m-a salvat.

Pitic:
Noi, piticii cei voinici
Cu scufite rosii
Scoatem aurul din munti
De cum se-arata zorii.
Noi pe tine te rugam
De casuta sa-ngrijesti,
Sa gatesti, sa impletesti,
Si cu noi sa locuiesti!

Pitic:
Cand la munca vom pleca
Si singura te vom lasa
Tu-n casa pe nimeni nu accepta
Si, fereste-te, fata frumoasa,
Ca-mparateasa-i manioasa
Si-n ura ei cea mare
Nimic nu-i sta in cale!

CANTEC: „NOI SUNTEM PITICII”

Cenusareasa:
- Despre mine ati aflat
Ca am sfletul curat,
Caci asa m-a sfatuit
Mama cand s-a prapadit.
Locul mi-e-n bucatarie,
Robotesc din zori in noapte
Si doar de ocari am parte.
Trebuie sa va mai spun:
Am o creanga de alun
Care este fermecata.
Ea ma-mbraca deodata
Cu o rochie de matase,
Cum doar zanele stiu coase!
De trei zile la palat
Doar cu printul am dansat,
Iar acum sa va spun oful:
Mi-am pierdut pe scari pantoful!
Printul:
- Trei zile am dansat cu-o zana,
Dar fata, nu stiu de ce oare,
In zori, cand soarele rasare,
Dispare fara nicio urma,
Acum ca si-a pierdut condurul
Facut din fire argintii,
O caut pan-o voi gasi.
Voi da porunca, sa se stie,
Ca fata care-l va-ncalta,
Va deveni a mea sotie
Si-mparateasa-n tara mea.
DANS – VALS

Fata mosului:
Am plecat atunci de – acasa,
Ca m-au alungat...
Eu sunt harnica si buna
Si sa stiti c-am ajutat
Bietul par ce se usca,
Cuptorul ce se darama
Si fantana ce seca.
Catelusei i-am spalat
Rana. Ce s-a bucurat!
Si indata ea mi-a dat
Salba de aur curat.
De muncit eu am muncit
Si deloc n-am obosit.
Copilasii i-am hranit,
Iar Sfanta Duminica m-a rasplatit.
Pentru munca si rasplata
Mi-am ales aceasta lada
Si-am adus-o acas’ degraba,
Ca taicutul meu sa vada
Ca prin lume m-am purtat,
Asa cum m-a invatat.

Fata babei:
- Cum sa spal si sa fac treaba
Cand eu am manute moi?
Toata lumea ma intreaba:
O fantana cu noroi,
Un cuptor vechi, daramat,
Ce vrea sa-l repar indat’;
Si pomul plin de pere
Ce se vaita de durere
De omizi sa-l curat eu?!
Auzi la el, ce tupeu!
Si cateaua aia schioapa
Voia sa-i scot spinul din talpa,
Sa o spal cu-n pic de apa,
Ca sa fie mai curata!
Voi manute frumusele,
Delicate degetele,
Va iubesc si va-ngrijesc,
Nu imi place sa muncesc!
Hansel si Gretel:
- Eu sunt Hansel!
- Iar eu Gretel!
Suntem doi copii cuminti
Ce-i asculta pe parinti!

Hansel:
- In padure noi ne-am ratacit
Si la vrajitoare am nimerit!

Gretel:
- Cu vorbe dulci ne-am amagit
Dar iata ca nu am pierit.
Cand pe Hansel l-a inchis
Eu tare mult am plans.
O zi-ntreaga m-am rugat
Dar ea nu s-a induplecat!
In fiecare zi trudeam
Si noptile ma gandeam
Cum sa-mi salvez mai iute fratiorul
Si spre casa sa ne luam zborul.

Hansel:
- Dar ziua mult-asteptata a sosit
Si vrajitoarei de hac i-am venit:
In cuptorul cel incins
Cu putere am impins
Vrajitoarea cea haina,
Lacoma si fara mila.
La tata noi ne-am intors
Si totul a fost frumos,
Caci mama vitrega a plecat
Si mult ne-am mai bucurat.

Albinuta 1:
Surioara Aripioara,
N-ai dormit destul de-aseara?
Hai, trezeste-te odata!
In padure sa dam roata,
Flori frumoase sa alegem
Si repede sa culegem
Nectarul dulce, parfumat,
Caci avem mult de lucrat!
Bunicul a pregatit
Stupul nou, aerisit,
Mierea buna o asteapta
Pentru a sa draga nepoata!
Albinuta 2:
Cand Lizuca la el ca sta
De toate grijile va uita,
Va fi tare fericita
Caci se va simti iubita.
Nimeni n-o va mai certa,
Bunicul o va rasfata,
Povesti cu zane ii va spune,
Iar viata-i va fi o minune!
Surioara Corp – vargat,
Stai in loc! Acum priveste
Ca Lizuca se trezeste!
Oare ce o fi visat?

Lizuca:
- Ce bine am dormit!
Si frumos am mai visat!
Iar DUMBRAVA MINUNATA
Parca este fermecata!
Hotarat lucru, Patrocle,
Padurea cu floricele
O voi ocroti mereu
Nimeni sa nu-i faca rau!

Povestitorul:
Dragi copii, dragi spectatori,
Am incercat sa fim actori
Si sa aratam tuturor
Ce minunata-i lumea basmelor.
O lume fara de povesti
Sa stiti, e-o lume trista.
In basme tu ai sa citesti
Ca doar ce-i bun rezista,
Ca tot ce-i drept e minunat!
Iar pe taramul fermecat
Al basmului adevarat
Tu, sa ai sufletul curat!

DANS: „HEI! TARZAN!”