JOCURI SI CANTECE PENTRU COPII

Bate vantul frunzele (apleci mainile in stanga si-n dreapta ca o adiere de vant) Se-nvartesc moristile (aduci pumnii in fata si-i misti repede) Randunica asa zboara (mainile in lateral ca si cum ai avea aripi si zbori) Iar eu trag zmeul de sfoara (pumnii in fata si misti ca si cum ai trage de-o franghie). Mama la placinte face (faci cu mainile ca si cum ai intinde placinte) Bunicuta lana toarce (faci din degete ca si cum ai toarce) Tata trage la rindea (faci cu mainile ca si cum ai taia cu un fierastrau) Iar eu bat din palme-asa (bati din palme).

Degetelele
Degetelul mare pleaca la plimbare (ii iei degetul mare si i-l misti sau o pui pe ea sa-l miste cu manuta cealalta), Aratatorul duce bastonul (se repeta dar schimbam degetul si i-l indoim ca un baston Mijlociul duce pardesiul (repeti miscarea schimband degetul), Inelarul poarta ochelarii (schimbi degetul si faci din degete ochelari si-i pui la ochii ei), Degetelul mic nu face nimic, Ca e prea pitic Si se joaca in nisip (iei degetelul mic si-o gadili pe urma cu manutele ei

Zilele saptamanii
Nu e chip sa mai amani Saptamana-ncepe LUNI Miez de nuca vrei sa-mparti Urmatoarea zi e MARTI Porumbeii zboara-n cercuri, Iar a treia zi e MIERCURI.\\ Am un caine si-un pisoi, Si a patra zi e JOI Caii zburda cand sunt tineri, Caci a cincea zi e VINERI Vulturul din aripi da, De se face SAMBATA Si bufnita cugeta, Ca e iar DUMINICA.

Ne jucam, ne jucam Cu degetul mare noi ne jucam Cand degetul mare a obosit, Aratatorul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu aratatorul noi ne jucam Cand aratatorul a obosit Mijlociul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mijlociul noi ne jucam Cand mijlociul a obosit Inelarul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu inelarul noi ne jucam Cand inelarul a obosit Mititelul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mititelul noi ne jucam Cand mititelul a obosit Palmele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu palmele noi ne jucam Cand palmele au obosit Pumnisorii au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu pumnisorii noi ne jucam Cand pumnisorii au obosit Picioarele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu picioarele noi ne jucam Cand picioarele au obosit Ochisorii au adormit.

10 negri mititei
10 negrii mititei au papat oua 1 s-a intoxicat si-au ramas doar 9 9 negrii mititei au plecat la inot 1 s-a inecat pe loc si-au ramas doar 8 8 negrii mititei au mancat castane coapte

1 s-a fript tare rau si-au ramas doar 7 7 negrii mititei construiau la case 1 si-a rupt un picior si-au ramas doar 6 6 negrii mititei incaltau opinci 1 a alunecat si-au ramas doar 5 5 negrii mititei au plecat la teatru 1 a jucat cam prost si-au ramas doar 4 4 negrii mititei au mancat ardei pe-1 l-a piscat cam tare si-au ramas doar 3 3 negrii mititei au fost la razboi 1 a fost impuscat si-au ramas doar 2 2 negrii mititei au tras cu tunul 1 a murit din ei si-a ramas doar UNU!

Un pitic, foarte mic, Facea baie-ntr-un ibric. De sapun s-a-mpiedicat Si piticul s-a-nnecat. Vai, vai, ce pacat Ca piticul s-a-nnecat.

Pisicuta pis, pis, pis, Te-am visat azi-noapte-n vis Te spalam, te pieptanam, Funda rosie-ti puneam Dar tu hoata ce erai, Cu labuta ma zgariai.

UN PISOI NEVINOVAT de Aurora Contescu Dati-mi voie doar un pic,

sa explic: sunt pisoiul cel mai mic (cel cu pata pe botic) si de ieri de dimineata, tot mereu, fiecare ma inhata si ma da pe usa-afara. Ce-s eu, fiara ? Ce-s eu, leu ? Mie spuneti-mi, sa stiu, ce-am gresit, ce vina port, dac-am vrut sa scot la soare, la plimbare, pestisorul auriu, mai mult mort de suparare decat viu ? Dac-am vrut s-ajut la treaba, si cu-o laba sa desir si sa masor ata de pe un mosor si, macar, n-a fost putina am vreo vina ? Iar cand m-am uitat prin vase, sa vad ce-i si cum miroase, am gasit lapte in ele. Oare astea-s fapte rele ? Sunt uituci si sunt uituce: lasa-afara cozonacul si-ar putea sa se usuce nu-i mai bine sa-l mananci ? Pentru asta, poc, un branci si m-am dus de-a berbeleacul. Daca toate merg asa, am sa plec in lumea mea mai ales ca in gradina, colo, langa deditei, vad o pana de gaina. Aoleu, ce-i fac eu ei ! Sunt copil ca fiecare de Adrian Paunescu

Sunt copil ca fiecare

Si ma joc mereu, Jucaria cea mai mare Este tatal meu. Si cand tata nu-i acasa Ci-i altundeva Jucaria cea frumoasa Este mama mea. Si cand mama si cu tata Sunt plecati de-aici Pentru joc, sa tineti seama, Am niste bunici. Scumpa mama, draga tata Roata nu sta-n loc, Ca voi fi si eu odata Jucarie-n joc. Zdreanta L-ati vazut cumva pe Zdreanta, Cel cu ochii de faianta? E un câine zdrenturos De flocos, dar e frumos. Parca-i strâns din petice, Ca sa-l tot împiedice, Ferfenitele-i atârna Si pe ochi, pe nara cârna, Si se-ncurca si descurca, Parca-i scos din calti pe furca. Are însa o ureche De pungas fara pareche. Da târcoale la cotet, Ciufulit si-asa laiet, Asteptând un ceas si doua O gaina sa se oua, Care cânta cotcodace, Proaspat oul când si-l face. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie, Si, pe brânci, târâs, grabis, Se strecoara pe furis. Pune laba, ia cu botul Si-nghite oul cu totul. - "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. - "L-a mâncat!"

nu-mi sta-n drum Ca te iau in coarne-acum. Cu culcusul lui. ca te dezvat Fara matura si bat. pas-pas-pas Intalneste-un carabus. El se jura ca nu fura Si l-am prins cu rata-n gura Si cu ou-n buzunar Hai la Sfatul Popular. Când se uita la gaina."Stai nitel. Fura rata din cotet. Striga melcu-n gura mare -nu te mai praji la soare DU-te-ncolo. Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. ghiocel. . PRIMAVARA Floare mica. Te învata mama minte. Tu vestesti in toata tara Primavara. vecina. esti frumos si mititel." Si i-a dat un ou fierbinte. Zice Zdreanta-n gândul lui "S-a facut a dracului!" MELCUL SUPARAT Sade melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine. primavara Avion cu motor Avion cu motor Ia-ma si pe mine-n zbor Sama fac aviator! Catelus cu parul cret: Catelus cu parul cret. Dar decum l-a îmbucat.

Poti de coada sa nu-i tragi! De pe-acuma. Spune degetul cel mare: ."Ce sa faci cînd nu-i de unde? Vom rabda si noi! . le raspunde: . si-apoi. Nu mai sînt deloc bucate. Si îi spune-atîta numai: .. catre mijlociul. Sa ajuti sa creasca floarea! Poti sa treci fara sa strici Musuroiul de furnici! Iar pisoii mici si dragi.. Frate-aratator!" Spune."Ce tot plîngem si ne frîngem? ."N-am farîma de mîncare. Cel aratator." Prinde-atunci cel mic sa strige Mai istet ca ei: . Si de foame mor!" Se apleaca mijlociul Catre inelar. Cam în sila. Frate inelar?" Lenes cata inelarul Catre ei."Ce e de facut acuma. Spune-aratatorul: -"Frate.Nu ma duc c-am fost o data Si am cazut cu nasul in balta! Fapte bune de V. udand cu stropitoarea. Tulbure Poti. albina poti Intinzand un pai s-o scoti! Sfatul degetelor dupa Jean Aicard Spune degetul cel mare Catre-aratator. fapte bune Cate poti sa faci ti-oi spune: Poti sa dai la porumbei Cate-o strachina de mei! De la-nec.

Creste fata mare-mare Si frumoasa ca o floare Pisicuta pis.. Fratiorii mei! . pis Pisicuta pis-pis-pis Te-am visat azi noapte-n vis Te spalam. ca nu ramîne Niciodata fara pîine Cel ce vrea sa si-o cîstige. dar sunt micuta Ia sa-ti mai dau o labuta.. Pe mânute ne spalam Si mergem ca sa mâncam. draga mea De ce esti atat de rea? Nu sunt rea." Nelu-a spart o cana: Plici! Neatent. "N-am nimic. se gandeste.. copile?" Lacrimi mari rasar sub geana. . Ai gresit si-acum te iert! Dis de dimineata Ne spalam pe fata. Pe doi ochisori Si doi obrajori.... S-o ascunda. am spart o cana!" "Rau.. Pe obraz m-ai zgariat Pisicuta. dar nu pot sa te cert. te pieptanam..Hai la munca sa ne strîngem Toti uniti. Pe nasuc si pe gurita Pupa mama o fetita. "Ce-i cu tine? Ce stai suparat. Funda rosie-ti puneam Dara tu te-ai suparat.. pis. Cana.bine-o fi? Se gandeste.nu se mai lipeste! Vine mama. ce poti sa zici? Nimeni insa nu-l zari.

. Ochisori ca doua stele . Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i Rade sub mustati motanul: -Ce noroc!. Ca eu-s mic.. Iepurasii Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi. Unul sare de pe scara. Cin'te intrece la fugit? Ai labute mititele..Iepurasul Iepurasul meu iubit .. Iute sus!.si rau imi pare.Dar. Si un petec de codita . Petrisor il ia in brate: -Iarta-ma te rog.. Mustacioara la gurita .o piatra Il loveste drept in cap.Pacat sa-l scap!. nene franar.poc.. Cu lacrimi mari pe botic: "Mai incet. Dar de bietii puisori . nu pot sa sar!" Greierasul Greierasul a mancat Un graunte inghetat! Si-acum striga ziua toata C-a mancat o inghetata! MOTANUL PEDEPSIT Randunica e plecata Dupa hrana pentru pui.caci eu Te-am lovit. Trist se tanguie motanul: -Miau si vai de capul meu. Unul "Tup!" pe geam afara! Numai unu-i tare mic.

2. ce bine i-ar sedea Daca si l-ar pieptana 5 ani Cine zice ca sunt mic Am 5 ani si sunt voinic Diminieata cand ma scol Ma spal pe miini. Pietrari Are mama o fetita. 2 si mai am cinci degetele. pe fata Fara nici un ajutor Tiii ce rau m-am incaltat Stangu-n dreptu-l-am bagat De ce radeti? Nu-i nimic. 1. Cand sarisesi sa-i omori? Broscuta O broscuta mititica S-a suit pe-o pietricica Si-a strigat in gura mare Toti copiii la culcare Ce am Am un nas. Si. pe-obraz. Dar are ceva ce-i strica: ii e parul ciufulit. Pina cind au obosit. 1. D. am 5 ani si sunt voinic! . pe obraz. cu gura mica. o alunita. parca sunt lumanarele.Tie cum nu ti-a fost mila. 4. 3. unu Ochi am doi ca si voi. Fruntea ca o poienita. Trei motani si-un soricel. Genele de rindunica. Parca s-au jucat in el. pe gat. Si-un arici foarte grabit. Are mama o fetita .I. 5. O. Cu ochi mari.

. Stam de vorba amindoi Despre ghete cu noroi. mac. imbaiat. Unde ati mai vazut voi. zemoase. . Acolo te racoresti Si prieteni buni gasesti BAIATUL MAMEI Are mama un baiat Un baiat. TOAMNA Toamna e de roade plina. O ratusca suparata Sa nu vrea sa intre în balta? Mai. In camara le vom pune Caci la iarna vor fi bune. . . mac. S-au copt fructele-n gradina. mac Si mac. ga!. oac!. striga brotacul. Dragi copii de pe la noi.Oac. Dar baiatul le-a promis Ca le curata in vis. Ghetele sint suparate C-au ramas necuratate. Nu mai pot merge cu ele. oac. ratusca mititica. Intra în balta fara frica. Struguri aurii in vii Prune mari si brumarii.Ga. ga. BABA IARNA Baba iarna zvapaiata A trimis un fulg la mine.Ratusca O ratusca îmbufnata Sta pe mal cam suparata. râde gânsacul. Pere galbene. frumoase. Mere rumene.Mac. Eu în balta nu ma bag Ca ma ud pe lopatele. mac.

Si-n curand vom auzi Cip-cirip in zori de zi. Invat eu si pentru el. A SOSIT O ZIDARITA La fereastra casei noastre A sosit o "zidarita" Sub barbie-i rosioara. vezi aici Cuibul unei randunici? Iar in cuib. Dar eu stiu cate poftesti Ti le spun. cinci oua mici. Ursu-i tare mititel. Coada-i pare furculita. uite. daca doresti. Iar acuma ce sa fac? Luna a cazut in lac. Si am scos-o din fantana. -"Las-sa vina la fuguta!" Am raspuns cu bucurie: -"O astept cu saniuta. RANDUNICA Uite. Ce mai vorba? Las-sa vie! CE SA FAC? Intr-o noapte instelata Am scos luna din galeata. Nici macar o poezie. Vor iesi cinci pui voinici. Lacul e adanc de tot Si eu nu stiu sa inot. URSULETUL Ursuletul meu nu stie. . din fir de iarba. Din pamant. Randunica mea dibace Pentru puii ce-or sa vina Cuib pufos si trainic face.Sa ma-ntrebe daca-s gata S-o-ntilnesc cum se cuvine. N-a trecut o saptamana.

Citeste. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat. Bunica imi zambeste. Imi place s-o ascult. se opreste. Oiubesc foarte mult. Isi scrintise un picior Si amu tragea sa moara Sub o tufa de mohor. Bunica a atipit. Poate a obosit. Bunica langa mine Citeste frumos. Iesi afara. sariti va rog!! Nu vedeti ca sunt olog? Dau un dinte. rar. La o apa curgatoare? BUNICA In soba arde focul. PAPUSICA Papusica din vitrina. la lumina. Langa gard s-a tupilat . Din mana cartea-i cade. Sa te vada trecatorii Ce frumosi-ti sunt ochisorii. dau o teapa Pentru un pahar cu apa! Uff! Ce sete ! Si ce soare! Cum s-ajung in trei picioare. Din foc scantei mici sar. Ea are glasul dulce.Ciripi-vor puisorii de cu zori in faptul serii Bun venit la casa noastra. Oaspetii bucurosi ai verii! ARICIUL Un arici acu'ntr-o vara. Fratilor.

Ca m-i casa ne-ngrijita Si mi-s rufele la soare Si copiii-mi cer mincare. Invata-ma ce-I bine Fereste-ma de rau. Paru-i negru.Suparat ca l-a plouat. matasos. vrednic si bun De dragul tau! MIAUNICA Miaunica-i o pisica Mica. mica. Ca de n-am fii de isprava Ar fii vai s-amar de noi MAMA De dragul tau pamantul De ghiocei e plin Si vin cocori din zare Si cerul e senin. Iar eu voi creste. Si-n picioare e-ncaltata . GAINUSA O gainusa scurma locul Si inghite boabe fel de fel Iar dupa pranz isi sterge ciocul C-o frunza-n loc de servetel. ma duc si eu la moara Si-s grãbita. FURNICA O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. Incotro fugi surioara? Ia. Ca la noi in musuroi Nu e timp pentru zabava. si-s grabita. Subtirel e si lucios. Si-ntaiul fir de iarba A rasarit in prag Si-nmugureste pomul Sa-ti fie tie drag. mititica Cu mustatile de nea Si cu bot de catifea.

A facut o boroboata. ca uite A-mplinit un an acus Si nu are nici un dinte. Daca o mai prinde-odata. . dupa el. coama-i netezesc Si-o sa plec in goana mare Sa va vad pe fiecare. IEPURASUL Iepurasul meu de plus. PISICUTA Pisicuta noastra hoata.Cu ghetute moi de vata. Mama nu stia ca fura. URS DE CIOCOLATA Am un urs de ciocolata Intr-o punga colorata. tipa. Tipa. In camara a intrat Pe furis. CALUTUL Eu calutul mi-l iubesc Coada. Si cum vede-un soricel. DE 8 MARTIE O sa-I cos maicutei mele Pe camasa doua stele Si-o sa strang de ziua ei Cei mai frumosi ghiocei. Vantul o sa-I dea in zbor De la mine-un martisor Dar pupicul meu prefer. S-a-ntalnit cu o lamaie Si o roaga sa ramaie. sau pernute? Sta cu cele cinci gherute. Astea-s ghete. si a luat O bucata de friptura. Tare-I necajit. Sa nu-l dau prin mesager.

gaze. Soseste primavara Si-aduce-n poala ei Atatea viorele Si-atatia ghiocei. SOSESTE PRIMAVARA Soseste primavara Cu muguri si cu flori Cu siruri lungi de berze Si carduri de cocori. arici Si cuprind ca doua flori Ai maicutei obrajori. Bucuroasa periuta Se da huta. . huta. Dintii nu-I mai dor de fel. De pe varf de munte. CANTECUL MAINILOR Doua maini am mititele Stiu sa coasa si sa spele Ele matura prin casa Ele-aduc painea la masa Ele deseneaza aici Iepuri.Vai de blana ei vargata PERIUTA Dintii veseli si curati Seamana ca niste frati. Bradulet cu strai de nea Si stelute-o mie Tu in fiecare an Ne-aduci bucurie. BRADULET Bradulet plin de culori Si de daruri multe Ai venit aici la noi. Dansa nu stie de gluma Freaca pana face spuma. flori. huta. Si de-acuma pe Ionel.

mac. Vreau sa fac un ousor. Are mama lui. FLOARE PENTRU MAMA Alb cu rosu fac o floare Cea mai mandra dintre flori. pe carari? Mac. Pentru tine. Harnica-i doar la mancare Si la joc si la plimbare Inca nu stie ca-n viata Se munceste si se-nvata. Si eu tot asa Am mamica mea. rata. Azi o prind la pieptul mamei Mandra floare-un martisor. mac. ratisoara Ce te plimbi pe ulicioara? Cu papucii galbiori Lipa. RATA Rata. puisor! FLUTURE . Fii mamica sanatoasa Ca frumoasa esti mereu Langa inima ta buna Poarta martisorul meu.FETITA SI PAPUSA Fiecare pui. Am o papusica Uite-asa de mica. PAPUSA Am o casa mititica Si in casa-o papusica. Eu m-as bucura de ea Daca m-ar si asculta. lipa. O-ngrijesc mereu Ca-i sunt mama eu.

Vei primi adapostire. Voua ce sa va zic eu? Sa plecati cu bine. Dupa cum se vede Ele nu-s la fel. Sau e mai subtire. Degetele insa Toate la un loc Imi ajuta mie Zilnic sa ma joc. Cinci frati buni. ai spune Dar ce curios Unul e mai mare Altul e mai gros. Nu vreau sa zica lumea "Uite-l pe Murdarel!" DEGETELE Cum stau laolalta Frunzele pe ram La fiecare mana Cinci degete am. Culoarea ta imi place mie. Sa am grija de el.Fluture alb si cuminte. Treci frumusel inainte.zau! BATISTA MEA Batista mea e mica Si nasu-i mititel! Promit sa fiu cuminte. Sau mai mititel. ZILELE SAPTAMANII De la unu-ncepi s-aduni Prima zi se cheama LUNI Unu si cu unu-s frati Cea de-a doua zi e MARTI Trei broscute salta-n cercuri Stii c-a treia zi e MIERCURI Patru greierasi vioi Canta pa-n se face JOI Cucu-nvata-a numara Ziua-a cincea-i VINEREA Cocostarcu-n apa sta .

Dar pana ma-ntorc cu el. Ca nu are o batista Sa-si sterga cu ea mustata Ca i-a murdarit-o rata. Pisicut-o stai nitel! Iti dau eu un prosopel.Ziua-a sasea-i SAMBATA Iar furnica harnica Gateste DUMINICA Zilele le stiti pe toate Dar sa-mi spuneti cate-s:SAPTE! SIMFONIA PRIMAVERII Cling cling A sunat un clopotel. Zum zum Zumzaie si o albina. Se trezeste in gradina Cip cirip Ciripeste-o randunica. Ai grija de soricel? MELCUL SUPARAT . Vantul c-a trecut prin el. PISICUTA Azi pisica mea e trista. Primavara o sa vina CATELUL Catelusule sa-mi spui Unde-i laptele ca nu-i! Cine mi-a umblat la oala Ce-o gasesc acuma goala? Cine-i hotul ?n-ai fi tu? Dai din coada zici ca nu!? Dar esti plin de lapte tot Si pe coada si pe bot. Stand frumos pe-o ramurica Poca poc Mugurii plesnesc pe loc Din gradina in gradina.

nu-ti vine a crede. Ghete noi si palarie. pas. Scoate capul din zapada Soarele sa mi te vada.Vine melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine pas. GHIOCELUL Ghiocel. GISCA de Marcela Penes Doamna Gasca cea cocheta Azi s-a dus la pravalie Ca sa-si cumpere umbrela. Si-a pus ochelari de soare. Si ma iarta ca-ti ating Clopotelul de argint Si ma iarta ca te rup Mamei mele sa te duc. cat e de mandra! Are ghete in picioare. ghiocel. suav si subtirel. Sa se bucure si ea . vai. Crud. -Unde sa ma duc? La piata! SIMTURILE Eu cu ochii dragi copii Vad papusi si jucarii Cu urechile oricand Aud fiece cuvant Limba si cu cerul gurii Imi spun gustul prajiturii Degetele-mi spun si ele De sunt moi chiflele mele Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. Si din gura el striga Fugi de-aicea nu mai sta Da-te-n colo nu sta-n drum Ca te iau in coarne acum. -Un-te duci? O-ntreaba-o rata. Vai. pas Intalneste-un carabus. Iar pe cioc. vai.

Incepura amandoi. pe mine.! Eu. Caci cu mine-ai s-o duci bine: Imi da tata o mosie Si-o balta cu stufarie. Dar mi-i ca m-oi incurca: N-ai nici cap de legatoare. N-ai nici trup de cingatoare. . Ca-i prea rosie-n obraz Si pin sa rasara luna. La ce oare sa ma-ncurc? CAPSUNA NEMULTUMITA O capsuna cu pistrui Si cu fes micut.. Sa cotcodaceasca-n soare: Nimeni nu mai e ca noi! MAMA Nu-i copil in lumea-ntreaga . Nici picior pentru papuc.Ia te uita. broasca. racusor? Ma duc. fir-ar sa fie De ce n-am ca si ciuperca Pe capsor. te-as lua. racusor.. ma rog tie Cat de sus m-am inaltat! Si de-odata.. verzui Se plingea ca de la soare Toti pistruii-I cresc mai tare Si ca are mult necaz. sa ma-nsor! Ia-ma. cu glas tare.. Se tot vaicarea intruna Of si vai. tu.Luminand cand te-o vedea BROASCA SI RACUSORUL Un' te duci.o palarie? CATI CA VOI Sus pe gardul dinspre vie O gaina cenusie Si-un cocos impintenat S-au suit si stau la sfat. . broscuta.

CE AM? Am un nas Pe obraz. SCRISOARE CATRE MAMA Vezi mamica mea cea buna Tare multe-as vrea sa-ti scriu Dar sunt mica si nu stiu. doi. Unu. Caci pe foaia din caiet Uite. Spun si eu maicutei mele Si voi spune totdeauna: Mama. Fara sa ma iscalesc. Unu. trei. Cum sunt soarele si luna . tu esti numai una. Soare-nseamna: te iubesc . Ochi am doi Ca si voi. Pentru mine. POMISORUL MEU Am sadit un pomisor Singur in ograda Toti vecinii au venit Langa gard sa-l vada. Un miez galben si fierbinte Stiu sa desenez cuminte. Si mai am cinci degetele. cinci. Mama mea e cea mai draga Spun la fel iedul. Parca sunt lumanarele Un. mierlita. blandul soare. ce bucurie Pomisorul meu plapand . Iti trimite o scrisoare. Orice pui ce vietuieste Si cu-atat mai mult fireste Spun baiatul si fetita. Am trei nasturi la hainuta : Un.Care astfel sa nu spuna: Mama mea e cea mai buna. patru. doi. a coborat incet. Azi am fost din nou sa-l vad Tiiiii. doi. trei Am si patru buzunare Le-a tesut mama si-o floare.

Galbenelor papadii Palaria sa le-o scuturi. Hai copile pe campii Sa fugim. Si se-ncurca si descurca. sa prindem fluturi. Are insa o ureche De pungas fara pareche. Ii ia taraboanta Si ii duce la tocila Sa mai dea pe ei c-o pila. . Da tarcoale la cotet. PRIMAVARA Primavara a venit Cu alai de flori albastre Si cu cerul insorit Pe meleagurile noastre. roanta Dintii-i cad.Are flori o mie. Ca sa-l tot impiedice. ce copila! Mai asculta de parinti Daca vrei in gura dinti! Nu mai roade cremenea Si-alte pietre-asemenea! ZDREANTA de Tudor Arghezi L-ati vazut cumva pe Zdreanta. Baba cloanta. Ciufulit si-asa laiet. Parca-i strans din petice. Parca-i scos din calti pe furca. dar e frumos. Cel cu ochii de faianta? E un câine zdrenturos De flocos. pe nara carna. BABA CLOANTA Baba cloanta cotoroanta Rontaind ea roanta. Ferfenitele-i atarna Si pe ochi.

Si.pui. Se strecoara pe furis. Care canta cotcodace.Asteptand un ceas si doua O gaina sa se oua." Si i-a dat un ou fierbinte. Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat.pui. ia cu botul Si-nghite oul cu totul. -Spune-mi. ciorapi si ghete. vecina. -. Pune laba. Numai unul e motat Si curat si incaltat. unul baltat. Caci ii fac rusine multa . nici rea Dar e trista. pe branci."Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. Când se uita la gaina. Zice Zdreanta-n gandul lui "S-a facut a dracului!" Closca cu sapte pui Elena Fargo Puii mamii. Sau poate ca mama ta O fi lenesa ori rea? Spune puiul:-Mama mea Nu-i nici lenesa. Are closca sapte puiCinci pestriti. grabis. Si iti leaga mot in plete? Oare fratiorii tai Sunt asa de prosti si rai. Cu culcusul lui. vai de ea. ca te dezvat Fara matura si bat. si mie De ce-ti face numai tie Mama ta. taras. pui. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie."L-a mancat!" "Stai nitel. Proaspat oul când si-l face. Dar decum I-a imbucat. Te invata mama minte. puiule. -.

Si-am zacut. Ca sunt schiop si cad mereu! Si stau singur toata ziua Si plang mult cand ma gandesc Ca tot schiop voi fi de-acuma Si tot trist am sa traiesc. si cat de mult Mi-ar placea sa stau cu dansii. plang si zbiara.. Rad cand ma-ntalnesc copiii. Fratii mei ceilalti se joaca Cu copii toti. dar eu Nu pot alerga ca dansii. top.. Ca de-i cheama. De credeam ca am sa mor. Ca de-i prinde. Si-as latra si eu din poarta La copii de pe drum!.Si de-aceea-s nespalati Si desculti si nemotati. Dar eu stau cu mama mea Si mi-i drag s'ascult de ea.. Si de-aceea sunt motat Ca-s cuminte si curat.. Si de-abia ma misc: top. Si-am plans atata. M-a lovit din rautate Cu o piatra in picior. Sa ma joc si sa-i ascult! Dar copiii rai la suflet Sunt urati. . Si ma cheama "cutu schiop". precum e-acel Care m-a schiopat pe mine.. Si nu-i pot iubi de fel. fug pe-afara. Catelusul schiop de ELENA FARAGO Eu am numai trei picioare. Cat sunt de frumosi copiii Cei cuminti. Si cand ma gandesc ce bine M-as juca si eu acum.Fratii mei si n-o asculta..

.Acum vine si-mi da zahar Si ar vrea sa-mi fie bun. . Chitibus." .."Vai de tine! Ce rusine. Bondarul lenes de Elena Farago O furnica mititica. Duce-n spate-o greutate De trei ori cit botul ei. Dara din ghiozdan ce-atarna ca un firicel de plus? Ati ghicit? Codita-si scoase sa ia aer."Mor de foame Si n-am poame Si-as munci Dar n-am stapin!" . ca un biet catel Are inima mai buna Decat a avut-o el. Pe carare-n jale mare Plinge un bondar ciapcin: . sa ma razbun.."Hai si-mi cara din povara Si sint gata sa-ti platesc. sa vada Raul. Lenesule cersetor. Cit un grauncior de mei. Nici de mila. ... Pacalici la scoala de Nicolae Labis Pana noua-n palarie si hainuta de postav."Cum n-as merge! Dar pe lege Jur ca nu pot sa muncesc!" . nici de sila Nu ti-as da un ajutor!" . Dar il las asa. Pacalici pe drum paseste fudulindu-se grozav.. Si-as putea sa-l musc odata De picior..

feciorul lui Tandala. gramada. prin asfintit. cum de l-a zarit C-a intrat. vream sa zic. Langa ea-i un urias. dar ce zarva e acolo-ntre baieti? Tii. cat vad.Iata scoala. ca altminteri e prapad Talharul Pedepsit de Tudor Arghezi Tâlharul pedepsit Intr-o zi. Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodul Si-si pusese-n cap minciuna Ca da-n stup de cate una. l-a coplesit. si razand acum se plimba ca un pasa de-ngamfat. batausul Tandalet. . Strecurat pe urdinis. cereti de la toti iertare. Se gandea ca o albina-i Slaba. hot si borfas. Sacoteala sa-i mai ceara Nu! L-au imbracat cu ceara. Incuiat ca-ntr-un cosciug. Si l-au strans cu mestesug. Pe când el. Pacalici spre el paseste: -Tandalet. Sa fii mare cu cel mic. Ca puterea se aduna Din toti micii impreuna. acu'. Soaricele a-ndraznit Sa se creada în putere A prada stupul de miere. pe-un copil l-a injurat. De la bot pana la coada Tabarate mii. El intrase pe furis. Nu ajunge. mica si putina. Roiul. A trantit doua fetite.

LA BUNICI In vacanta la bunici Vin si cei sapte pitici. In cotetul lui Azor. Dar eu nu-ideschid deloc Ca sunt suparata foc! A furat iar ca o hoata. Sa-mi arate pe-ndelete O multime de secrete. Si mai stiu ca daca esti La bunici. n-o cert. Ca pe el sa-l banuim Si sa nu il mai iubim. Zile-ntregi si nopti de-a randul Mi-a vegheat somnul si gandul. Trilul pasarii de noapte Si aroma ghindei coapte. C-a fost rea si mincinoasa Si n-o las sa intre-n casa. Alba ca Zapada are Ca si ei. Acum stiu ce spune vantul. parca traiesti Intr-o carte de povesti. Toata carnea de pe os. Dar nu vreau deloc s-o iert. De la ei invat usor. Ce-I raspunde-n somn pamantul. Si-apoi. MAMA M-a crescut mama in poala De la leagan pan la scoala. Inteleg si eu acum Soapta frunzei de pe drum. A dus osul binisor. Un intreg picior de rata. Zgarie mata la usa. Si acum n-o bat. multa rabdare. . dupa ce i-a ros. Desi inca o iubesc. Alfabetul cartilor. Trebuie s-o pedepsesc.PEDEAPSA MATEI I-auzi draga mea papusa.

mama draga. Dar cum nimeni nu-l aude. Te-oi iubi o viata-ntreaga Pentru tot ce ai facut. Linistiti in casa stam. Pentru ca tu m-ai crescut! Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata. M-anvatat apoi prin casa Primii pasi pana la masa. Cand pe-afara ne jucam. Mama buna. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste. . Sa nu stiu ce este frica. Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc. Avem hamuri. sa zambesc.M-a-nvatat sa ganguresc. Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. Sa zic mama. Intr-o gheata se ascunde Doi frati cuminti de Elena Farago Noi suntem doi frati in casa Si nu ne certam deloc. Cu blanita alba. Dar cand ploua ori cand ninge. Toate m-a-nvatat mamica. Si cuminti in orice loc. creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. M-a-nvatat sa nu m-alint M-a invatat sa nu mint. Si suntem tacuti la masa. cerc si minge.

Iara seara ne citeste Ori ne spune-un basm frumos Pisicutul Pisicel Pisicutul Pisicel Mic. Uite zau. Calul zice: Iha-ha. Si ce-si zice Azorel: -Hai sa rid un pic de el! Il cheama pe Pisicel Ii arata un vitel Si-i spune ca-i soricel! -Vai! se mira Pisicel. abia-ntarcat Prin ograda a plecat: Ar vrea sa vada si el. Mama noastra ne vorbeste Si ne mangaie duios. nu. Pe cand mama noastra coase Ori citeste langa noi. firav. minzisor. ba chiar asa Ma jur pe mustata mea Ca pe el nu-l voi minca! Este primul soricel Si nu ma ating de el.Si cu jucarii frumoase. Cum vorbesc animalele Mita zice: Miau-miau-miau. Ne jucam tot amandoi. Cum as roade-un os dar n-am. Ce frumos e-un soricel! Spune-i draga Azorica Sa se apropie fara frica. Nu-mi vad vitelusul. Vaca zice: Mu-mu-mu. Grivei zice: Ham-ham-ham. . nu sta. Vino. Unde-i brinza ca s-o iau. Cum arat-un soricel Ciinele nostru Azor Il simte nestiutor.

sa nu creada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa de acasa Soarecii joaca pe masa? Chit-chit-chit! Unde-i mita se ne vada . copii. Nu ne chinuiti. leu? Mie spuneti-mi sa stiu: Ce-am gresit. fiara? Ce-s eu. piu-pii. Gisca zice: Ga-ga-ga. Pestisorul auriu mai mult mort de suparare decit viu?!?! Dac-am vrut s-ajut la treaba Si c-o laba sa desir ata de pe un mosor. Oare astea-s lucruri rele??? Sunt uituci si sunt uituce: Las' afara cozonacul si-ar putea sa se usuce! Nu-i mai bine sa-l maninci? Pentru asta poc un brinci De m-am dus de-a berbeleacul! SOARECII Unde-i mita se ne vada Sa ne vada.Rata zice: Mac-mac-mac. ce vina port Dac-am vrut sa scot la soare... Bine e sa-noti pe lac. Pin-la riu cum as zbura. Puii zic: Piu-pii. la plimbare. Pisoiul cel mic Dati-mi voie doar un pic sa explic: Sunt pisoiul cel mai mic Cel cu pata pe botic Si de ieri de dimineata Toata lumea ma inhata Si ma da pe usa-afara! Ce-s eu.

Ca sunt mic si vreau sa sar" Melc. Altul. melc codobelc Melc. Si-ti dau apa tulbure. Si te sui pe-un bustean. Numai unul mic de tot Are lacrimi mari pe bot: "Mai incet nene franar. Unul. melc codobelc Scoate coarne bouresti Ca te duc la balta. sare de pe scara.Ca am luat casa in prada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa in camara Noi suntem stapini in tara! Chit-chit-chit! Pisicuta mea Pisicuta mea frumoasa Cu blanita matasoasa Si cu nasul mititel Dragalas si frumusel Dar de ce cand esti iubita Tu scoti gheara ascutita Si ma zgarii? Nu vezi oare Ca-mi faci rau si ca ma doare? TRENUL IEPURASILOR Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi. Si-ti dau apa calda. Sa mananci si leustean! . tusti pe geam afara. Si te duc la Dunare.

pis. te pieptanam. Tam-tam. Te-am visat azi-noapte-n vis. Un'te duci tu surioara? Ia ma duc colea la moara. Si-s grabita. Si pe ochi m-ai zgariat. pis. De ce plangi asa de tare? M-am speriat de niste fiare. pis Pisicuta. vai ce pacat! Tica. Mi-a mancat pisica Toata mancarica Si m-am dus la scoala Cu burtica goala.Pisicuta. ce faci aici? Il intreaba Mos Arici. tica. hipopotam S-a-ngrasat un kilogram Cu paine si cu salam. Insa tu te-ai suparat. ce faci aici? Iepuras. Ce pacat. Funda rosie-ti puneam. Fetita O fetita cu fundita Se ducea la gradinita Si mamica o-ntreba: Un' te duci fetita mea? Ia ma duc la gradinita Sa ma fac o doctorita Dar taticu-i suparat Ca n-are si el baiat O furnica duce-n spate O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. pis. tica Tica. pis. tica. pis. Iepuras. Stau acolo langa lac Si tot striga oac-oac-oac. si-s grabita . Te spalam.

De sapun S-a-mpiedicat Si piticul s-a-necat. Scoate capul grav pe usa: Pentru pranz am sa va fac Cozonac cu mac. Rica Rica nu stia sa zica Rau. ramurica Dar de cind baiatu-nvata Poezia despre rata Rica a-nvata sa zica Rau. Toata lumea ma rasfata Si ma striga Gogoneata ! PERIUTA Veselã e periuta: Toatã ziua se dã huta Si se joacã si glumeste Nici n-ai spune cã munceste. Si mi-s rufele la soare Si copii vor mancare Piticul Un pitic Atit de mic Facea baie in ibric. . mac.Ca mi-i casa ne-ngrigita. Mie-mi plac bomboanele. Jocul cu baloanele. ratusca. Ratoiul bucatar La vagonul-restaurant E ratoiul elegant. Cu un sort legat la gusa. mac. ramurica. Vai! Vai! ce pacat! Ca piticul s-a-necat. ratusca. Gogoneata Sunt cea mai mica din gradinita Cu rochita scurtulita Si cu parul retezat Am uitat ce-am invatat.

Noi am fost cuminti tot anul Si milosi am fost mereu Si in fiecare seara Ne-am rugat la Dumnezeu. sunt FURIOS!!! Mos Craciun Mos Craciun cu plete dalbe A venit de prin nameti Si aduce daruri multe La fetite si baieti Mos Craciun. mai mult în glumã. Dintilor le înfiripã Alb vesmânt ce tine-o clipã. Hai sa ne jucam Miorlaila pisicuta Tare-i trista saracuta. IEPURASUL FURIOS Eu sunt iepurasul Tup Prin padure sar zdup! zdup! Sunt un iepuras de soi Cel mai tare iepuroi Am picioare lungi de tot Lungi urechi Mustati la bot Insa toate-s de prisos Coada n-am . Periuta cea glumeatã.. îi albeste Si pe cei mai mici îi creste. Zburdã pânã face spumã. Din batrani se povesteste Ca-n tot anul negresit Mos Craciun pribeag soseste Niciodata n-a lipsit Mos Craciun.. Mos Craciun. Mos Craciun MOS CRACIUN . Mos Craciun. Îi iubeste. cã-i isteatã. Si-o ascultã. Mos Craciun. Ce-i cu ea? De-o saptamana N-are nici un ghem de lana Sa-l arunce si sa-l dea Dura-dura pe podea.Uite-asa.

Hai copii cu totii. Cu fel si fel de jucarii Vin fete si baieti de-a randul La Carnavalul de copii Pe Mos Craciun asteptandu-l OMUL DE ZAPADA Nasu-i de ardei Ochi-s de carbune. MOS CRACIUN A venit. Vine mosul bun Si ne-aduce-n tolba Tot ce este bun. . a venit Mos Craciun mult iubit Si ne-a dat. Cai si jucarele. Bradul sa-l impodobeasca.Mos Craciun. Matura sub brat Ii sta de minune I-am pus oala in cap In loc de palarie . Cozonaci gustosi. Sa nu uiti ca grupa mica. A-nvatat sa-ti spuna tie Cantece si-o poezie. Desi este mai pitica. Sa stie sa pregateasca. sarim-nainte Mosului iubit Si sa-i strigam tare: Bine ai venit! MOS CRACIUN Fulgii albi incep sa cada. Hai. Mos Craciun ca sa ii vada. Mandre papusele Toti sa fim voiosi. tu sa vii Cu multi saci de jucarii. si ne-a dat Tot ce-n sac el a luat.

NEPOTICA . Te gindesti la maritat? CIOCANITOAREA Cioc. MOS MARTIN Cu cojocul lui cel gros Mormaind morocanos Umbla mosul prin padure Dupa miere. Vara merge la vanat Iarna sta-n bordei culcat Cand dezgheturile vin. Eu te curat de omizi . cioc. DOUA RATE Doua rate jumulite Au plecat sa se marite Si gaina. Usa daca mi-o deschizi.Cat va sta in ger Frig nu o sa-i fie! SANIUTA Uite saniuta mea Zboara ca un fulg de nea Cand o sui pe derdelus Trage spre alunecus Cad se vede sus. dupa mure. cioc si iara cioc Bate-n nuc din loc in loc. Nucule cu frunza deasa Sigur stiu ca esti acasa. ei bine Ar fugii si fara mine Dar n-o las pe ghiata buna Lunecam doar impreuna .de sub pat: Merg si eu la maritat! Dar cocosul din gradina Ce ai gaina esti nebuna? Tu bonava de ficat. S-a trezit si Mos Martin.

E ZIUA TA E ziua ta maicuta. Fac o supa. Bunicuta o ia-n brate. tai cocosul.Bunicuta. O alinta si-o rasfata. Faci atita galagie! Merg acasa. Se scoala de dimineata. Iar bunicu-i cinta-ncet. Te-asteapta flori pe masa Si-un dar micut te-asteapta Cand ai sa vii acasa. fac cafea Si-s cucoana-n casa mea! LA BUNICI Nepotica cea isteata. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat Langa gard s-a tupilat Necajit si suparat ca l-a plouat . Am sa-ti sarut obrajii La piept cand ma vei tine Si mainile ce nu au Odihna pentru tine. Fuge fuga la bunici Sa le dea niste pupici.sant mii de floricele Dar nici una dintre ele Nu-s ca ochii mamii mele Fiecare pui Are mama lui Si eu tot asa Am mamica mea. stii ceva? Nu mai stau la dumneata! Pentr-un ciob de farfurie. Parca-i cucul in concert! MAMA Sus pe cer sant multe stele jos.

Ploaia o va face mare. E negru tot De la coada pan' la bot Si in frunte are-o stea. Dar prostutul isi freaca barba. Ii dau branza cu smantana. Vine ploaia. Tot mai tate-i place iarba. Ii dau nuci si ciocolata Si bomboane cate-odata. Eu il duc la oi la stana.Mai arici cu ochii mici Hai in casa la caldura Unde nimeni nu te fura Sus langa cuptor sa stai Sa nu capeti guturai ! PISICUTA Pisicuta sta la soare Si se linge pe picioare Da din cap. bine face! Spicul plin de-acum se coace! Spicului racoarea-i place! Vine ploaia. Ca un fulg de nea. din urechi clipeste Si mustata netezeste! Miau. miau! Eu in casa nu mai stau! Vine ploaia George Cosbuc Vine ploaia. bine imi pare. In gradina am o floare. PAPUSA VREA LA SCOALA Pe papusa. bine imi pare. bine face! MIELUL Am un miel. Vine ploaia. miau. . ce sa mint Tare-mi place s-o alint. N-are astampar draga mea.

Si nici patul nu si-l face. se preface. Smiorcaie doar cand se scoala: . Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata. Are-o pata pe rochita. Dar cum nimeni nu-l aude. Si nici la cumparaturi. Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. Mama stie doar sa zica. Intr-o gheata se ascunde. PAPUSICA Papusica asta mica. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste. Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc. Cu blanita alba.Vreau si eu sa merg la scoala! Cum s-o iau? Pan o mai creste Doar la cresa mi-o primeste. . Nici nu doarme. Cand vin de la gradinita. creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. nu munceste Numai sta si leneveste. Cand se scoala dimineata. face si ea.Ce fac eu. MOTANEL Toata ziua motanel Sta cu lenea linga el Nu alearga. Florile nu le-a udat. Nu m-ajuta la spalat. Nici macar nu-si spala fata.

Si oricui este bolnav Ii zimbesc si-i spun: Nu-i grav! Pacientii ma iubesc Tuturor le daruiesc Pastilute colorate Si bomboane mentolate Si cind pleaca de la mine Sa le fie numai bine!! Piticii Piticii din padure Au case in ciuperci. DOCTORITA Ma vedeti? Sunt doctorita! Am halat si nu rochita. Asa fata nimeni n-are!! Fac injectii. In lungi calatorii. . Miau. Sunt baieti de treaba Si foarte cuminti. Iar melcii-i duc departe. Numai cand discuta Scot ghiare si dinti. miau si ham-ham Iar eu ca arbitru. Piticii nu stiu carte. Nu mai e fetita mea! DOI PRIETENI Am doi vechi prieteni Si-I iubesc la fel. Sa vezi harmalaie.Ce urate-apucaturi! Papusica asta rea. Si melcii-i duc la scoala. Mama mea e mindra tare. Multe griji mai am. dau retete si prescriu medicamente. Ei sunt Azorica Si cu Motanel. Nu stiu nici poezii. Maninca fragi si mure Si-ncaleca pe melci.

Lumineazã-mi mintea Si sufletul cât poti! Ajutã-mã. Putere si noroc. Dansand a plecat .. Dã-mi ocrotirea Ta Si-ti mulþumesc tot timpul Prin rugãciunea mea.. Iisuse. Toamna O frunza ruginie De vita de vie. Mã închin la tine. Un cos de nuiele Din camara am luat . Strugurii albi si negri. Ceasornicul arici. Cruciulita Cruciulita sfântã Eu la gât o port. Pe coarde se faleau..La scoala de pitici. Mai multe ca un ceas Si le da bobirnace Piticilor in nas. Cã-mi dã sãnãtate. Cãrticica minunatã Mãi. In zori de zi ii scoala. Si-n el cu mare grija Ciorchini am asezat . ghidusã cãrticicã. Ariciul are ace. Pe pamant s-a asezat . Chiar mic de mã socoti. . Ca sa ii culegem pe noi ne intrebau . Doamne. O plapuma au format Si ca toamna a venit am aflat . Chiar de esti asa de micã. Si alta si apoi alta ...

mac Si mac. Nu mai pot merge cu ele.Ga. Eu în baltã nu mã bag Cã mã ud pe lopãtele. cum reusesti Sã ne bucuri cu povesti. mac. mac. C-am avut un pic de os Si l-am terminat de ros. Poezii nenumãrate Cu versuri frumos rimate? De povesti ce sã mai spun? N-am vãzut ceva mai bun! Ce pe mine mã inspirã Sã desenez din naturã. râde gânsacul. Acolo te rãcoresti Si prieteni buni gãsesti! FURNICA . Sa ma fac voinic si mare. HAM Catelusul face HAM De mancare nu mai am.Oac. Rãtusca O rãtuscã îmbufnatã Stã pe mal cam supãratã. De dusmani sa va feresc. oac. . . ga!. Casa sa vi-o pazesc. O rãtuscã supãratã Sã nu vrea sã intre în baltã? Mãi.Draga mea. ga.Mac. oac!. Multe lucruri ne înveti. strigã brotacul. rãtuscã mititicã. Dragi copii de pe la noi. dati-mi de mancare. mac. Cum sã fim copii isteti. Dati-mi. Intrã în baltã fãrã fricã. . Unde ati mai vãzut voi.

Of. Râde sub mustãti motanul: -Ce noroc!.Dar. o piatrã Îl loveste drept în cap. Stii cât muncesc pentru tine? MOTANUL PEDEPSIT Rândunica e plecatã Dupã hranã pentru pui.. Când sãrisesi sã-i omori? Catelus cu coada scurta Catelus cu coada scurta Cum ai petrecut la nunta? Am fost mare bucatar. în spinare Cât este ziua de mare? Nu þi-e greu..... Dar de bieþii puisori Tie cum nu ti-a fost milã. si-apoi Ai si tu pãrinti ca mine.. nu obosesti? Stai putin sã te odihnesti! . Eu muncesc ziua întreagã. copile dragã. tu. si rãu îmi pare. Am pus carnea pe gratar Si-am dansat cu-o pisicuta Si-am calcat-o pe labuta.Pãcat sã-l scap!.. te rog. Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i. Iute sus!. nu pot.Ce tot cari. Trist se tânguie motanul: -Miau si vai de capul meu! Petrisor îl ia în braþe: -Iartã-mã. cãci eu Te-am lovit. adun în musuroi C-am copiii mici.poc. Car. Si ea rau s-a suparat Si pe bot m-a zgariat! Fluturas .Un copil din grupa micã O întreabã pe furnicã: ..stai o clipa . din floare in floare Zbori batand din aripioare Stai.

Sa ma urc pe o aripa Sa ma duci departe in zari. Vrea ariciul sa-i desparta. Se întinde. cu mirare: O fi gâza. O porneste spre gradina! Stau bobocii în livada Si nu stiu ce sa mai creada! Nu s-au dumirit defel Si-l întreaba pe catel. Dau în cale de-un arici Si se-ntreaba. Dintr-o data. în liniste deplina. Iar raspunsul vine-ndata: E-o pisica speriata! LILIACUL In camasa lui albastra Bate seara la fereastra: Cioc! Cioc! Cioc! Eu sar din pat. mici.stiti voi oare?! . o fi floare? Nu e piatra. Sa mai vad si alte tari Ratustele si ariciul Trei boboci de rata. nici picioare! Suparat de-atâta cearta. somn usor!" PRIETENUL (Grigore Vieru) Un prieten . ca înteapa! O fi peste? Nu sta-n apa! Pentr-o râma e cam mare! N-are gura. El ma-ntreaba: "Te-ai culcat?" Sub parfumul-i violet Ii deschid fereastra-ncet: "Cum sa dorm? Te asteptam!" El intinde-atunci un ram. Murmurind incetisor: "Noapte buna. ghem de ace. Si. se desface.

de exemplu . fie ger.Ce poti face cu ? Desfasurare: li se cere copiilor sa enumere cât mai multe utilizari .E comoara cea mai mare! Omul fara de prieteni E ca bradul fara cetini. dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri. Utilizarea . soare. Exemplu: se arata o sfoara groasa.. se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante. nici vinde!!! FLOARE TRICOLORA Doar o floare intre flori Unduieste-n trei culori: Una parca e de jar.trecut prin cap si se face o selectie a celor mai neasteptate..neobisnuite pentru diverse obiecte .Ce nu poate sa fie ? Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat. animale seamana. 3. cu coada pisicii). Exercitiul seamana cu primul descris mai sus. fara explicatii. sa-l pun semn de tinut minte. sa cânt cu el la chitara etc) 2. Cele trei culori nu pier. Alta zici ca-i aur chiar. Utilizarea . Iar a treia e albastra Ca in august bolta noastra! Fie-arsita. sa desfac un nod. Analogia: . pantofi.Cu ce seamana ? Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si. într-un timp mult mai scurt.. Ca s-au infratit cu drag In al tarii noastre steag! EXERCITII DE CREATIVITATE . sa-l pun într-un muzeu..Ce nu poate fi un umeras? ... deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. cu un tren. Ce poti face cu un cui? (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o piatra. Din toate raspunsurile date.exemple 1. sa-l încalzesc si apoi sa-l tin în mâini. ia aminte: Nu se cumpara.(Posibile raspunsuri: cu un sarpe. li se cere ulterior celorlalti sa numeasca pe cele care nu le-au . pâine. cu un pârâu. Ca ogorul fara apa Si ca stanga fara dreapta. De exemplu: un umeras nu poate fi oglinda. . când acestea sun reci.. asezata ondulat. Un prieten. Exemplu: .

forma. dreptunghiuri). Se precizeaza ca aceste forme pot fi orice. lipindu-le.Aceeasi figura în alte chipuri sau . Acelasi lucru se poate face cu imaginea unui animal. jucarii muzicale) sau ce putem face frumos din peturi? (papusi decorative. sunt un stimulent deosebit de eficient pentru dezvoltarea imaginatiei creative. descriind-o asa cum a vazut-o el. unui tub etc. Modificarea: . Creativitatea gândirii este cu atât mai mare cu cât. 10. .. singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda. Rezultatele diferite. le se cere sa-si priveasca foarte atent lucrarea. Cele patruzeci de figuri trebuie sa creeze împreuna o imagine inspirata din realitate. apoi comparate.ce alte schimbari mai pot fi facute? 8. ci numai pe crearea uneia noi. în asa fel încât lucrarea sa devina o compozitie figurativa.Ce e rotund? Desfasurare: într-un interval de timp anuntat de la început se cere copiilor sa scrie numele a cât mai multe forme rotunde. dar de marimi si culori diferite (rotunduri. 5.toamna.impresionist ar fi rezultatul. li se da o noua sarcina: sa adapteze tabloul.4.. apoi.. 7.Surpriza petelor Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa acopere în întregime o foaie de desen cu pete de diferite culori si marimi. Ce putem face din ? Acest tip de exercitii de creativitate capata o tot mai larga utilizare în scoli. Analogia: . o a doua sarcina este gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. Pe lânga realizare. Adaptarea: .. vara sau primavara.Schimba forma. pe care copilul o va prezenta. dimensiune obiectului . Pentru o buna educatie ecologica. Astfel de exercitii sunt: cum putem refolosi cutiile metalice de conserve? (suport de creioane. unei cutii. vase pentru flori de interior). Exercitiul devine mai interesant daca aceeasi lucrare initiala se multiplica la copiator color si li se da tuturor elevilor. planta sau obiect. patrate. Dupa ce ei considera ca au terminat tablourile initiale. prin grupare se obtine un numar mare de categorii.Orice lucru poate altfel sau altceva Exercitiul se desfasoara pe diferite orientari ale creativitatii. oameni de zapada.. Modificarea: . Creativitate procesuala:. dar nu pierde nimic! Desfasurare: se da copiilor un portret taiat în mai multe bucati si li se cere sa-l refaca în alt mod decât cel initial. Dupa terminarea acestei sarcini. cu ajutorul unei carioca groasa. 6. care poate dezvalui un mod particular de a interpreta lumea.. Se insista pe evitarea refacerii imaginii.dati o alta culoare. Jocul figurilor geometrice Copiii primesc câte zece figuri geometrice de acelasi tip. 9. triunghiuri. copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. Dupa expirarea timpului. Având în vedere prima cerinta sa foloseasca . Sunt acceptate si interpretarile fanteziste. oricât de . cutie pentru nasturi. se citesc raspunsurile. la un anotimp .Tabloul cu anotimpuri Desfasurare: copiii sunt rugati sa creeze tablouri din diverse culori vii de hârtie creponata. si.. Din acestea li se cere sa creeze o compozitie figurativa.. Diversitatea prin asemanare: . sa dea petelor contur.dati o alta întrebuintare unei bucati de pânza. prin noi adaosuri. canalizate prin sugestii/întrebari de tipul: .. mai importante sunt explicatiile copilului. Modificarea/reciclarea: .

mare . e bine sa-si noteze. camion. Daca elevii sunt în clasa a IV a sau macar a III a. care sa respecte o evidenta corespondenta cu însusirile: . daca e posibil. precum acoperirea culorilor cu hârtie alba sau prin aplicarea de fulgi si oameni de zapada. pe orizontal în patru parti egale. aparat de fotografiat. 12.îndeosebi culori vii cerinta de a adapta tabloul la anotimpul iarna este cea care solicita cel mai mult creativitatea. figurile: un cerc mare. mare .Trei lumi într-una singura Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte. ascultând o înregistrare cu sunetele produse de acesta etc.Ce s-ar întâmpla daca toata lumea s-ar îmbraca la fel? .. vagoane. cerc mic sirag de margele.rotund. Exercitiul va evidentia la unii copii idei surprinzatoare. bomboane etc. la un moment dat. un patrat mare.Lucruri diferite si totusi asemanatoare Desfasurare: fiecare copil primeste o foaie de bloc de desen. stimulii auditivi vin foarte mult în sprijinul copiilor în imaginarea unor situatii despre un subiect dat. Transpunerea: . conteaza ideea principala a raspunsurilor.. acel animal si sa se gândeasca la: . insecta. în ordinea urmatoare. care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni surprinzatoare din partea copiilor.dreptunghi. ce si-au imaginat.dreptunghi.Sunt o alta fiinta Desfasurare: exercitiul se va derula dupa o discutie pregatitoare despre un animal. Creativitate procesuala:. într-o zi? . Cu cât aceasta legatura este mai dificil de facut. .Ce ar simti fata de oameni? 15.ce s-ar întâmpla daca ? Desfasurare: li se da copiilor câte o fisa pe care sunt scrise întrebari de tipul: . împartita. dreptunghi mare casa.. . mult mai mic decât primul. Posibile raspunsuri: cerc mare soare.Ce l-ar bucura cel mai mult? . . tren. Adaptarea: . mic .Ce s-ar întâmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data.Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamânt? .minge. Se cere elevilor sa-si imagineze o excursie în care.. Asocierea: . Pe fiecare coloana sunt desenate în partea de sus.Care ar fi cea mai mare grija al lui? . În acest exercitiu. de asemenea. . cu atât mai interesante sunt asocierile facute de copii.În excursie Desfasurare: se audiaza o înregistrare cu ciripit de pasarele.De cine/ce i-ar fi frica cel mai mult? .. 13. Ei vor avea de alcatuit un text scurt. balon. între care se poate face mai greu legatura.. prin care sa realizeze o situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date. mic . pentru a nu uita propriile idei în timpul povestirii celorlalti. de aceea se va cauta provocarea lor de a adapta tabloul multicolor la anotimpul iarna.Ce s-ar întâmpla daca apa ar avea culoarea rosie? Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate. pe scurt.. planta care îl fascineaza pe copil (Ce animal te impresioneaza cel mai mult?). un cerc mult mai mic decât primul si un patrat . susur de izvor si. Se cere elevilor sa-si închipuie ca sunt. 14. nasturi. Acomodarea: . si cu fosnet de frunze miscate de vânt. Exemplu: albina. au vazut un lucru care fie le-a placut foarte mult. medic.. La fel se poate imagina o calatorie cu trenul. fulgi de zapada. fara însa a-i forta. printr-o vraja. din minim trei enunturi.rotund. boc. dreptunghi mic cutii. fie i-a speriat si sa-l povesteasca si celorlalti. 11. Cerinta este sa se deseneze cât mai multe obiecte sau chiar fiinte..

. cu încrustatii. Fiecare copil alege un nasture si-si închipuie povestea lui de la fabricare pâna la depunerea în muzeu. a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren. unde toate lucrurile îi sunt necunoscute si ciudate. un raft pentru încaltaminte.Ce stii sa faci cu o carcasa de la un televizor foarte vechi? ( un scaunel..Pamântenii îi raspund extraterestrului si imediat îi pun ei o întrebare de tipul: . Un medic. fular.Ce nu s-a mai întâmplat? Exercitiul . în rolul . pe o fereastra deschisa.Posibil raspuns: . daca elevul mai are o noua idee. . 18. divers colorati etc. ivita în timpul prezentarii. o scena pentru un mini-teatru de papusi. luându-se la întrecere cu un avion.Ce stii sa faci cu.extraterestrului intra si ceilalti copii.. stegulet. pe care îi întreba diverse lucruri despre viata de pe pamânt. Utilizarea creativ-practica: . Cele mai interesante .nu s-au mai întâmplat .. în forma de triunghi?( batic.Ce stii sa faci cu o bucata de pânza rosie. o masca etc) . Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe Pamânt. iar în cealalta doua linii curbe deschise. . Ei cauta automat sa creeze o situatie prin care sa atribuie unor obiecte/fiinte însusiri ale altor obiecte/ fiinte cu ajutorul carora ele fac ceva care . . mici..Ce stii sa faca cu douazeci de boabe de fasole? (un colier pentru papusa. astfel încât sa rezulte o compozitie.De ce ploua? De ce manânca oamenii? De ce citesc în carti copiii? De ce danseaza etc. Desfasurare: învatatorul spune elevilor un cuvânt. Le se cere copiilor sa deseneze în prima jumatate zece figuri numai din linii drepte. Trebuie sa scrie cât mai multe detalii: a cui a fost. o istorie deosebita. Se mai adauga ca fiecare nasture a fost expus în . îl duc la muzeu etc ) . El se întâlneste cu un grup de copii pamânteni ( ceilalti copii). Întrebarile pot fi: . simpli.. sa le plantez. 17. folosind linii curbe. În prima jumatate sunt trasate doua linii drepte. mari.dar pe planeta ta de unde vine apa? cum traiti fara sa mâncati? . fata de masa.Un tren se opri într-o gara mica... Pe rând. care sa integreze si cele doua linii initiale. de exemplu.Doua linii si zece idei. Ursul a câstigat . un dulapior. diferite ca sens si lungime. cât mai multi.muzeu deoarece a avut o . Acelasi lucru trebuie sa-l faca si în cealalta jumatate.Un extraterestru pe Pamânt Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru ( daca este nevoie). integrând si cele doua linii initiale. ce calatorea cu trenul. O albina intra.. .istorii vor fi premiate... le trimit în cosmos etc). 20. când si cum a ajuns la muzeu.? Desfasurare: sub forma de întrebari puse de învatator si solutii. explicând figurile si utilitatea pe care le-a destinat-o în desen. cum arata haina/hainele pe care a fost cusut. 16.. Descrierile. prosop.. deosebiti.Muzeul nasturilor Desfasurare: se aduce copiilor o . date de copii. un colaj. din greseala. înlocuindu-le cu fantezii situate între basm si realitate. Exemplu: urs raspuns posibil: .colectie de nasturi diversi. dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe întrebari si raspunsuri. reale sau fanteziste. cum era persoana care l-a purtat... . La final îsi prezinta desenul.. aparent simplu. bandaj pentru o rana. patru linii douazeci de idei Desfasurare: copii primesc fiecare câte o foaie de bloc împartita în doua.Ursul a zburat. în tren. . 21. solicita creativitatea gândirii prin cunoasterea si eliminarea realului.viata interesanta. diferite ca si cuprindere si marime. sub forma de compuneri pot fi completate si oral.

Conditia succesului acestor activitati creare unei depline atmosfere permisive a exprimarii. ridiculizarea unor raspunsuri care fac rabat de la firesc. o râma. a îndraznelii de exprimare a viziunii proprii despre cum vad lumea cu relatiile. 25.O lume a tacerii Desfasurare: timp de zece minute copiii sunt rugati sa scrie mare cu un instrument care scrie gros. Întrebare: cum a iesit omul din groapa? (raspunsul: a sapat cu cutitul într-un perete al gropii si a pus pamântul lânga peretele opus. Se expun foile la vederea tuturor si.. Prin exercitiile de mai sus se poate cunoaste nivelul individual al dezvoltarii creativitatii. Cum iesim din situatii-limita? Se da copiilor urmatorul text: . tren tractor. mai grav. Analogia: . batatorindu-l. pe foaie mare. Exercitiul este valoros prin stimularea dorintei copiilor de a obtine si . originalitatea. casa. Exemple de astfel de perechi: casa gradinita.Un om a cazut într-o groapa adânca de trei metri. Creativitate procesuala: . blocând potentialul creativ al copilului. sunt construite de catre oameni etc. un cutit. câte obiecte/fiinte nu fac produc niciodata sunete/zgomote pe care sa le auzim. asa ca peste doua zile a iesit din groapa. 24. pisica. te apara de frig.. ploaie. au pereti. pe care nu se poate urca. Imaginatie creativa: . gaina cocos. înlaturând total apostrofarea sau.Tangram jocul celor sapte figuri Deja celebrul exercitiu al patratului Tangram foarte apreciat de tot mai multi copii. o furnica... fulgul de nea. Posibile raspunsuri: casa gradinita = în ele stau copii. Omul nu are la el mâncare decât pentru o zi doua. 22. usi.altceva . 23. fumul etc. nu a fost imposibil sa construiasca. El stie ca pe acolo nu va mai trece sigur nici un om timp de o luna de zile. care s-ar putea sa nu mai îndrazneasca niciodata sa-si dezvaluie posibilele aptitudini creative. vânt. Deoarece groapa era proaspat sapata. un puf de papadie. . prin batatorire doua praguri de câte jumatate de metru ca sa ajunga la marginea gropii si sa se salveze). o bucata de vata. o lingura si o cana.întrecerea. Creativitate inventiva: . care duc la inhibare. proaspat sapata si cu peretii abrupti. masina etc în diferite pozitii. pe alta parte.Ce asemanari sunt între aceste doua elemente diferite? Desfasurare: li se va explica elevilor ca vor trebui sa analizeze perechi de elemente ( obiecte sau fiinte) si sa scrie ce asemanari gasesc la acestea. din exemplele date vor compune o scurta descriere a unei lumi în care nimeni si nimic nu scoate nici un sunet. placerea explorarii noului. si se poate stimula gândirea creativa. baiat.. firul de par. ferestre. Prin rearanjarea celor sapte figuri se obtin foarte multe imagini stilizate de obiecte si fiinte: fata.. Posibile raspunsuri: pana. câine. pe de o parte. mar strugure etc. pisica soarece.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful