JOCURI SI CANTECE PENTRU COPII

Bate vantul frunzele (apleci mainile in stanga si-n dreapta ca o adiere de vant) Se-nvartesc moristile (aduci pumnii in fata si-i misti repede) Randunica asa zboara (mainile in lateral ca si cum ai avea aripi si zbori) Iar eu trag zmeul de sfoara (pumnii in fata si misti ca si cum ai trage de-o franghie). Mama la placinte face (faci cu mainile ca si cum ai intinde placinte) Bunicuta lana toarce (faci din degete ca si cum ai toarce) Tata trage la rindea (faci cu mainile ca si cum ai taia cu un fierastrau) Iar eu bat din palme-asa (bati din palme).

Degetelele
Degetelul mare pleaca la plimbare (ii iei degetul mare si i-l misti sau o pui pe ea sa-l miste cu manuta cealalta), Aratatorul duce bastonul (se repeta dar schimbam degetul si i-l indoim ca un baston Mijlociul duce pardesiul (repeti miscarea schimband degetul), Inelarul poarta ochelarii (schimbi degetul si faci din degete ochelari si-i pui la ochii ei), Degetelul mic nu face nimic, Ca e prea pitic Si se joaca in nisip (iei degetelul mic si-o gadili pe urma cu manutele ei

Zilele saptamanii
Nu e chip sa mai amani Saptamana-ncepe LUNI Miez de nuca vrei sa-mparti Urmatoarea zi e MARTI Porumbeii zboara-n cercuri, Iar a treia zi e MIERCURI.\\ Am un caine si-un pisoi, Si a patra zi e JOI Caii zburda cand sunt tineri, Caci a cincea zi e VINERI Vulturul din aripi da, De se face SAMBATA Si bufnita cugeta, Ca e iar DUMINICA.

Ne jucam, ne jucam Cu degetul mare noi ne jucam Cand degetul mare a obosit, Aratatorul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu aratatorul noi ne jucam Cand aratatorul a obosit Mijlociul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mijlociul noi ne jucam Cand mijlociul a obosit Inelarul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu inelarul noi ne jucam Cand inelarul a obosit Mititelul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mititelul noi ne jucam Cand mititelul a obosit Palmele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu palmele noi ne jucam Cand palmele au obosit Pumnisorii au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu pumnisorii noi ne jucam Cand pumnisorii au obosit Picioarele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu picioarele noi ne jucam Cand picioarele au obosit Ochisorii au adormit.

10 negri mititei
10 negrii mititei au papat oua 1 s-a intoxicat si-au ramas doar 9 9 negrii mititei au plecat la inot 1 s-a inecat pe loc si-au ramas doar 8 8 negrii mititei au mancat castane coapte

1 s-a fript tare rau si-au ramas doar 7 7 negrii mititei construiau la case 1 si-a rupt un picior si-au ramas doar 6 6 negrii mititei incaltau opinci 1 a alunecat si-au ramas doar 5 5 negrii mititei au plecat la teatru 1 a jucat cam prost si-au ramas doar 4 4 negrii mititei au mancat ardei pe-1 l-a piscat cam tare si-au ramas doar 3 3 negrii mititei au fost la razboi 1 a fost impuscat si-au ramas doar 2 2 negrii mititei au tras cu tunul 1 a murit din ei si-a ramas doar UNU!

Un pitic, foarte mic, Facea baie-ntr-un ibric. De sapun s-a-mpiedicat Si piticul s-a-nnecat. Vai, vai, ce pacat Ca piticul s-a-nnecat.

Pisicuta pis, pis, pis, Te-am visat azi-noapte-n vis Te spalam, te pieptanam, Funda rosie-ti puneam Dar tu hoata ce erai, Cu labuta ma zgariai.

UN PISOI NEVINOVAT de Aurora Contescu Dati-mi voie doar un pic,

sa explic: sunt pisoiul cel mai mic (cel cu pata pe botic) si de ieri de dimineata, tot mereu, fiecare ma inhata si ma da pe usa-afara. Ce-s eu, fiara ? Ce-s eu, leu ? Mie spuneti-mi, sa stiu, ce-am gresit, ce vina port, dac-am vrut sa scot la soare, la plimbare, pestisorul auriu, mai mult mort de suparare decat viu ? Dac-am vrut s-ajut la treaba, si cu-o laba sa desir si sa masor ata de pe un mosor si, macar, n-a fost putina am vreo vina ? Iar cand m-am uitat prin vase, sa vad ce-i si cum miroase, am gasit lapte in ele. Oare astea-s fapte rele ? Sunt uituci si sunt uituce: lasa-afara cozonacul si-ar putea sa se usuce nu-i mai bine sa-l mananci ? Pentru asta, poc, un branci si m-am dus de-a berbeleacul. Daca toate merg asa, am sa plec in lumea mea mai ales ca in gradina, colo, langa deditei, vad o pana de gaina. Aoleu, ce-i fac eu ei ! Sunt copil ca fiecare de Adrian Paunescu

Sunt copil ca fiecare

Si ma joc mereu, Jucaria cea mai mare Este tatal meu. Si cand tata nu-i acasa Ci-i altundeva Jucaria cea frumoasa Este mama mea. Si cand mama si cu tata Sunt plecati de-aici Pentru joc, sa tineti seama, Am niste bunici. Scumpa mama, draga tata Roata nu sta-n loc, Ca voi fi si eu odata Jucarie-n joc. Zdreanta L-ati vazut cumva pe Zdreanta, Cel cu ochii de faianta? E un câine zdrenturos De flocos, dar e frumos. Parca-i strâns din petice, Ca sa-l tot împiedice, Ferfenitele-i atârna Si pe ochi, pe nara cârna, Si se-ncurca si descurca, Parca-i scos din calti pe furca. Are însa o ureche De pungas fara pareche. Da târcoale la cotet, Ciufulit si-asa laiet, Asteptând un ceas si doua O gaina sa se oua, Care cânta cotcodace, Proaspat oul când si-l face. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie, Si, pe brânci, târâs, grabis, Se strecoara pe furis. Pune laba, ia cu botul Si-nghite oul cu totul. - "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. - "L-a mâncat!"

Când se uita la gaina. primavara Avion cu motor Avion cu motor Ia-ma si pe mine-n zbor Sama fac aviator! Catelus cu parul cret: Catelus cu parul cret. ghiocel. Dar decum l-a îmbucat." Si i-a dat un ou fierbinte. vecina. Tu vestesti in toata tara Primavara. nu-mi sta-n drum Ca te iau in coarne-acum. Zice Zdreanta-n gândul lui "S-a facut a dracului!" MELCUL SUPARAT Sade melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine. PRIMAVARA Floare mica. Cu culcusul lui. Fura rata din cotet. ca te dezvat Fara matura si bat. El se jura ca nu fura Si l-am prins cu rata-n gura Si cu ou-n buzunar Hai la Sfatul Popular. Striga melcu-n gura mare -nu te mai praji la soare DU-te-ncolo. Te învata mama minte. Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat."Stai nitel. . esti frumos si mititel. pas-pas-pas Intalneste-un carabus.

"Ce e de facut acuma. Si de foame mor!" Se apleaca mijlociul Catre inelar." Prinde-atunci cel mic sa strige Mai istet ca ei: ."Ce sa faci cînd nu-i de unde? Vom rabda si noi! . fapte bune Cate poti sa faci ti-oi spune: Poti sa dai la porumbei Cate-o strachina de mei! De la-nec. Spune-aratatorul: -"Frate. Spune degetul cel mare: . udand cu stropitoarea. Frate-aratator!" Spune. Frate inelar?" Lenes cata inelarul Catre ei. si-apoi. catre mijlociul. Tulbure Poti. Sa ajuti sa creasca floarea! Poti sa treci fara sa strici Musuroiul de furnici! Iar pisoii mici si dragi. le raspunde: .Nu ma duc c-am fost o data Si am cazut cu nasul in balta! Fapte bune de V. albina poti Intinzand un pai s-o scoti! Sfatul degetelor dupa Jean Aicard Spune degetul cel mare Catre-aratator. Si îi spune-atîta numai: .. Poti de coada sa nu-i tragi! De pe-acuma.. Cel aratator. Cam în sila. Nu mai sînt deloc bucate."Ce tot plîngem si ne frîngem? ."N-am farîma de mîncare.

. copile?" Lacrimi mari rasar sub geana. Cana. Ai gresit si-acum te iert! Dis de dimineata Ne spalam pe fata..Hai la munca sa ne strîngem Toti uniti." Nelu-a spart o cana: Plici! Neatent. ca nu ramîne Niciodata fara pîine Cel ce vrea sa si-o cîstige. Pe nasuc si pe gurita Pupa mama o fetita. "N-am nimic. draga mea De ce esti atat de rea? Nu sunt rea. Creste fata mare-mare Si frumoasa ca o floare Pisicuta pis. dar nu pot sa te cert..nu se mai lipeste! Vine mama. dar sunt micuta Ia sa-ti mai dau o labuta. Pe doi ochisori Si doi obrajori. Funda rosie-ti puneam Dara tu te-ai suparat.bine-o fi? Se gandeste. ce poti sa zici? Nimeni insa nu-l zari.. .. S-o ascunda.. am spart o cana!" "Rau. te pieptanam. Pe mânute ne spalam Si mergem ca sa mâncam... se gandeste. pis. pis Pisicuta pis-pis-pis Te-am visat azi noapte-n vis Te spalam. "Ce-i cu tine? Ce stai suparat. Pe obraz m-ai zgariat Pisicuta.. Fratiorii mei! .

nu pot sa sar!" Greierasul Greierasul a mancat Un graunte inghetat! Si-acum striga ziua toata C-a mancat o inghetata! MOTANUL PEDEPSIT Randunica e plecata Dupa hrana pentru pui..o piatra Il loveste drept in cap. Petrisor il ia in brate: -Iarta-ma te rog. Iepurasii Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi..si rau imi pare. Ochisori ca doua stele ..poc.. Trist se tanguie motanul: -Miau si vai de capul meu. Cu lacrimi mari pe botic: "Mai incet.Dar.Iepurasul Iepurasul meu iubit .caci eu Te-am lovit. Iute sus!. Cin'te intrece la fugit? Ai labute mititele. Dar de bietii puisori ... Ca eu-s mic. nene franar. Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i Rade sub mustati motanul: -Ce noroc!. Mustacioara la gurita .Pacat sa-l scap!. Si un petec de codita . Unul "Tup!" pe geam afara! Numai unu-i tare mic. Unul sare de pe scara.

pe-obraz. Are mama o fetita . o alunita. 1. Si. 4. unu Ochi am doi ca si voi.Tie cum nu ti-a fost mila. 1. O. D. 3. Genele de rindunica. 2 si mai am cinci degetele. 2.I. Fruntea ca o poienita. Pina cind au obosit. pe obraz. Pietrari Are mama o fetita. pe fata Fara nici un ajutor Tiii ce rau m-am incaltat Stangu-n dreptu-l-am bagat De ce radeti? Nu-i nimic. Cand sarisesi sa-i omori? Broscuta O broscuta mititica S-a suit pe-o pietricica Si-a strigat in gura mare Toti copiii la culcare Ce am Am un nas. Parca s-au jucat in el. cu gura mica. ce bine i-ar sedea Daca si l-ar pieptana 5 ani Cine zice ca sunt mic Am 5 ani si sunt voinic Diminieata cand ma scol Ma spal pe miini. parca sunt lumanarele. Dar are ceva ce-i strica: ii e parul ciufulit. Si-un arici foarte grabit. pe gat. 5. am 5 ani si sunt voinic! . Trei motani si-un soricel. Cu ochi mari.

Mere rumene. . . In camara le vom pune Caci la iarna vor fi bune. ga. Intra în balta fara frica. Dar baiatul le-a promis Ca le curata in vis. mac Si mac.Oac. S-au copt fructele-n gradina. mac.Ratusca O ratusca îmbufnata Sta pe mal cam suparata. Struguri aurii in vii Prune mari si brumarii. Unde ati mai vazut voi.Mac. oac!. Acolo te racoresti Si prieteni buni gasesti BAIATUL MAMEI Are mama un baiat Un baiat. mac. râde gânsacul. Pere galbene. mac. zemoase. ga!. ratusca mititica. Dragi copii de pe la noi. striga brotacul. TOAMNA Toamna e de roade plina. . imbaiat.Ga. . Nu mai pot merge cu ele. oac. O ratusca suparata Sa nu vrea sa intre în balta? Mai. Eu în balta nu ma bag Ca ma ud pe lopatele. Ghetele sint suparate C-au ramas necuratate. frumoase. Stam de vorba amindoi Despre ghete cu noroi. BABA IARNA Baba iarna zvapaiata A trimis un fulg la mine.

Si am scos-o din fantana. N-a trecut o saptamana. daca doresti. RANDUNICA Uite. Din pamant. uite. Nici macar o poezie. Invat eu si pentru el. Coada-i pare furculita. Ursu-i tare mititel. Si-n curand vom auzi Cip-cirip in zori de zi. Ce mai vorba? Las-sa vie! CE SA FAC? Intr-o noapte instelata Am scos luna din galeata. Dar eu stiu cate poftesti Ti le spun. Iar acuma ce sa fac? Luna a cazut in lac. -"Las-sa vina la fuguta!" Am raspuns cu bucurie: -"O astept cu saniuta. URSULETUL Ursuletul meu nu stie. A SOSIT O ZIDARITA La fereastra casei noastre A sosit o "zidarita" Sub barbie-i rosioara.Sa ma-ntrebe daca-s gata S-o-ntilnesc cum se cuvine. Vor iesi cinci pui voinici. . cinci oua mici. Lacul e adanc de tot Si eu nu stiu sa inot. vezi aici Cuibul unei randunici? Iar in cuib. din fir de iarba. Randunica mea dibace Pentru puii ce-or sa vina Cuib pufos si trainic face.

Oiubesc foarte mult. PAPUSICA Papusica din vitrina.Ciripi-vor puisorii de cu zori in faptul serii Bun venit la casa noastra. Din mana cartea-i cade. Bunica a atipit. Imi place s-o ascult. se opreste. Citeste. Sa te vada trecatorii Ce frumosi-ti sunt ochisorii. Bunica langa mine Citeste frumos. Oaspetii bucurosi ai verii! ARICIUL Un arici acu'ntr-o vara. Din foc scantei mici sar. la lumina. Fratilor. Langa gard s-a tupilat . Poate a obosit. La o apa curgatoare? BUNICA In soba arde focul. sariti va rog!! Nu vedeti ca sunt olog? Dau un dinte. Iesi afara. dau o teapa Pentru un pahar cu apa! Uff! Ce sete ! Si ce soare! Cum s-ajung in trei picioare. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat. Ea are glasul dulce. Isi scrintise un picior Si amu tragea sa moara Sub o tufa de mohor. rar. Bunica imi zambeste.

Si-ntaiul fir de iarba A rasarit in prag Si-nmugureste pomul Sa-ti fie tie drag. mica. si-s grabita. Si-n picioare e-ncaltata . Incotro fugi surioara? Ia. FURNICA O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. Ca de n-am fii de isprava Ar fii vai s-amar de noi MAMA De dragul tau pamantul De ghiocei e plin Si vin cocori din zare Si cerul e senin. GAINUSA O gainusa scurma locul Si inghite boabe fel de fel Iar dupa pranz isi sterge ciocul C-o frunza-n loc de servetel.Suparat ca l-a plouat. Invata-ma ce-I bine Fereste-ma de rau. matasos. mititica Cu mustatile de nea Si cu bot de catifea. Ca m-i casa ne-ngrijita Si mi-s rufele la soare Si copiii-mi cer mincare. Subtirel e si lucios. vrednic si bun De dragul tau! MIAUNICA Miaunica-i o pisica Mica. ma duc si eu la moara Si-s grãbita. Iar eu voi creste. Ca la noi in musuroi Nu e timp pentru zabava. Paru-i negru.

Cu ghetute moi de vata. coama-i netezesc Si-o sa plec in goana mare Sa va vad pe fiecare. DE 8 MARTIE O sa-I cos maicutei mele Pe camasa doua stele Si-o sa strang de ziua ei Cei mai frumosi ghiocei. A facut o boroboata. URS DE CIOCOLATA Am un urs de ciocolata Intr-o punga colorata. IEPURASUL Iepurasul meu de plus. In camara a intrat Pe furis. dupa el. sau pernute? Sta cu cele cinci gherute. Vantul o sa-I dea in zbor De la mine-un martisor Dar pupicul meu prefer. . Astea-s ghete. Daca o mai prinde-odata. PISICUTA Pisicuta noastra hoata. tipa. si a luat O bucata de friptura. S-a-ntalnit cu o lamaie Si o roaga sa ramaie. ca uite A-mplinit un an acus Si nu are nici un dinte. Tare-I necajit. Mama nu stia ca fura. Tipa. Sa nu-l dau prin mesager. CALUTUL Eu calutul mi-l iubesc Coada. Si cum vede-un soricel.

SOSESTE PRIMAVARA Soseste primavara Cu muguri si cu flori Cu siruri lungi de berze Si carduri de cocori. . huta. CANTECUL MAINILOR Doua maini am mititele Stiu sa coasa si sa spele Ele matura prin casa Ele-aduc painea la masa Ele deseneaza aici Iepuri. Bradulet cu strai de nea Si stelute-o mie Tu in fiecare an Ne-aduci bucurie. Bucuroasa periuta Se da huta. Dansa nu stie de gluma Freaca pana face spuma. De pe varf de munte. flori. huta. arici Si cuprind ca doua flori Ai maicutei obrajori. BRADULET Bradulet plin de culori Si de daruri multe Ai venit aici la noi. Dintii nu-I mai dor de fel. Si de-acuma pe Ionel. Soseste primavara Si-aduce-n poala ei Atatea viorele Si-atatia ghiocei. gaze.Vai de blana ei vargata PERIUTA Dintii veseli si curati Seamana ca niste frati.

FETITA SI PAPUSA Fiecare pui. Harnica-i doar la mancare Si la joc si la plimbare Inca nu stie ca-n viata Se munceste si se-nvata. Fii mamica sanatoasa Ca frumoasa esti mereu Langa inima ta buna Poarta martisorul meu. mac. Eu m-as bucura de ea Daca m-ar si asculta. O-ngrijesc mereu Ca-i sunt mama eu. Are mama lui. puisor! FLUTURE . Pentru tine. ratisoara Ce te plimbi pe ulicioara? Cu papucii galbiori Lipa. pe carari? Mac. rata. RATA Rata. FLOARE PENTRU MAMA Alb cu rosu fac o floare Cea mai mandra dintre flori. Azi o prind la pieptul mamei Mandra floare-un martisor. mac. lipa. Si eu tot asa Am mamica mea. Am o papusica Uite-asa de mica. Vreau sa fac un ousor. PAPUSA Am o casa mititica Si in casa-o papusica.

Culoarea ta imi place mie. Nu vreau sa zica lumea "Uite-l pe Murdarel!" DEGETELE Cum stau laolalta Frunzele pe ram La fiecare mana Cinci degete am. Dupa cum se vede Ele nu-s la fel. Sau e mai subtire.Fluture alb si cuminte. Treci frumusel inainte. ZILELE SAPTAMANII De la unu-ncepi s-aduni Prima zi se cheama LUNI Unu si cu unu-s frati Cea de-a doua zi e MARTI Trei broscute salta-n cercuri Stii c-a treia zi e MIERCURI Patru greierasi vioi Canta pa-n se face JOI Cucu-nvata-a numara Ziua-a cincea-i VINEREA Cocostarcu-n apa sta . Cinci frati buni. ai spune Dar ce curios Unul e mai mare Altul e mai gros. Voua ce sa va zic eu? Sa plecati cu bine. Vei primi adapostire. Sa am grija de el. Degetele insa Toate la un loc Imi ajuta mie Zilnic sa ma joc. Sau mai mititel.zau! BATISTA MEA Batista mea e mica Si nasu-i mititel! Promit sa fiu cuminte.

Ai grija de soricel? MELCUL SUPARAT . Zum zum Zumzaie si o albina. Ca nu are o batista Sa-si sterga cu ea mustata Ca i-a murdarit-o rata. Se trezeste in gradina Cip cirip Ciripeste-o randunica. Dar pana ma-ntorc cu el. Pisicut-o stai nitel! Iti dau eu un prosopel. Stand frumos pe-o ramurica Poca poc Mugurii plesnesc pe loc Din gradina in gradina.Ziua-a sasea-i SAMBATA Iar furnica harnica Gateste DUMINICA Zilele le stiti pe toate Dar sa-mi spuneti cate-s:SAPTE! SIMFONIA PRIMAVERII Cling cling A sunat un clopotel. PISICUTA Azi pisica mea e trista. Primavara o sa vina CATELUL Catelusule sa-mi spui Unde-i laptele ca nu-i! Cine mi-a umblat la oala Ce-o gasesc acuma goala? Cine-i hotul ?n-ai fi tu? Dai din coada zici ca nu!? Dar esti plin de lapte tot Si pe coada si pe bot. Vantul c-a trecut prin el.

vai.Vine melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine pas. Si-a pus ochelari de soare. pas Intalneste-un carabus. -Unde sa ma duc? La piata! SIMTURILE Eu cu ochii dragi copii Vad papusi si jucarii Cu urechile oricand Aud fiece cuvant Limba si cu cerul gurii Imi spun gustul prajiturii Degetele-mi spun si ele De sunt moi chiflele mele Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. Crud. cat e de mandra! Are ghete in picioare. GISCA de Marcela Penes Doamna Gasca cea cocheta Azi s-a dus la pravalie Ca sa-si cumpere umbrela. nu-ti vine a crede. Iar pe cioc. Sa se bucure si ea . GHIOCELUL Ghiocel. pas. ghiocel. Scoate capul din zapada Soarele sa mi te vada. suav si subtirel. Ghete noi si palarie. -Un-te duci? O-ntreaba-o rata. Si ma iarta ca-ti ating Clopotelul de argint Si ma iarta ca te rup Mamei mele sa te duc. Si din gura el striga Fugi de-aicea nu mai sta Da-te-n colo nu sta-n drum Ca te iau in coarne acum. vai. Vai.

Ca-i prea rosie-n obraz Si pin sa rasara luna.o palarie? CATI CA VOI Sus pe gardul dinspre vie O gaina cenusie Si-un cocos impintenat S-au suit si stau la sfat. sa ma-nsor! Ia-ma. verzui Se plingea ca de la soare Toti pistruii-I cresc mai tare Si ca are mult necaz. . Caci cu mine-ai s-o duci bine: Imi da tata o mosie Si-o balta cu stufarie. pe mine. N-ai nici trup de cingatoare. broscuta. broasca.. . fir-ar sa fie De ce n-am ca si ciuperca Pe capsor.. te-as lua. Nici picior pentru papuc. racusor? Ma duc.! Eu. La ce oare sa ma-ncurc? CAPSUNA NEMULTUMITA O capsuna cu pistrui Si cu fes micut.Ia te uita.. Sa cotcodaceasca-n soare: Nimeni nu mai e ca noi! MAMA Nu-i copil in lumea-ntreaga . tu. Incepura amandoi..Luminand cand te-o vedea BROASCA SI RACUSORUL Un' te duci. racusor. Se tot vaicarea intruna Of si vai. cu glas tare. Dar mi-i ca m-oi incurca: N-ai nici cap de legatoare. ma rog tie Cat de sus m-am inaltat! Si de-odata.

Orice pui ce vietuieste Si cu-atat mai mult fireste Spun baiatul si fetita. SCRISOARE CATRE MAMA Vezi mamica mea cea buna Tare multe-as vrea sa-ti scriu Dar sunt mica si nu stiu. Pentru mine.Care astfel sa nu spuna: Mama mea e cea mai buna. blandul soare. cinci. Mama mea e cea mai draga Spun la fel iedul. tu esti numai una. Parca sunt lumanarele Un. Soare-nseamna: te iubesc . ce bucurie Pomisorul meu plapand . trei. Iti trimite o scrisoare. Caci pe foaia din caiet Uite. doi. Spun si eu maicutei mele Si voi spune totdeauna: Mama. Unu. Am trei nasturi la hainuta : Un. doi. a coborat incet. trei Am si patru buzunare Le-a tesut mama si-o floare. patru. Cum sunt soarele si luna . Si mai am cinci degetele. POMISORUL MEU Am sadit un pomisor Singur in ograda Toti vecinii au venit Langa gard sa-l vada. Fara sa ma iscalesc. mierlita. Un miez galben si fierbinte Stiu sa desenez cuminte. CE AM? Am un nas Pe obraz. Azi am fost din nou sa-l vad Tiiiii. Unu. Ochi am doi Ca si voi. doi.

Galbenelor papadii Palaria sa le-o scuturi. sa prindem fluturi. Ii ia taraboanta Si ii duce la tocila Sa mai dea pe ei c-o pila.Are flori o mie. Parca-i scos din calti pe furca. Si se-ncurca si descurca. Da tarcoale la cotet. pe nara carna. Ca sa-l tot impiedice. Are insa o ureche De pungas fara pareche. Baba cloanta. Cel cu ochii de faianta? E un câine zdrenturos De flocos. dar e frumos. . Ferfenitele-i atarna Si pe ochi. Hai copile pe campii Sa fugim. roanta Dintii-i cad. PRIMAVARA Primavara a venit Cu alai de flori albastre Si cu cerul insorit Pe meleagurile noastre. Ciufulit si-asa laiet. Parca-i strans din petice. BABA CLOANTA Baba cloanta cotoroanta Rontaind ea roanta. ce copila! Mai asculta de parinti Daca vrei in gura dinti! Nu mai roade cremenea Si-alte pietre-asemenea! ZDREANTA de Tudor Arghezi L-ati vazut cumva pe Zdreanta.

vai de ea. ciorapi si ghete. Se strecoara pe furis. Sau poate ca mama ta O fi lenesa ori rea? Spune puiul:-Mama mea Nu-i nici lenesa. grabis."Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. Cu culcusul lui.Asteptand un ceas si doua O gaina sa se oua. unul baltat. ia cu botul Si-nghite oul cu totul. nici rea Dar e trista. puiule. Care canta cotcodace. vecina. si mie De ce-ti face numai tie Mama ta. Si iti leaga mot in plete? Oare fratiorii tai Sunt asa de prosti si rai. Te invata mama minte. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie. -. -. Numai unul e motat Si curat si incaltat. pui. Zice Zdreanta-n gandul lui "S-a facut a dracului!" Closca cu sapte pui Elena Fargo Puii mamii. taras.pui. ca te dezvat Fara matura si bat."L-a mancat!" "Stai nitel. Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. Si. Pune laba." Si i-a dat un ou fierbinte. Dar decum I-a imbucat. -Spune-mi. Când se uita la gaina. Proaspat oul când si-l face. pe branci. Caci ii fac rusine multa . Are closca sapte puiCinci pestriti.pui.

Si-as latra si eu din poarta La copii de pe drum!. Ca de-i cheama..Fratii mei si n-o asculta. Si de-aceea sunt motat Ca-s cuminte si curat. Si-am zacut.Si de-aceea-s nespalati Si desculti si nemotati. Cat sunt de frumosi copiii Cei cuminti. plang si zbiara. Rad cand ma-ntalnesc copiii. si cat de mult Mi-ar placea sa stau cu dansii... . dar eu Nu pot alerga ca dansii. Sa ma joc si sa-i ascult! Dar copiii rai la suflet Sunt urati. Si-am plans atata. top. Ca sunt schiop si cad mereu! Si stau singur toata ziua Si plang mult cand ma gandesc Ca tot schiop voi fi de-acuma Si tot trist am sa traiesc. Si nu-i pot iubi de fel... Si de-abia ma misc: top. De credeam ca am sa mor. Catelusul schiop de ELENA FARAGO Eu am numai trei picioare. Fratii mei ceilalti se joaca Cu copii toti. Si cand ma gandesc ce bine M-as juca si eu acum. precum e-acel Care m-a schiopat pe mine. Ca de-i prinde. Si ma cheama "cutu schiop". M-a lovit din rautate Cu o piatra in picior.. Dar eu stau cu mama mea Si mi-i drag s'ascult de ea. fug pe-afara.

. . Bondarul lenes de Elena Farago O furnica mititica. Nici de mila. Si-as putea sa-l musc odata De picior. Chitibus.. Duce-n spate-o greutate De trei ori cit botul ei.Acum vine si-mi da zahar Si ar vrea sa-mi fie bun.."Hai si-mi cara din povara Si sint gata sa-ti platesc. ca un biet catel Are inima mai buna Decat a avut-o el."Vai de tine! Ce rusine.. . sa ma razbun. Dar il las asa. Pacalici la scoala de Nicolae Labis Pana noua-n palarie si hainuta de postav... Pacalici pe drum paseste fudulindu-se grozav. nici de sila Nu ti-as da un ajutor!" ." . sa vada Raul."Mor de foame Si n-am poame Si-as munci Dar n-am stapin!" . Pe carare-n jale mare Plinge un bondar ciapcin: ."Cum n-as merge! Dar pe lege Jur ca nu pot sa muncesc!" .. Lenesule cersetor. Dara din ghiozdan ce-atarna ca un firicel de plus? Ati ghicit? Codita-si scoase sa ia aer. Cit un grauncior de mei.

mica si putina. Strecurat pe urdinis. acu'. Nu ajunge. . Ca puterea se aduna Din toti micii impreuna. dar ce zarva e acolo-ntre baieti? Tii. El intrase pe furis. hot si borfas. batausul Tandalet. ca altminteri e prapad Talharul Pedepsit de Tudor Arghezi Tâlharul pedepsit Intr-o zi. cereti de la toti iertare. cat vad. gramada.Iata scoala. Roiul. Incuiat ca-ntr-un cosciug. cum de l-a zarit C-a intrat. A trantit doua fetite. Pe când el. Sa fii mare cu cel mic. Soaricele a-ndraznit Sa se creada în putere A prada stupul de miere. pe-un copil l-a injurat. Si l-au strans cu mestesug. prin asfintit. vream sa zic. Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodul Si-si pusese-n cap minciuna Ca da-n stup de cate una. feciorul lui Tandala. Langa ea-i un urias. si razand acum se plimba ca un pasa de-ngamfat. Se gandea ca o albina-i Slaba. Pacalici spre el paseste: -Tandalet. Sacoteala sa-i mai ceara Nu! L-au imbracat cu ceara. De la bot pana la coada Tabarate mii. l-a coplesit.

Dar nu vreau deloc s-o iert. Acum stiu ce spune vantul. De la ei invat usor. Sa-mi arate pe-ndelete O multime de secrete. Ca pe el sa-l banuim Si sa nu il mai iubim. MAMA M-a crescut mama in poala De la leagan pan la scoala. C-a fost rea si mincinoasa Si n-o las sa intre-n casa. multa rabdare. LA BUNICI In vacanta la bunici Vin si cei sapte pitici. Ce-I raspunde-n somn pamantul. Trilul pasarii de noapte Si aroma ghindei coapte. Un intreg picior de rata. Zgarie mata la usa. A dus osul binisor. . Alfabetul cartilor. Zile-ntregi si nopti de-a randul Mi-a vegheat somnul si gandul. Desi inca o iubesc. parca traiesti Intr-o carte de povesti. Trebuie s-o pedepsesc. In cotetul lui Azor.PEDEAPSA MATEI I-auzi draga mea papusa. Si acum n-o bat. Inteleg si eu acum Soapta frunzei de pe drum. Si-apoi. Si mai stiu ca daca esti La bunici. n-o cert. dupa ce i-a ros. Dar eu nu-ideschid deloc Ca sunt suparata foc! A furat iar ca o hoata. Alba ca Zapada are Ca si ei. Toata carnea de pe os.

Pentru ca tu m-ai crescut! Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste. Sa nu stiu ce este frica. Avem hamuri. Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. M-anvatat apoi prin casa Primii pasi pana la masa. Toate m-a-nvatat mamica. Sa zic mama. Dar cand ploua ori cand ninge. Linistiti in casa stam. Dar cum nimeni nu-l aude. Mama buna. . Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc. Cu blanita alba. cerc si minge. Intr-o gheata se ascunde Doi frati cuminti de Elena Farago Noi suntem doi frati in casa Si nu ne certam deloc. Si cuminti in orice loc. Cand pe-afara ne jucam. creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. sa zambesc. Si suntem tacuti la masa.M-a-nvatat sa ganguresc. mama draga. Te-oi iubi o viata-ntreaga Pentru tot ce ai facut. M-a-nvatat sa nu m-alint M-a invatat sa nu mint.

firav. Vino. ba chiar asa Ma jur pe mustata mea Ca pe el nu-l voi minca! Este primul soricel Si nu ma ating de el. Calul zice: Iha-ha. Nu-mi vad vitelusul. nu. Uite zau.Si cu jucarii frumoase. Cum arat-un soricel Ciinele nostru Azor Il simte nestiutor. Iara seara ne citeste Ori ne spune-un basm frumos Pisicutul Pisicel Pisicutul Pisicel Mic. Mama noastra ne vorbeste Si ne mangaie duios. abia-ntarcat Prin ograda a plecat: Ar vrea sa vada si el. Grivei zice: Ham-ham-ham. Vaca zice: Mu-mu-mu. Ne jucam tot amandoi. minzisor. Unde-i brinza ca s-o iau. Cum as roade-un os dar n-am. Ce frumos e-un soricel! Spune-i draga Azorica Sa se apropie fara frica. nu sta. Cum vorbesc animalele Mita zice: Miau-miau-miau. Si ce-si zice Azorel: -Hai sa rid un pic de el! Il cheama pe Pisicel Ii arata un vitel Si-i spune ca-i soricel! -Vai! se mira Pisicel. . Pe cand mama noastra coase Ori citeste langa noi.

Gisca zice: Ga-ga-ga..Rata zice: Mac-mac-mac. sa nu creada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa de acasa Soarecii joaca pe masa? Chit-chit-chit! Unde-i mita se ne vada . Nu ne chinuiti. leu? Mie spuneti-mi sa stiu: Ce-am gresit. Oare astea-s lucruri rele??? Sunt uituci si sunt uituce: Las' afara cozonacul si-ar putea sa se usuce! Nu-i mai bine sa-l maninci? Pentru asta poc un brinci De m-am dus de-a berbeleacul! SOARECII Unde-i mita se ne vada Sa ne vada.. Pisoiul cel mic Dati-mi voie doar un pic sa explic: Sunt pisoiul cel mai mic Cel cu pata pe botic Si de ieri de dimineata Toata lumea ma inhata Si ma da pe usa-afara! Ce-s eu. Pestisorul auriu mai mult mort de suparare decit viu?!?! Dac-am vrut s-ajut la treaba Si c-o laba sa desir ata de pe un mosor. Bine e sa-noti pe lac. Puii zic: Piu-pii. copii. ce vina port Dac-am vrut sa scot la soare. fiara? Ce-s eu. piu-pii. Pin-la riu cum as zbura. la plimbare.

melc codobelc Melc. melc codobelc Scoate coarne bouresti Ca te duc la balta. Numai unul mic de tot Are lacrimi mari pe bot: "Mai incet nene franar. Si-ti dau apa calda. Ca sunt mic si vreau sa sar" Melc. Altul. Si te sui pe-un bustean. Si-ti dau apa tulbure. Si te duc la Dunare. tusti pe geam afara. sare de pe scara. Sa mananci si leustean! . Unul.Ca am luat casa in prada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa in camara Noi suntem stapini in tara! Chit-chit-chit! Pisicuta mea Pisicuta mea frumoasa Cu blanita matasoasa Si cu nasul mititel Dragalas si frumusel Dar de ce cand esti iubita Tu scoti gheara ascutita Si ma zgarii? Nu vezi oare Ca-mi faci rau si ca ma doare? TRENUL IEPURASILOR Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi.

Un'te duci tu surioara? Ia ma duc colea la moara. pis Pisicuta. Ce pacat. hipopotam S-a-ngrasat un kilogram Cu paine si cu salam.Pisicuta. Iepuras. Si pe ochi m-ai zgariat. tica. Si-s grabita. Fetita O fetita cu fundita Se ducea la gradinita Si mamica o-ntreba: Un' te duci fetita mea? Ia ma duc la gradinita Sa ma fac o doctorita Dar taticu-i suparat Ca n-are si el baiat O furnica duce-n spate O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. ce faci aici? Iepuras. Funda rosie-ti puneam. Mi-a mancat pisica Toata mancarica Si m-am dus la scoala Cu burtica goala. pis. pis. pis. Te-am visat azi-noapte-n vis. si-s grabita . ce faci aici? Il intreaba Mos Arici. Insa tu te-ai suparat. vai ce pacat! Tica. tica Tica. te pieptanam. Stau acolo langa lac Si tot striga oac-oac-oac. pis. Te spalam. tica. De ce plangi asa de tare? M-am speriat de niste fiare. pis. Tam-tam.

Vai! Vai! ce pacat! Ca piticul s-a-necat. Gogoneata Sunt cea mai mica din gradinita Cu rochita scurtulita Si cu parul retezat Am uitat ce-am invatat. ratusca. Rica Rica nu stia sa zica Rau. Si mi-s rufele la soare Si copii vor mancare Piticul Un pitic Atit de mic Facea baie in ibric. Cu un sort legat la gusa. De sapun S-a-mpiedicat Si piticul s-a-necat. ratusca. Toata lumea ma rasfata Si ma striga Gogoneata ! PERIUTA Veselã e periuta: Toatã ziua se dã huta Si se joacã si glumeste Nici n-ai spune cã munceste. Ratoiul bucatar La vagonul-restaurant E ratoiul elegant. ramurica Dar de cind baiatu-nvata Poezia despre rata Rica a-nvata sa zica Rau.Ca mi-i casa ne-ngrigita. mac. Jocul cu baloanele. . ramurica. Scoate capul grav pe usa: Pentru pranz am sa va fac Cozonac cu mac. mac. Mie-mi plac bomboanele.

. sunt FURIOS!!! Mos Craciun Mos Craciun cu plete dalbe A venit de prin nameti Si aduce daruri multe La fetite si baieti Mos Craciun. Îi iubeste. Noi am fost cuminti tot anul Si milosi am fost mereu Si in fiecare seara Ne-am rugat la Dumnezeu. Din batrani se povesteste Ca-n tot anul negresit Mos Craciun pribeag soseste Niciodata n-a lipsit Mos Craciun. Zburdã pânã face spumã. îi albeste Si pe cei mai mici îi creste. Mos Craciun. Ce-i cu ea? De-o saptamana N-are nici un ghem de lana Sa-l arunce si sa-l dea Dura-dura pe podea. cã-i isteatã. mai mult în glumã. Periuta cea glumeatã. Si-o ascultã. Hai sa ne jucam Miorlaila pisicuta Tare-i trista saracuta. Dintilor le înfiripã Alb vesmânt ce tine-o clipã.. Mos Craciun. Mos Craciun. IEPURASUL FURIOS Eu sunt iepurasul Tup Prin padure sar zdup! zdup! Sunt un iepuras de soi Cel mai tare iepuroi Am picioare lungi de tot Lungi urechi Mustati la bot Insa toate-s de prisos Coada n-am . Mos Craciun MOS CRACIUN .Uite-asa.

Desi este mai pitica. Cozonaci gustosi. Sa stie sa pregateasca. Bradul sa-l impodobeasca. Cai si jucarele. A-nvatat sa-ti spuna tie Cantece si-o poezie. Cu fel si fel de jucarii Vin fete si baieti de-a randul La Carnavalul de copii Pe Mos Craciun asteptandu-l OMUL DE ZAPADA Nasu-i de ardei Ochi-s de carbune. tu sa vii Cu multi saci de jucarii.Mos Craciun. Mos Craciun ca sa ii vada. MOS CRACIUN A venit. Hai. Vine mosul bun Si ne-aduce-n tolba Tot ce este bun.Hai copii cu totii. si ne-a dat Tot ce-n sac el a luat. sarim-nainte Mosului iubit Si sa-i strigam tare: Bine ai venit! MOS CRACIUN Fulgii albi incep sa cada. . Sa nu uiti ca grupa mica. Matura sub brat Ii sta de minune I-am pus oala in cap In loc de palarie . Mandre papusele Toti sa fim voiosi. a venit Mos Craciun mult iubit Si ne-a dat.

Vara merge la vanat Iarna sta-n bordei culcat Cand dezgheturile vin. DOUA RATE Doua rate jumulite Au plecat sa se marite Si gaina. dupa mure. S-a trezit si Mos Martin. Nucule cu frunza deasa Sigur stiu ca esti acasa. NEPOTICA . Usa daca mi-o deschizi.Cat va sta in ger Frig nu o sa-i fie! SANIUTA Uite saniuta mea Zboara ca un fulg de nea Cand o sui pe derdelus Trage spre alunecus Cad se vede sus. ei bine Ar fugii si fara mine Dar n-o las pe ghiata buna Lunecam doar impreuna . Te gindesti la maritat? CIOCANITOAREA Cioc. Eu te curat de omizi . cioc. cioc si iara cioc Bate-n nuc din loc in loc.de sub pat: Merg si eu la maritat! Dar cocosul din gradina Ce ai gaina esti nebuna? Tu bonava de ficat. MOS MARTIN Cu cojocul lui cel gros Mormaind morocanos Umbla mosul prin padure Dupa miere.

sant mii de floricele Dar nici una dintre ele Nu-s ca ochii mamii mele Fiecare pui Are mama lui Si eu tot asa Am mamica mea. Bunicuta o ia-n brate. Te-asteapta flori pe masa Si-un dar micut te-asteapta Cand ai sa vii acasa. tai cocosul. Fuge fuga la bunici Sa le dea niste pupici. Am sa-ti sarut obrajii La piept cand ma vei tine Si mainile ce nu au Odihna pentru tine. Parca-i cucul in concert! MAMA Sus pe cer sant multe stele jos. Fac o supa. Iar bunicu-i cinta-ncet. stii ceva? Nu mai stau la dumneata! Pentr-un ciob de farfurie. Se scoala de dimineata.Bunicuta. E ZIUA TA E ziua ta maicuta. O alinta si-o rasfata. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat Langa gard s-a tupilat Necajit si suparat ca l-a plouat . fac cafea Si-s cucoana-n casa mea! LA BUNICI Nepotica cea isteata. Faci atita galagie! Merg acasa.

Ii dau nuci si ciocolata Si bomboane cate-odata. Eu il duc la oi la stana. bine face! MIELUL Am un miel. bine face! Spicul plin de-acum se coace! Spicului racoarea-i place! Vine ploaia. miau. Dar prostutul isi freaca barba. Vine ploaia. In gradina am o floare. Ii dau branza cu smantana. N-are astampar draga mea. Ploaia o va face mare. . Ca un fulg de nea. Vine ploaia. bine imi pare. din urechi clipeste Si mustata netezeste! Miau. ce sa mint Tare-mi place s-o alint. miau! Eu in casa nu mai stau! Vine ploaia George Cosbuc Vine ploaia.Mai arici cu ochii mici Hai in casa la caldura Unde nimeni nu te fura Sus langa cuptor sa stai Sa nu capeti guturai ! PISICUTA Pisicuta sta la soare Si se linge pe picioare Da din cap. Tot mai tate-i place iarba. PAPUSA VREA LA SCOALA Pe papusa. bine imi pare. E negru tot De la coada pan' la bot Si in frunte are-o stea.

Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc. Si nici patul nu si-l face. Mama stie doar sa zica. Smiorcaie doar cand se scoala: . face si ea. se preface. PAPUSICA Papusica asta mica.Ce fac eu. nu munceste Numai sta si leneveste.Vreau si eu sa merg la scoala! Cum s-o iau? Pan o mai creste Doar la cresa mi-o primeste. Cu blanita alba. Florile nu le-a udat. Si nici la cumparaturi. Are-o pata pe rochita. . Cand se scoala dimineata. Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. Nici nu doarme. Cand vin de la gradinita. Intr-o gheata se ascunde. Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata. Nici macar nu-si spala fata. Nu m-ajuta la spalat. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste. creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. MOTANEL Toata ziua motanel Sta cu lenea linga el Nu alearga. Dar cum nimeni nu-l aude.

Iar melcii-i duc departe. DOCTORITA Ma vedeti? Sunt doctorita! Am halat si nu rochita. Mama mea e mindra tare. Piticii nu stiu carte. In lungi calatorii. Miau. miau si ham-ham Iar eu ca arbitru. Asa fata nimeni n-are!! Fac injectii. Nu mai e fetita mea! DOI PRIETENI Am doi vechi prieteni Si-I iubesc la fel. Numai cand discuta Scot ghiare si dinti. Maninca fragi si mure Si-ncaleca pe melci. Nu stiu nici poezii. Sa vezi harmalaie. Ei sunt Azorica Si cu Motanel. Si melcii-i duc la scoala. Multe griji mai am.Ce urate-apucaturi! Papusica asta rea. Si oricui este bolnav Ii zimbesc si-i spun: Nu-i grav! Pacientii ma iubesc Tuturor le daruiesc Pastilute colorate Si bomboane mentolate Si cind pleaca de la mine Sa le fie numai bine!! Piticii Piticii din padure Au case in ciuperci. . Sunt baieti de treaba Si foarte cuminti. dau retete si prescriu medicamente.

Un cos de nuiele Din camara am luat . Strugurii albi si negri. Cã-mi dã sãnãtate. O plapuma au format Si ca toamna a venit am aflat . Doamne.. ghidusã cãrticicã. Ca sa ii culegem pe noi ne intrebau .. Toamna O frunza ruginie De vita de vie. Pe coarde se faleau.. Si alta si apoi alta .La scoala de pitici. Dansand a plecat . Cãrticica minunatã Mãi. Mã închin la tine. Chiar de esti asa de micã. In zori de zi ii scoala. Ariciul are ace. Mai multe ca un ceas Si le da bobirnace Piticilor in nas. Putere si noroc. Cruciulita Cruciulita sfântã Eu la gât o port. Dã-mi ocrotirea Ta Si-ti mulþumesc tot timpul Prin rugãciunea mea. Pe pamant s-a asezat . Iisuse. Ceasornicul arici. Chiar mic de mã socoti. Lumineazã-mi mintea Si sufletul cât poti! Ajutã-mã. .. Si-n el cu mare grija Ciorchini am asezat ..

ga. strigã brotacul. Casa sa vi-o pazesc. cum reusesti Sã ne bucuri cu povesti. Dati-mi. Poezii nenumãrate Cu versuri frumos rimate? De povesti ce sã mai spun? N-am vãzut ceva mai bun! Ce pe mine mã inspirã Sã desenez din naturã. mac Si mac.Oac.Draga mea. . Dragi copii de pe la noi. mac. rãtuscã mititicã. mac. O rãtuscã supãratã Sã nu vrea sã intre în baltã? Mãi. Nu mai pot merge cu ele. dati-mi de mancare. Intrã în baltã fãrã fricã. . mac.Mac. . Acolo te rãcoresti Si prieteni buni gãsesti! FURNICA . Unde ati mai vãzut voi.Ga. ga!. râde gânsacul. Multe lucruri ne înveti. HAM Catelusul face HAM De mancare nu mai am. oac!. Cum sã fim copii isteti. De dusmani sa va feresc. Rãtusca O rãtuscã îmbufnatã Stã pe mal cam supãratã. Sa ma fac voinic si mare. Eu în baltã nu mã bag Cã mã ud pe lopãtele. C-am avut un pic de os Si l-am terminat de ros. oac.

poc. din floare in floare Zbori batand din aripioare Stai. te rog..Dar.Of. Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i. copile dragã.. si rãu îmi pare.. Trist se tânguie motanul: -Miau si vai de capul meu! Petrisor îl ia în braþe: -Iartã-mã.. Car. nu pot. în spinare Cât este ziua de mare? Nu þi-e greu. cãci eu Te-am lovit. Si ea rau s-a suparat Si pe bot m-a zgariat! Fluturas .. Am pus carnea pe gratar Si-am dansat cu-o pisicuta Si-am calcat-o pe labuta. Dar de bieþii puisori Tie cum nu ti-a fost milã.stai o clipa . nu obosesti? Stai putin sã te odihnesti! . adun în musuroi C-am copiii mici. Când sãrisesi sã-i omori? Catelus cu coada scurta Catelus cu coada scurta Cum ai petrecut la nunta? Am fost mare bucatar. tu..Ce tot cari.. Râde sub mustãti motanul: -Ce noroc!. Iute sus!.Un copil din grupa micã O întreabã pe furnicã: . Stii cât muncesc pentru tine? MOTANUL PEDEPSIT Rândunica e plecatã Dupã hranã pentru pui.. Eu muncesc ziua întreagã.Pãcat sã-l scap!. o piatrã Îl loveste drept în cap. si-apoi Ai si tu pãrinti ca mine.

somn usor!" PRIETENUL (Grigore Vieru) Un prieten .stiti voi oare?! . O porneste spre gradina! Stau bobocii în livada Si nu stiu ce sa mai creada! Nu s-au dumirit defel Si-l întreaba pe catel.Sa ma urc pe o aripa Sa ma duci departe in zari. Vrea ariciul sa-i desparta. Dintr-o data. Sa mai vad si alte tari Ratustele si ariciul Trei boboci de rata. El ma-ntreaba: "Te-ai culcat?" Sub parfumul-i violet Ii deschid fereastra-ncet: "Cum sa dorm? Te asteptam!" El intinde-atunci un ram. cu mirare: O fi gâza. ca înteapa! O fi peste? Nu sta-n apa! Pentr-o râma e cam mare! N-are gura. Se întinde. Dau în cale de-un arici Si se-ntreaba. o fi floare? Nu e piatra. nici picioare! Suparat de-atâta cearta. Si. în liniste deplina. Murmurind incetisor: "Noapte buna. Iar raspunsul vine-ndata: E-o pisica speriata! LILIACUL In camasa lui albastra Bate seara la fereastra: Cioc! Cioc! Cioc! Eu sar din pat. se desface. ghem de ace. mici.

soare. cu un tren. sa cânt cu el la chitara etc) 2. se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante. de exemplu . Utilizarea . li se cere ulterior celorlalti sa numeasca pe cele care nu le-au . sa desfac un nod. De exemplu: un umeras nu poate fi oglinda.trecut prin cap si se face o selectie a celor mai neasteptate.E comoara cea mai mare! Omul fara de prieteni E ca bradul fara cetini.. Cele trei culori nu pier.exemple 1.. nici vinde!!! FLOARE TRICOLORA Doar o floare intre flori Unduieste-n trei culori: Una parca e de jar. fara explicatii. Analogia: . animale seamana. asezata ondulat.. sa-l pun într-un muzeu. cu un pârâu. deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare.Ce nu poate sa fie ? Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat. sa-l încalzesc si apoi sa-l tin în mâini.Ce nu poate fi un umeras? .. 3. fie ger... Exercitiul seamana cu primul descris mai sus. Din toate raspunsurile date. .neobisnuite pentru diverse obiecte .(Posibile raspunsuri: cu un sarpe. Ca s-au infratit cu drag In al tarii noastre steag! EXERCITII DE CREATIVITATE . Utilizarea . Un prieten. Ca ogorul fara apa Si ca stanga fara dreapta. pantofi. dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri. Alta zici ca-i aur chiar. Ce poti face cu un cui? (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o piatra. cu coada pisicii).Cu ce seamana ? Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si.Ce poti face cu ? Desfasurare: li se cere copiilor sa enumere cât mai multe utilizari . când acestea sun reci. sa-l pun semn de tinut minte. Iar a treia e albastra Ca in august bolta noastra! Fie-arsita. într-un timp mult mai scurt. pâine. ia aminte: Nu se cumpara.. Exemplu: se arata o sfoara groasa. Exemplu: .

Adaptarea: . triunghiuri. 10. apoi. la un anotimp . Diversitatea prin asemanare: . Exercitiul devine mai interesant daca aceeasi lucrare initiala se multiplica la copiator color si li se da tuturor elevilor. 5. dimensiune obiectului . Astfel de exercitii sunt: cum putem refolosi cutiile metalice de conserve? (suport de creioane. o a doua sarcina este gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. 9.ce alte schimbari mai pot fi facute? 8. Pe lânga realizare. Creativitatea gândirii este cu atât mai mare cu cât. Dupa ce ei considera ca au terminat tablourile initiale. Modificarea: .. Sunt acceptate si interpretarile fanteziste.Surpriza petelor Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa acopere în întregime o foaie de desen cu pete de diferite culori si marimi. Creativitate procesuala:. forma. copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. sunt un stimulent deosebit de eficient pentru dezvoltarea imaginatiei creative. prin grupare se obtine un numar mare de categorii.. Analogia: . singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda. 7.Aceeasi figura în alte chipuri sau . ci numai pe crearea uneia noi. Se precizeaza ca aceste forme pot fi orice..Ce e rotund? Desfasurare: într-un interval de timp anuntat de la început se cere copiilor sa scrie numele a cât mai multe forme rotunde. Cele patruzeci de figuri trebuie sa creeze împreuna o imagine inspirata din realitate. dar de marimi si culori diferite (rotunduri.. Ce putem face din ? Acest tip de exercitii de creativitate capata o tot mai larga utilizare în scoli.impresionist ar fi rezultatul. si. oameni de zapada.. Modificarea: . Rezultatele diferite. apoi comparate. dreptunghiuri). vase pentru flori de interior). unei cutii.. Din acestea li se cere sa creeze o compozitie figurativa. Modificarea/reciclarea: . se citesc raspunsurile. planta sau obiect. dar nu pierde nimic! Desfasurare: se da copiilor un portret taiat în mai multe bucati si li se cere sa-l refaca în alt mod decât cel initial. . prin noi adaosuri. le se cere sa-si priveasca foarte atent lucrarea. li se da o noua sarcina: sa adapteze tabloul.Tabloul cu anotimpuri Desfasurare: copiii sunt rugati sa creeze tablouri din diverse culori vii de hârtie creponata. care poate dezvalui un mod particular de a interpreta lumea. Având în vedere prima cerinta sa foloseasca . unui tub etc. Se insista pe evitarea refacerii imaginii.4. Dupa expirarea timpului. canalizate prin sugestii/întrebari de tipul: . descriind-o asa cum a vazut-o el. Acelasi lucru se poate face cu imaginea unui animal. cutie pentru nasturi..dati o alta culoare. pe care copilul o va prezenta.dati o alta întrebuintare unei bucati de pânza. Jocul figurilor geometrice Copiii primesc câte zece figuri geometrice de acelasi tip.Schimba forma.toamna.. mai importante sunt explicatiile copilului. Pentru o buna educatie ecologica. vara sau primavara. în asa fel încât lucrarea sa devina o compozitie figurativa. Dupa terminarea acestei sarcini. jucarii muzicale) sau ce putem face frumos din peturi? (papusi decorative. oricât de .Orice lucru poate altfel sau altceva Exercitiul se desfasoara pe diferite orientari ale creativitatii. sa dea petelor contur. lipindu-le. cu ajutorul unei carioca groasa.. 6. patrate.

Ce s-ar întâmpla daca toata lumea s-ar îmbraca la fel? . 14. printr-o vraja. dreptunghi mare casa. boc. bomboane etc. fie i-a speriat si sa-l povesteasca si celorlalti. figurile: un cerc mare.Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamânt? . nasturi. precum acoperirea culorilor cu hârtie alba sau prin aplicarea de fulgi si oameni de zapada. planta care îl fascineaza pe copil (Ce animal te impresioneaza cel mai mult?). un cerc mult mai mic decât primul si un patrat . . Exemplu: albina. Exercitiul va evidentia la unii copii idei surprinzatoare. din minim trei enunturi. mic . Se cere elevilor sa-si închipuie ca sunt.. Asocierea: .Ce s-ar întâmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data. Se cere elevilor sa-si imagineze o excursie în care.îndeosebi culori vii cerinta de a adapta tabloul la anotimpul iarna este cea care solicita cel mai mult creativitatea.minge. Transpunerea: .Ce l-ar bucura cel mai mult? . Cu cât aceasta legatura este mai dificil de facut. un patrat mare.Ce s-ar întâmpla daca apa ar avea culoarea rosie? Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate. între care se poate face mai greu legatura. 12.rotund. au vazut un lucru care fie le-a placut foarte mult. Ei vor avea de alcatuit un text scurt. tren. împartita. fara însa a-i forta. . Creativitate procesuala:. ascultând o înregistrare cu sunetele produse de acesta etc. stimulii auditivi vin foarte mult în sprijinul copiilor în imaginarea unor situatii despre un subiect dat. cu atât mai interesante sunt asocierile facute de copii. în ordinea urmatoare.De cine/ce i-ar fi frica cel mai mult? . balon. vagoane. . Cerinta este sa se deseneze cât mai multe obiecte sau chiar fiinte. La fel se poate imagina o calatorie cu trenul..Trei lumi într-una singura Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte. Adaptarea: .. Posibile raspunsuri: cerc mare soare. . de asemenea.rotund. de aceea se va cauta provocarea lor de a adapta tabloul multicolor la anotimpul iarna. conteaza ideea principala a raspunsurilor. Pe fiecare coloana sunt desenate în partea de sus. pentru a nu uita propriile idei în timpul povestirii celorlalti. mare .ce s-ar întâmpla daca ? Desfasurare: li se da copiilor câte o fisa pe care sunt scrise întrebari de tipul: .dreptunghi.. 13.Sunt o alta fiinta Desfasurare: exercitiul se va derula dupa o discutie pregatitoare despre un animal.Care ar fi cea mai mare grija al lui? . Daca elevii sunt în clasa a IV a sau macar a III a.Lucruri diferite si totusi asemanatoare Desfasurare: fiecare copil primeste o foaie de bloc de desen. pe scurt. aparat de fotografiat.. e bine sa-si noteze. 11. camion... cerc mic sirag de margele. la un moment dat. care sa respecte o evidenta corespondenta cu însusirile: . care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni surprinzatoare din partea copiilor. Acomodarea: . ce si-au imaginat. medic.În excursie Desfasurare: se audiaza o înregistrare cu ciripit de pasarele.. acel animal si sa se gândeasca la: . mic . într-o zi? . mult mai mic decât primul. fulgi de zapada. daca e posibil.dreptunghi.. susur de izvor si.Ce ar simti fata de oameni? 15. si cu fosnet de frunze miscate de vânt. prin care sa realizeze o situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date. dreptunghi mic cutii. În acest exercitiu. mare . pe orizontal în patru parti egale. insecta.

ivita în timpul prezentarii. O albina intra. astfel încât sa rezulte o compozitie. Desfasurare: învatatorul spune elevilor un cuvânt. în tren.. fular.colectie de nasturi diversi. mici. când si cum a ajuns la muzeu. stegulet. . Le se cere copiilor sa deseneze în prima jumatate zece figuri numai din linii drepte. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si în cealalta jumatate. cu încrustatii. Întrebarile pot fi: . solicita creativitatea gândirii prin cunoasterea si eliminarea realului. Cele mai interesante .Ce stii sa faca cu douazeci de boabe de fasole? (un colier pentru papusa. o scena pentru un mini-teatru de papusi. un dulapior. Trebuie sa scrie cât mai multe detalii: a cui a fost. în rolul .nu s-au mai întâmplat .. diferite ca sens si lungime. pe care îi întreba diverse lucruri despre viata de pe pamânt.Muzeul nasturilor Desfasurare: se aduce copiilor o .. ..Ursul a zburat. Se mai adauga ca fiecare nasture a fost expus în . 17. un colaj.. o masca etc) . . sub forma de compuneri pot fi completate si oral. Descrierile... . 21.. integrând si cele doua linii initiale.. date de copii. Ursul a câstigat .Un extraterestru pe Pamânt Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru ( daca este nevoie). folosind linii curbe. Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe Pamânt. Un medic..istorii vor fi premiate.Ce stii sa faci cu o bucata de pânza rosie.Un tren se opri într-o gara mica. aparent simplu. unde toate lucrurile îi sunt necunoscute si ciudate.. Ei cauta automat sa creeze o situatie prin care sa atribuie unor obiecte/fiinte însusiri ale altor obiecte/ fiinte cu ajutorul carora ele fac ceva care .Ce stii sa faci cu o carcasa de la un televizor foarte vechi? ( un scaunel. reale sau fanteziste.. Fiecare copil alege un nasture si-si închipuie povestea lui de la fabricare pâna la depunerea în muzeu. deosebiti.Posibil raspuns: . în forma de triunghi?( batic. cât mai multi. iar în cealalta doua linii curbe deschise. din greseala. ce calatorea cu trenul. Pe rând. prosop. Utilizarea creativ-practica: .. cum arata haina/hainele pe care a fost cusut.. le trimit în cosmos etc). a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren.Ce nu s-a mai întâmplat? Exercitiul .. cum era persoana care l-a purtat. îl duc la muzeu etc ) . luându-se la întrecere cu un avion. simpli. divers colorati etc.Doua linii si zece idei. înlocuindu-le cu fantezii situate între basm si realitate. fata de masa. În prima jumatate sunt trasate doua linii drepte. care sa integreze si cele doua linii initiale. bandaj pentru o rana.muzeu deoarece a avut o . sa le plantez. pe o fereastra deschisa.Ce stii sa faci cu. explicând figurile si utilitatea pe care le-a destinat-o în desen. diferite ca si cuprindere si marime. 20. patru linii douazeci de idei Desfasurare: copii primesc fiecare câte o foaie de bloc împartita în doua. mari.De ce ploua? De ce manânca oamenii? De ce citesc în carti copiii? De ce danseaza etc.extraterestrului intra si ceilalti copii. El se întâlneste cu un grup de copii pamânteni ( ceilalti copii). 18. dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe întrebari si raspunsuri. de exemplu.dar pe planeta ta de unde vine apa? cum traiti fara sa mâncati? . o istorie deosebita. La final îsi prezinta desenul.Pamântenii îi raspund extraterestrului si imediat îi pun ei o întrebare de tipul: . Exemplu: urs raspuns posibil: . . un raft pentru încaltaminte. .viata interesanta.. daca elevul mai are o noua idee. 16.? Desfasurare: sub forma de întrebari puse de învatator si solutii.

o râma.O lume a tacerii Desfasurare: timp de zece minute copiii sunt rugati sa scrie mare cu un instrument care scrie gros. Exemple de astfel de perechi: casa gradinita. Creativitate inventiva: . Se expun foile la vederea tuturor si.Ce asemanari sunt între aceste doua elemente diferite? Desfasurare: li se va explica elevilor ca vor trebui sa analizeze perechi de elemente ( obiecte sau fiinte) si sa scrie ce asemanari gasesc la acestea. 24. ferestre. prin batatorire doua praguri de câte jumatate de metru ca sa ajunga la marginea gropii si sa se salveze). Prin rearanjarea celor sapte figuri se obtin foarte multe imagini stilizate de obiecte si fiinte: fata. 22. 25. casa. batatorindu-l.. Creativitate procesuala: . pe alta parte.Un om a cazut într-o groapa adânca de trei metri. Posibile raspunsuri: casa gradinita = în ele stau copii. un cutit. pe foaie mare.altceva . pisica. sunt construite de catre oameni etc. au pereti.întrecerea. pisica soarece. te apara de frig.Tangram jocul celor sapte figuri Deja celebrul exercitiu al patratului Tangram foarte apreciat de tot mai multi copii. Deoarece groapa era proaspat sapata. Omul nu are la el mâncare decât pentru o zi doua. Cum iesim din situatii-limita? Se da copiilor urmatorul text: . pe de o parte. Exercitiul este valoros prin stimularea dorintei copiilor de a obtine si . firul de par. originalitatea. a îndraznelii de exprimare a viziunii proprii despre cum vad lumea cu relatiile. vânt. usi. câine. proaspat sapata si cu peretii abrupti. din exemplele date vor compune o scurta descriere a unei lumi în care nimeni si nimic nu scoate nici un sunet.. si se poate stimula gândirea creativa. baiat. 23. Imaginatie creativa: . fumul etc. o furnica. Întrebare: cum a iesit omul din groapa? (raspunsul: a sapat cu cutitul într-un perete al gropii si a pus pamântul lânga peretele opus.. ploaie. mar strugure etc. Conditia succesului acestor activitati creare unei depline atmosfere permisive a exprimarii. câte obiecte/fiinte nu fac produc niciodata sunete/zgomote pe care sa le auzim.. gaina cocos. pe care nu se poate urca. un puf de papadie. El stie ca pe acolo nu va mai trece sigur nici un om timp de o luna de zile. . mai grav. care s-ar putea sa nu mai îndrazneasca niciodata sa-si dezvaluie posibilele aptitudini creative. care duc la inhibare. o bucata de vata. Posibile raspunsuri: pana.. blocând potentialul creativ al copilului. ridiculizarea unor raspunsuri care fac rabat de la firesc. nu a fost imposibil sa construiasca. masina etc în diferite pozitii. tren tractor. o lingura si o cana. înlaturând total apostrofarea sau. asa ca peste doua zile a iesit din groapa. fulgul de nea. Prin exercitiile de mai sus se poate cunoaste nivelul individual al dezvoltarii creativitatii. Analogia: . placerea explorarii noului..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful