Sunteți pe pagina 1din 51

JOCURI SI CANTECE PENTRU COPII

Bate vantul frunzele (apleci mainile in stanga si-n dreapta ca o adiere de vant) Se-nvartesc moristile (aduci pumnii in fata si-i misti repede) Randunica asa zboara (mainile in lateral ca si cum ai avea aripi si zbori) Iar eu trag zmeul de sfoara (pumnii in fata si misti ca si cum ai trage de-o franghie). Mama la placinte face (faci cu mainile ca si cum ai intinde placinte) Bunicuta lana toarce (faci din degete ca si cum ai toarce) Tata trage la rindea (faci cu mainile ca si cum ai taia cu un fierastrau) Iar eu bat din palme-asa (bati din palme).

Degetelele
Degetelul mare pleaca la plimbare (ii iei degetul mare si i-l misti sau o pui pe ea sa-l miste cu manuta cealalta), Aratatorul duce bastonul (se repeta dar schimbam degetul si i-l indoim ca un baston Mijlociul duce pardesiul (repeti miscarea schimband degetul), Inelarul poarta ochelarii (schimbi degetul si faci din degete ochelari si-i pui la ochii ei), Degetelul mic nu face nimic, Ca e prea pitic Si se joaca in nisip (iei degetelul mic si-o gadili pe urma cu manutele ei

Zilele saptamanii
Nu e chip sa mai amani Saptamana-ncepe LUNI Miez de nuca vrei sa-mparti Urmatoarea zi e MARTI Porumbeii zboara-n cercuri, Iar a treia zi e MIERCURI.\\ Am un caine si-un pisoi, Si a patra zi e JOI Caii zburda cand sunt tineri, Caci a cincea zi e VINERI Vulturul din aripi da, De se face SAMBATA Si bufnita cugeta, Ca e iar DUMINICA.

Ne jucam, ne jucam Cu degetul mare noi ne jucam Cand degetul mare a obosit, Aratatorul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu aratatorul noi ne jucam Cand aratatorul a obosit Mijlociul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mijlociul noi ne jucam Cand mijlociul a obosit Inelarul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu inelarul noi ne jucam Cand inelarul a obosit Mititelul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mititelul noi ne jucam Cand mititelul a obosit Palmele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu palmele noi ne jucam Cand palmele au obosit Pumnisorii au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu pumnisorii noi ne jucam Cand pumnisorii au obosit Picioarele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu picioarele noi ne jucam Cand picioarele au obosit Ochisorii au adormit.

10 negri mititei
10 negrii mititei au papat oua 1 s-a intoxicat si-au ramas doar 9 9 negrii mititei au plecat la inot 1 s-a inecat pe loc si-au ramas doar 8 8 negrii mititei au mancat castane coapte

1 s-a fript tare rau si-au ramas doar 7 7 negrii mititei construiau la case 1 si-a rupt un picior si-au ramas doar 6 6 negrii mititei incaltau opinci 1 a alunecat si-au ramas doar 5 5 negrii mititei au plecat la teatru 1 a jucat cam prost si-au ramas doar 4 4 negrii mititei au mancat ardei pe-1 l-a piscat cam tare si-au ramas doar 3 3 negrii mititei au fost la razboi 1 a fost impuscat si-au ramas doar 2 2 negrii mititei au tras cu tunul 1 a murit din ei si-a ramas doar UNU!

Un pitic, foarte mic, Facea baie-ntr-un ibric. De sapun s-a-mpiedicat Si piticul s-a-nnecat. Vai, vai, ce pacat Ca piticul s-a-nnecat.

Pisicuta pis, pis, pis, Te-am visat azi-noapte-n vis Te spalam, te pieptanam, Funda rosie-ti puneam Dar tu hoata ce erai, Cu labuta ma zgariai.

UN PISOI NEVINOVAT de Aurora Contescu Dati-mi voie doar un pic,

sa explic: sunt pisoiul cel mai mic (cel cu pata pe botic) si de ieri de dimineata, tot mereu, fiecare ma inhata si ma da pe usa-afara. Ce-s eu, fiara ? Ce-s eu, leu ? Mie spuneti-mi, sa stiu, ce-am gresit, ce vina port, dac-am vrut sa scot la soare, la plimbare, pestisorul auriu, mai mult mort de suparare decat viu ? Dac-am vrut s-ajut la treaba, si cu-o laba sa desir si sa masor ata de pe un mosor si, macar, n-a fost putina am vreo vina ? Iar cand m-am uitat prin vase, sa vad ce-i si cum miroase, am gasit lapte in ele. Oare astea-s fapte rele ? Sunt uituci si sunt uituce: lasa-afara cozonacul si-ar putea sa se usuce nu-i mai bine sa-l mananci ? Pentru asta, poc, un branci si m-am dus de-a berbeleacul. Daca toate merg asa, am sa plec in lumea mea mai ales ca in gradina, colo, langa deditei, vad o pana de gaina. Aoleu, ce-i fac eu ei ! Sunt copil ca fiecare de Adrian Paunescu

Sunt copil ca fiecare

Si ma joc mereu, Jucaria cea mai mare Este tatal meu. Si cand tata nu-i acasa Ci-i altundeva Jucaria cea frumoasa Este mama mea. Si cand mama si cu tata Sunt plecati de-aici Pentru joc, sa tineti seama, Am niste bunici. Scumpa mama, draga tata Roata nu sta-n loc, Ca voi fi si eu odata Jucarie-n joc. Zdreanta L-ati vazut cumva pe Zdreanta, Cel cu ochii de faianta? E un cine zdrenturos De flocos, dar e frumos. Parca-i strns din petice, Ca sa-l tot mpiedice, Ferfenitele-i atrna Si pe ochi, pe nara crna, Si se-ncurca si descurca, Parca-i scos din calti pe furca. Are nsa o ureche De pungas fara pareche. Da trcoale la cotet, Ciufulit si-asa laiet, Asteptnd un ceas si doua O gaina sa se oua, Care cnta cotcodace, Proaspat oul cnd si-l face. De cnd e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie, Si, pe brnci, trs, grabis, Se strecoara pe furis. Pune laba, ia cu botul Si-nghite oul cu totul. - "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. - "L-a mncat!"

"Stai nitel, ca te dezvat Fara matura si bat. Te nvata mama minte." Si i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a mbucat, Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. Cnd se uita la gaina, Cu culcusul lui, vecina, Zice Zdreanta-n gndul lui "S-a facut a dracului!" MELCUL SUPARAT Sade melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine, pas-pas-pas Intalneste-un carabus. Striga melcu-n gura mare -nu te mai praji la soare DU-te-ncolo, nu-mi sta-n drum Ca te iau in coarne-acum.

PRIMAVARA Floare mica, ghiocel, esti frumos si mititel. Tu vestesti in toata tara Primavara, primavara Avion cu motor Avion cu motor Ia-ma si pe mine-n zbor Sama fac aviator!

Catelus cu parul cret: Catelus cu parul cret, Fura rata din cotet. El se jura ca nu fura Si l-am prins cu rata-n gura Si cu ou-n buzunar Hai la Sfatul Popular.

Nu ma duc c-am fost o data Si am cazut cu nasul in balta! Fapte bune de V. Tulbure Poti, udand cu stropitoarea, Sa ajuti sa creasca floarea! Poti sa treci fara sa strici Musuroiul de furnici! Iar pisoii mici si dragi, Poti de coada sa nu-i tragi! De pe-acuma, fapte bune Cate poti sa faci ti-oi spune: Poti sa dai la porumbei Cate-o strachina de mei! De la-nec, albina poti Intinzand un pai s-o scoti! Sfatul degetelor dupa Jean Aicard Spune degetul cel mare Catre-aratator, Spune degetul cel mare: - "N-am farma de mncare, Frate-aratator!" Spune, catre mijlociul, Cel aratator, Spune-aratatorul: -"Frate, Nu mai snt deloc bucate, Si de foame mor!" Se apleaca mijlociul Catre inelar, Si i spune-atta numai: - "Ce e de facut acuma, Frate inelar?" Lenes cata inelarul Catre ei, si-apoi, Cam n sila, le raspunde: - "Ce sa faci cnd nu-i de unde? Vom rabda si noi! ..." Prinde-atunci cel mic sa strige Mai istet ca ei: - "Ce tot plngem si ne frngem?

Hai la munca sa ne strngem Toti uniti, ca nu ramne Niciodata fara pine Cel ce vrea sa si-o cstige, Fratiorii mei! ..." Nelu-a spart o cana: Plici! Neatent, ce poti sa zici? Nimeni insa nu-l zari... S-o ascunda...bine-o fi? Se gandeste, se gandeste, Cana...nu se mai lipeste! Vine mama. "Ce-i cu tine? Ce stai suparat, copile?" Lacrimi mari rasar sub geana, "N-am nimic, am spart o cana!" "Rau, dar nu pot sa te cert, Ai gresit si-acum te iert! Dis de dimineata Ne spalam pe fata, Pe doi ochisori Si doi obrajori, Pe nasuc si pe gurita Pupa mama o fetita. Pe mnute ne spalam Si mergem ca sa mncam. Creste fata mare-mare Si frumoasa ca o floare Pisicuta pis, pis, pis

Pisicuta pis-pis-pis Te-am visat azi noapte-n vis Te spalam, te pieptanam, Funda rosie-ti puneam Dara tu te-ai suparat, Pe obraz m-ai zgariat Pisicuta, draga mea De ce esti atat de rea? Nu sunt rea, dar sunt micuta Ia sa-ti mai dau o labuta..

Iepurasul Iepurasul meu iubit , Cin'te intrece la fugit? Ai labute mititele, Ochisori ca doua stele , Mustacioara la gurita , Si un petec de codita . Iepurasii Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi. Unul sare de pe scara, Unul "Tup!" pe geam afara! Numai unu-i tare mic, Cu lacrimi mari pe botic: "Mai incet, nene franar, Ca eu-s mic, nu pot sa sar!" Greierasul Greierasul a mancat Un graunte inghetat! Si-acum striga ziua toata C-a mancat o inghetata! MOTANUL PEDEPSIT

Randunica e plecata Dupa hrana pentru pui, Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i Rade sub mustati motanul: -Ce noroc!...Pacat sa-l scap!... Iute sus!...Dar,poc,o piatra Il loveste drept in cap. Trist se tanguie motanul: -Miau si vai de capul meu. Petrisor il ia in brate: -Iarta-ma te rog,caci eu Te-am lovit,si rau imi pare, Dar de bietii puisori

Tie cum nu ti-a fost mila, Cand sarisesi sa-i omori? Broscuta O broscuta mititica S-a suit pe-o pietricica Si-a strigat in gura mare Toti copiii la culcare Ce am Am un nas, pe obraz, unu Ochi am doi ca si voi, 1, 2 si mai am cinci degetele, parca sunt lumanarele, 1, 2, 3, 4, 5. Are mama o fetita - I. D. Pietrari

Are mama o fetita, Cu ochi mari, cu gura mica, Fruntea ca o poienita, Genele de rindunica, Si, pe-obraz, o alunita, Dar are ceva ce-i strica: ii e parul ciufulit, Parca s-au jucat in el, Pina cind au obosit, Trei motani si-un soricel, Si-un arici foarte grabit. O, ce bine i-ar sedea Daca si l-ar pieptana 5 ani Cine zice ca sunt mic Am 5 ani si sunt voinic Diminieata cand ma scol Ma spal pe miini, pe gat, pe fata Fara nici un ajutor Tiii ce rau m-am incaltat Stangu-n dreptu-l-am bagat De ce radeti? Nu-i nimic, am 5 ani si sunt voinic!

Ratusca O ratusca mbufnata Sta pe mal cam suparata. - Mac, mac, mac Si mac, mac, mac, Eu n balta nu ma bag Ca ma ud pe lopatele, Nu mai pot merge cu ele. - Ga, ga, ga!, rde gnsacul. - Oac, oac, oac!, striga brotacul. Unde ati mai vazut voi, Dragi copii de pe la noi, O ratusca suparata Sa nu vrea sa intre n balta? Mai, ratusca mititica, Intra n balta fara frica. Acolo te racoresti Si prieteni buni gasesti BAIATUL MAMEI Are mama un baiat Un baiat, imbaiat. Stam de vorba amindoi Despre ghete cu noroi. Ghetele sint suparate C-au ramas necuratate, Dar baiatul le-a promis Ca le curata in vis. TOAMNA Toamna e de roade plina, S-au copt fructele-n gradina. Mere rumene, frumoase, Pere galbene, zemoase, Struguri aurii in vii Prune mari si brumarii. In camara le vom pune Caci la iarna vor fi bune. BABA IARNA Baba iarna zvapaiata A trimis un fulg la mine,

Sa ma-ntrebe daca-s gata S-o-ntilnesc cum se cuvine. -"Las-sa vina la fuguta!" Am raspuns cu bucurie: -"O astept cu saniuta, Ce mai vorba? Las-sa vie! CE SA FAC? Intr-o noapte instelata Am scos luna din galeata. N-a trecut o saptamana, Si am scos-o din fantana. Iar acuma ce sa fac? Luna a cazut in lac. Lacul e adanc de tot Si eu nu stiu sa inot.

RANDUNICA Uite, uite, vezi aici Cuibul unei randunici? Iar in cuib, cinci oua mici, Vor iesi cinci pui voinici, Si-n curand vom auzi Cip-cirip in zori de zi. URSULETUL Ursuletul meu nu stie, Nici macar o poezie. Dar eu stiu cate poftesti Ti le spun, daca doresti. Ursu-i tare mititel. Invat eu si pentru el.

A SOSIT O ZIDARITA La fereastra casei noastre A sosit o "zidarita" Sub barbie-i rosioara, Coada-i pare furculita. Din pamant, din fir de iarba, Randunica mea dibace Pentru puii ce-or sa vina Cuib pufos si trainic face.

Ciripi-vor puisorii de cu zori in faptul serii Bun venit la casa noastra, Oaspetii bucurosi ai verii! ARICIUL Un arici acu'ntr-o vara, Isi scrintise un picior Si amu tragea sa moara Sub o tufa de mohor. Fratilor, sariti va rog!! Nu vedeti ca sunt olog? Dau un dinte, dau o teapa Pentru un pahar cu apa! Uff! Ce sete ! Si ce soare! Cum s-ajung in trei picioare, La o apa curgatoare? BUNICA In soba arde focul, Din foc scantei mici sar, Bunica langa mine Citeste frumos, rar. Ea are glasul dulce, Imi place s-o ascult, Bunica imi zambeste, Oiubesc foarte mult. Citeste, se opreste, Poate a obosit. Din mana cartea-i cade, Bunica a atipit.

PAPUSICA Papusica din vitrina, Iesi afara, la lumina. Sa te vada trecatorii Ce frumosi-ti sunt ochisorii. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat, Langa gard s-a tupilat

Suparat ca l-a plouat. GAINUSA O gainusa scurma locul Si inghite boabe fel de fel Iar dupa pranz isi sterge ciocul C-o frunza-n loc de servetel. FURNICA O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. Incotro fugi surioara? Ia, ma duc si eu la moara Si-s grbita, si-s grabita, Ca m-i casa ne-ngrijita Si mi-s rufele la soare Si copiii-mi cer mincare. Ca la noi in musuroi Nu e timp pentru zabava, Ca de n-am fii de isprava Ar fii vai s-amar de noi MAMA De dragul tau pamantul De ghiocei e plin Si vin cocori din zare Si cerul e senin. Si-ntaiul fir de iarba A rasarit in prag Si-nmugureste pomul Sa-ti fie tie drag. Invata-ma ce-I bine Fereste-ma de rau, Iar eu voi creste, vrednic si bun De dragul tau! MIAUNICA Miaunica-i o pisica Mica, mica, mititica Cu mustatile de nea Si cu bot de catifea. Paru-i negru, matasos, Subtirel e si lucios. Si-n picioare e-ncaltata

Cu ghetute moi de vata. Astea-s ghete, sau pernute? Sta cu cele cinci gherute, Si cum vede-un soricel, Tipa, tipa, dupa el. CALUTUL Eu calutul mi-l iubesc Coada, coama-i netezesc Si-o sa plec in goana mare Sa va vad pe fiecare. IEPURASUL Iepurasul meu de plus, Tare-I necajit, ca uite A-mplinit un an acus Si nu are nici un dinte. URS DE CIOCOLATA Am un urs de ciocolata Intr-o punga colorata. S-a-ntalnit cu o lamaie Si o roaga sa ramaie. DE 8 MARTIE O sa-I cos maicutei mele Pe camasa doua stele Si-o sa strang de ziua ei Cei mai frumosi ghiocei. Vantul o sa-I dea in zbor De la mine-un martisor Dar pupicul meu prefer, Sa nu-l dau prin mesager. PISICUTA Pisicuta noastra hoata, A facut o boroboata. In camara a intrat Pe furis, si a luat O bucata de friptura. Mama nu stia ca fura. Daca o mai prinde-odata,

Vai de blana ei vargata PERIUTA Dintii veseli si curati Seamana ca niste frati. Bucuroasa periuta Se da huta, huta, huta. Dansa nu stie de gluma Freaca pana face spuma. Si de-acuma pe Ionel, Dintii nu-I mai dor de fel.

CANTECUL MAINILOR Doua maini am mititele Stiu sa coasa si sa spele Ele matura prin casa Ele-aduc painea la masa Ele deseneaza aici Iepuri, gaze, flori, arici Si cuprind ca doua flori Ai maicutei obrajori. SOSESTE PRIMAVARA Soseste primavara Cu muguri si cu flori Cu siruri lungi de berze Si carduri de cocori. Soseste primavara Si-aduce-n poala ei Atatea viorele Si-atatia ghiocei. BRADULET Bradulet plin de culori Si de daruri multe Ai venit aici la noi, De pe varf de munte. Bradulet cu strai de nea Si stelute-o mie Tu in fiecare an Ne-aduci bucurie.

FETITA SI PAPUSA Fiecare pui, Are mama lui. Si eu tot asa Am mamica mea. Am o papusica Uite-asa de mica. O-ngrijesc mereu Ca-i sunt mama eu. PAPUSA Am o casa mititica Si in casa-o papusica. Eu m-as bucura de ea Daca m-ar si asculta. Harnica-i doar la mancare Si la joc si la plimbare Inca nu stie ca-n viata Se munceste si se-nvata. FLOARE PENTRU MAMA Alb cu rosu fac o floare Cea mai mandra dintre flori. Azi o prind la pieptul mamei Mandra floare-un martisor. Fii mamica sanatoasa Ca frumoasa esti mereu Langa inima ta buna Poarta martisorul meu. RATA Rata, rata, ratisoara Ce te plimbi pe ulicioara? Cu papucii galbiori Lipa, lipa, pe carari? Mac, mac, mac, Vreau sa fac un ousor, Pentru tine, puisor! FLUTURE

Fluture alb si cuminte, Treci frumusel inainte, Culoarea ta imi place mie, Vei primi adapostire. Voua ce sa va zic eu? Sa plecati cu bine,zau! BATISTA MEA Batista mea e mica Si nasu-i mititel! Promit sa fiu cuminte, Sa am grija de el. Nu vreau sa zica lumea "Uite-l pe Murdarel!" DEGETELE Cum stau laolalta Frunzele pe ram La fiecare mana Cinci degete am. Cinci frati buni, ai spune Dar ce curios Unul e mai mare Altul e mai gros. Sau e mai subtire, Sau mai mititel, Dupa cum se vede Ele nu-s la fel. Degetele insa Toate la un loc Imi ajuta mie Zilnic sa ma joc. ZILELE SAPTAMANII De la unu-ncepi s-aduni Prima zi se cheama LUNI Unu si cu unu-s frati Cea de-a doua zi e MARTI Trei broscute salta-n cercuri Stii c-a treia zi e MIERCURI Patru greierasi vioi Canta pa-n se face JOI Cucu-nvata-a numara Ziua-a cincea-i VINEREA Cocostarcu-n apa sta

Ziua-a sasea-i SAMBATA Iar furnica harnica Gateste DUMINICA Zilele le stiti pe toate Dar sa-mi spuneti cate-s:SAPTE! SIMFONIA PRIMAVERII Cling cling A sunat un clopotel, Vantul c-a trecut prin el. Zum zum Zumzaie si o albina, Se trezeste in gradina Cip cirip Ciripeste-o randunica, Stand frumos pe-o ramurica Poca poc Mugurii plesnesc pe loc Din gradina in gradina, Primavara o sa vina CATELUL Catelusule sa-mi spui Unde-i laptele ca nu-i! Cine mi-a umblat la oala Ce-o gasesc acuma goala? Cine-i hotul ?n-ai fi tu? Dai din coada zici ca nu!? Dar esti plin de lapte tot Si pe coada si pe bot. PISICUTA Azi pisica mea e trista, Ca nu are o batista Sa-si sterga cu ea mustata Ca i-a murdarit-o rata. Pisicut-o stai nitel! Iti dau eu un prosopel. Dar pana ma-ntorc cu el, Ai grija de soricel? MELCUL SUPARAT

Vine melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine pas, pas, pas Intalneste-un carabus. Si din gura el striga Fugi de-aicea nu mai sta Da-te-n colo nu sta-n drum Ca te iau in coarne acum. GISCA de Marcela Penes Doamna Gasca cea cocheta Azi s-a dus la pravalie Ca sa-si cumpere umbrela, Ghete noi si palarie. Vai, vai, vai, cat e de mandra! Are ghete in picioare, Iar pe cioc, nu-ti vine a crede, Si-a pus ochelari de soare. -Un-te duci? O-ntreaba-o rata. -Unde sa ma duc? La piata! SIMTURILE Eu cu ochii dragi copii Vad papusi si jucarii Cu urechile oricand Aud fiece cuvant Limba si cu cerul gurii Imi spun gustul prajiturii Degetele-mi spun si ele De sunt moi chiflele mele Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. GHIOCELUL Ghiocel, ghiocel, Crud, suav si subtirel, Scoate capul din zapada Soarele sa mi te vada. Si ma iarta ca-ti ating Clopotelul de argint Si ma iarta ca te rup Mamei mele sa te duc. Sa se bucure si ea

Luminand cand te-o vedea BROASCA SI RACUSORUL Un' te duci, tu, racusor? Ma duc, broasca, sa ma-nsor! Ia-ma, racusor, pe mine, Caci cu mine-ai s-o duci bine: Imi da tata o mosie Si-o balta cu stufarie...! Eu, broscuta, te-as lua, Dar mi-i ca m-oi incurca: N-ai nici cap de legatoare, N-ai nici trup de cingatoare, Nici picior pentru papuc... La ce oare sa ma-ncurc? CAPSUNA NEMULTUMITA O capsuna cu pistrui Si cu fes micut, verzui Se plingea ca de la soare Toti pistruii-I cresc mai tare Si ca are mult necaz, Ca-i prea rosie-n obraz Si pin sa rasara luna, Se tot vaicarea intruna Of si vai, fir-ar sa fie De ce n-am ca si ciuperca Pe capsor, .o palarie? CATI CA VOI Sus pe gardul dinspre vie O gaina cenusie Si-un cocos impintenat S-au suit si stau la sfat. - Ia te uita, ma rog tie Cat de sus m-am inaltat! Si de-odata, cu glas tare, Incepura amandoi, Sa cotcodaceasca-n soare: Nimeni nu mai e ca noi! MAMA Nu-i copil in lumea-ntreaga

Care astfel sa nu spuna: Mama mea e cea mai buna, Mama mea e cea mai draga Spun la fel iedul, mierlita, Orice pui ce vietuieste Si cu-atat mai mult fireste Spun baiatul si fetita. Spun si eu maicutei mele Si voi spune totdeauna: Mama, tu esti numai una, Cum sunt soarele si luna . SCRISOARE CATRE MAMA Vezi mamica mea cea buna Tare multe-as vrea sa-ti scriu Dar sunt mica si nu stiu. Pentru mine, blandul soare, Iti trimite o scrisoare. Caci pe foaia din caiet Uite, a coborat incet. Un miez galben si fierbinte Stiu sa desenez cuminte, Fara sa ma iscalesc, Soare-nseamna: te iubesc . CE AM? Am un nas Pe obraz. Unu. Ochi am doi Ca si voi. Unu, doi. Am trei nasturi la hainuta : Un, doi, trei Am si patru buzunare Le-a tesut mama si-o floare. Si mai am cinci degetele, Parca sunt lumanarele Un, doi, trei, patru, cinci. POMISORUL MEU Am sadit un pomisor Singur in ograda Toti vecinii au venit Langa gard sa-l vada. Azi am fost din nou sa-l vad Tiiiii, ce bucurie Pomisorul meu plapand

Are flori o mie. PRIMAVARA Primavara a venit Cu alai de flori albastre Si cu cerul insorit Pe meleagurile noastre. Hai copile pe campii Sa fugim, sa prindem fluturi, Galbenelor papadii Palaria sa le-o scuturi. BABA CLOANTA Baba cloanta cotoroanta Rontaind ea roanta, roanta Dintii-i cad. Ii ia taraboanta Si ii duce la tocila Sa mai dea pe ei c-o pila. Baba cloanta, ce copila! Mai asculta de parinti Daca vrei in gura dinti! Nu mai roade cremenea Si-alte pietre-asemenea!

ZDREANTA de Tudor Arghezi L-ati vazut cumva pe Zdreanta, Cel cu ochii de faianta? E un cine zdrenturos De flocos, dar e frumos. Parca-i strans din petice, Ca sa-l tot impiedice, Ferfenitele-i atarna Si pe ochi, pe nara carna, Si se-ncurca si descurca, Parca-i scos din calti pe furca. Are insa o ureche De pungas fara pareche. Da tarcoale la cotet, Ciufulit si-asa laiet,

Asteptand un ceas si doua O gaina sa se oua, Care canta cotcodace, Proaspat oul cnd si-l face. De cnd e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie, Si, pe branci, taras, grabis, Se strecoara pe furis. Pune laba, ia cu botul Si-nghite oul cu totul. -- "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. -- "L-a mancat!" "Stai nitel, ca te dezvat Fara matura si bat. Te invata mama minte." Si i-a dat un ou fierbinte. Dar decum I-a imbucat, Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. Cnd se uita la gaina, Cu culcusul lui, vecina, Zice Zdreanta-n gandul lui "S-a facut a dracului!" Closca cu sapte pui Elena Fargo

Puii mamii, pui,pui,pui, Are closca sapte puiCinci pestriti, unul baltat, Numai unul e motat Si curat si incaltat. -Spune-mi, puiule, si mie De ce-ti face numai tie Mama ta, ciorapi si ghete, Si iti leaga mot in plete? Oare fratiorii tai Sunt asa de prosti si rai, Sau poate ca mama ta O fi lenesa ori rea? Spune puiul:-Mama mea Nu-i nici lenesa, nici rea Dar e trista, vai de ea, Caci ii fac rusine multa

Fratii mei si n-o asculta, Ca de-i cheama, fug pe-afara, Ca de-i prinde, plang si zbiara,Si de-aceea-s nespalati Si desculti si nemotati. Dar eu stau cu mama mea Si mi-i drag s'ascult de ea; Si de-aceea sunt motat Ca-s cuminte si curat. Catelusul schiop de ELENA FARAGO Eu am numai trei picioare, Si de-abia ma misc: top, top, Rad cand ma-ntalnesc copiii, Si ma cheama "cutu schiop". Fratii mei ceilalti se joaca Cu copii toti, dar eu Nu pot alerga ca dansii, Ca sunt schiop si cad mereu! Si stau singur toata ziua Si plang mult cand ma gandesc Ca tot schiop voi fi de-acuma Si tot trist am sa traiesc. Si cand ma gandesc ce bine M-as juca si eu acum, Si-as latra si eu din poarta La copii de pe drum!... Cat sunt de frumosi copiii Cei cuminti, si cat de mult Mi-ar placea sa stau cu dansii, Sa ma joc si sa-i ascult! Dar copiii rai la suflet Sunt urati, precum e-acel Care m-a schiopat pe mine, Si nu-i pot iubi de fel... M-a lovit din rautate Cu o piatra in picior, Si-am zacut, Si-am plans atata, De credeam ca am sa mor...

Acum vine si-mi da zahar Si ar vrea sa-mi fie bun, Si-as putea sa-l musc odata De picior, sa ma razbun, Dar il las asa, sa vada Raul, ca un biet catel Are inima mai buna Decat a avut-o el. Bondarul lenes de Elena Farago O furnica mititica, Cit un grauncior de mei, Duce-n spate-o greutate De trei ori cit botul ei. Pe carare-n jale mare Plinge un bondar ciapcin: - "Mor de foame Si n-am poame Si-as munci Dar n-am stapin!" ... - "Hai si-mi cara din povara Si sint gata sa-ti platesc." - "Cum n-as merge! Dar pe lege Jur ca nu pot sa muncesc!" ... - "Vai de tine! Ce rusine, Lenesule cersetor, Nici de mila, nici de sila Nu ti-as da un ajutor!" ... Pacalici la scoala de Nicolae Labis Pana noua-n palarie si hainuta de postav, Pacalici pe drum paseste fudulindu-se grozav. Dara din ghiozdan ce-atarna ca un firicel de plus? Ati ghicit? Codita-si scoase sa ia aer, Chitibus.

Iata scoala, dar ce zarva e acolo-ntre baieti? Tii, feciorul lui Tandala, batausul Tandalet. A trantit doua fetite, pe-un copil l-a injurat, si razand acum se plimba ca un pasa de-ngamfat. Pacalici spre el paseste: -Tandalet, acu', cat vad, cereti de la toti iertare, ca altminteri e prapad Talharul Pedepsit de Tudor Arghezi Tlharul pedepsit Intr-o zi, prin asfintit, Soaricele a-ndraznit Sa se creada n putere A prada stupul de miere. El intrase pe furis, Strecurat pe urdinis, Se gandea ca o albina-i Slaba, mica si putina, Pe cnd el, hot si borfas, Langa ea-i un urias. Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodul Si-si pusese-n cap minciuna Ca da-n stup de cate una. Roiul, cum de l-a zarit C-a intrat, l-a coplesit. Sacoteala sa-i mai ceara Nu! L-au imbracat cu ceara, De la bot pana la coada Tabarate mii, gramada, Si l-au strans cu mestesug, Incuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vream sa zic, Sa fii mare cu cel mic, Ca puterea se aduna Din toti micii impreuna.

PEDEAPSA MATEI I-auzi draga mea papusa, Zgarie mata la usa. Dar eu nu-ideschid deloc Ca sunt suparata foc! A furat iar ca o hoata, Un intreg picior de rata. Si-apoi, dupa ce i-a ros. Toata carnea de pe os, A dus osul binisor, In cotetul lui Azor. Ca pe el sa-l banuim Si sa nu il mai iubim. Si acum n-o bat, n-o cert, Dar nu vreau deloc s-o iert. Desi inca o iubesc, Trebuie s-o pedepsesc. C-a fost rea si mincinoasa Si n-o las sa intre-n casa. LA BUNICI In vacanta la bunici Vin si cei sapte pitici. De la ei invat usor, Alfabetul cartilor. Alba ca Zapada are Ca si ei, multa rabdare, Sa-mi arate pe-ndelete O multime de secrete. Acum stiu ce spune vantul, Ce-I raspunde-n somn pamantul, Inteleg si eu acum Soapta frunzei de pe drum, Trilul pasarii de noapte Si aroma ghindei coapte. Si mai stiu ca daca esti La bunici, parca traiesti Intr-o carte de povesti. MAMA M-a crescut mama in poala De la leagan pan la scoala. Zile-ntregi si nopti de-a randul Mi-a vegheat somnul si gandul.

M-a-nvatat sa ganguresc, Sa zic mama, sa zambesc. M-anvatat apoi prin casa Primii pasi pana la masa. M-a-nvatat sa nu m-alint M-a invatat sa nu mint, Sa nu stiu ce este frica, Toate m-a-nvatat mamica. Mama buna, mama draga, Te-oi iubi o viata-ntreaga Pentru tot ce ai facut, Pentru ca tu m-ai crescut! Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata, Cu blanita alba, creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc, Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste, Dar cum nimeni nu-l aude, Intr-o gheata se ascunde Doi frati cuminti de Elena Farago Noi suntem doi frati in casa Si nu ne certam deloc; Si suntem tacuti la masa, Si cuminti in orice loc. Avem hamuri, cerc si minge, Cand pe-afara ne jucam, Dar cand ploua ori cand ninge, Linistiti in casa stam.

Si cu jucarii frumoase, Ne jucam tot amandoi, Pe cand mama noastra coase Ori citeste langa noi. Mama noastra ne vorbeste Si ne mangaie duios, Iara seara ne citeste Ori ne spune-un basm frumos Pisicutul Pisicel Pisicutul Pisicel Mic, firav, abia-ntarcat Prin ograda a plecat: Ar vrea sa vada si el, Cum arat-un soricel Ciinele nostru Azor Il simte nestiutor, Si ce-si zice Azorel: -Hai sa rid un pic de el! Il cheama pe Pisicel Ii arata un vitel Si-i spune ca-i soricel! -Vai! se mira Pisicel, Ce frumos e-un soricel! Spune-i draga Azorica Sa se apropie fara frica. Uite zau, ba chiar asa Ma jur pe mustata mea Ca pe el nu-l voi minca! Este primul soricel Si nu ma ating de el. Cum vorbesc animalele Mita zice: Miau-miau-miau, Unde-i brinza ca s-o iau. Grivei zice: Ham-ham-ham, Cum as roade-un os dar n-am. Vaca zice: Mu-mu-mu, Nu-mi vad vitelusul, nu. Calul zice: Iha-ha, Vino, minzisor, nu sta.

Rata zice: Mac-mac-mac, Bine e sa-noti pe lac. Gisca zice: Ga-ga-ga, Pin-la riu cum as zbura. Puii zic: Piu-pii, piu-pii, Nu ne chinuiti, copii. Pisoiul cel mic Dati-mi voie doar un pic sa explic: Sunt pisoiul cel mai mic Cel cu pata pe botic Si de ieri de dimineata Toata lumea ma inhata Si ma da pe usa-afara! Ce-s eu, fiara? Ce-s eu, leu? Mie spuneti-mi sa stiu: Ce-am gresit, ce vina port Dac-am vrut sa scot la soare, la plimbare, Pestisorul auriu mai mult mort de suparare decit viu?!?! Dac-am vrut s-ajut la treaba Si c-o laba sa desir ata de pe un mosor... Oare astea-s lucruri rele??? Sunt uituci si sunt uituce: Las' afara cozonacul si-ar putea sa se usuce! Nu-i mai bine sa-l maninci? Pentru asta poc un brinci De m-am dus de-a berbeleacul! SOARECII Unde-i mita se ne vada Sa ne vada, sa nu creada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa de acasa Soarecii joaca pe masa? Chit-chit-chit! Unde-i mita se ne vada

Ca am luat casa in prada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa in camara Noi suntem stapini in tara! Chit-chit-chit!

Pisicuta mea Pisicuta mea frumoasa Cu blanita matasoasa Si cu nasul mititel Dragalas si frumusel Dar de ce cand esti iubita Tu scoti gheara ascutita Si ma zgarii? Nu vezi oare Ca-mi faci rau si ca ma doare? TRENUL IEPURASILOR Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi. Unul, sare de pe scara. Altul, tusti pe geam afara. Numai unul mic de tot Are lacrimi mari pe bot: "Mai incet nene franar, Ca sunt mic si vreau sa sar" Melc, melc codobelc Melc, melc codobelc Scoate coarne bouresti Ca te duc la balta, Si-ti dau apa calda, Si te duc la Dunare, Si-ti dau apa tulbure, Si te sui pe-un bustean, Sa mananci si leustean!

Pisicuta, pis, pis, pis Pisicuta, pis, pis, pis, Te-am visat azi-noapte-n vis, Te spalam, te pieptanam, Funda rosie-ti puneam. Insa tu te-ai suparat, Si pe ochi m-ai zgariat. Ce pacat, vai ce pacat! Tica, tica Tica, tica, tica, Mi-a mancat pisica Toata mancarica Si m-am dus la scoala Cu burtica goala. Tam-tam, hipopotam S-a-ngrasat un kilogram Cu paine si cu salam. Iepuras, ce faci aici? Iepuras, ce faci aici? Il intreaba Mos Arici. De ce plangi asa de tare? M-am speriat de niste fiare. Stau acolo langa lac Si tot striga oac-oac-oac. Fetita O fetita cu fundita Se ducea la gradinita Si mamica o-ntreba: Un' te duci fetita mea? Ia ma duc la gradinita Sa ma fac o doctorita Dar taticu-i suparat Ca n-are si el baiat O furnica duce-n spate O furnica duce-n spate Un graunte jumatate, Un'te duci tu surioara? Ia ma duc colea la moara. Si-s grabita, si-s grabita

Ca mi-i casa ne-ngrigita, Si mi-s rufele la soare Si copii vor mancare Piticul Un pitic Atit de mic Facea baie in ibric. De sapun S-a-mpiedicat Si piticul s-a-necat. Vai! Vai! ce pacat! Ca piticul s-a-necat. Rica Rica nu stia sa zica Rau, ratusca, ramurica Dar de cind baiatu-nvata Poezia despre rata Rica a-nvata sa zica Rau, ratusca, ramurica. Ratoiul bucatar La vagonul-restaurant E ratoiul elegant. Cu un sort legat la gusa, Scoate capul grav pe usa: Pentru pranz am sa va fac Cozonac cu mac, mac, mac. Gogoneata Sunt cea mai mica din gradinita Cu rochita scurtulita Si cu parul retezat Am uitat ce-am invatat. Mie-mi plac bomboanele, Jocul cu baloanele, Toata lumea ma rasfata Si ma striga Gogoneata ! PERIUTA Vesel e periuta: Toat ziua se d huta Si se joac si glumeste Nici n-ai spune c munceste.

Uite-asa, mai mult n glum, Zburd pn face spum. Dintilor le nfirip Alb vesmnt ce tine-o clip. i iubeste, i albeste Si pe cei mai mici i creste. Si-o ascult, c-i isteat, Periuta cea glumeat. Hai sa ne jucam Miorlaila pisicuta Tare-i trista saracuta... Ce-i cu ea? De-o saptamana N-are nici un ghem de lana Sa-l arunce si sa-l dea Dura-dura pe podea. IEPURASUL FURIOS Eu sunt iepurasul Tup Prin padure sar zdup! zdup! Sunt un iepuras de soi Cel mai tare iepuroi Am picioare lungi de tot Lungi urechi Mustati la bot Insa toate-s de prisos Coada n-am , sunt FURIOS!!! Mos Craciun Mos Craciun cu plete dalbe A venit de prin nameti Si aduce daruri multe La fetite si baieti Mos Craciun, Mos Craciun. Din batrani se povesteste Ca-n tot anul negresit Mos Craciun pribeag soseste Niciodata n-a lipsit Mos Craciun, Mos Craciun. Noi am fost cuminti tot anul Si milosi am fost mereu Si in fiecare seara Ne-am rugat la Dumnezeu. Mos Craciun, Mos Craciun MOS CRACIUN

Hai copii cu totii, Vine mosul bun Si ne-aduce-n tolba Tot ce este bun. Cai si jucarele, Cozonaci gustosi, Mandre papusele Toti sa fim voiosi. Hai, sarim-nainte Mosului iubit Si sa-i strigam tare: Bine ai venit! MOS CRACIUN Fulgii albi incep sa cada, Mos Craciun ca sa ii vada. Sa stie sa pregateasca, Bradul sa-l impodobeasca. - Mos Craciun, tu sa vii Cu multi saci de jucarii, Sa nu uiti ca grupa mica, Desi este mai pitica, A-nvatat sa-ti spuna tie Cantece si-o poezie.

MOS CRACIUN A venit, a venit Mos Craciun mult iubit Si ne-a dat, si ne-a dat Tot ce-n sac el a luat. Cu fel si fel de jucarii Vin fete si baieti de-a randul La Carnavalul de copii Pe Mos Craciun asteptandu-l OMUL DE ZAPADA Nasu-i de ardei Ochi-s de carbune, Matura sub brat Ii sta de minune I-am pus oala in cap In loc de palarie

Cat va sta in ger Frig nu o sa-i fie! SANIUTA Uite saniuta mea Zboara ca un fulg de nea Cand o sui pe derdelus Trage spre alunecus Cad se vede sus, ei bine Ar fugii si fara mine Dar n-o las pe ghiata buna Lunecam doar impreuna . MOS MARTIN Cu cojocul lui cel gros Mormaind morocanos Umbla mosul prin padure Dupa miere, dupa mure. Vara merge la vanat Iarna sta-n bordei culcat Cand dezgheturile vin, S-a trezit si Mos Martin. DOUA RATE Doua rate jumulite Au plecat sa se marite Si gaina,de sub pat: Merg si eu la maritat! Dar cocosul din gradina Ce ai gaina esti nebuna? Tu bonava de ficat, Te gindesti la maritat?

CIOCANITOAREA Cioc, cioc, cioc si iara cioc Bate-n nuc din loc in loc. Nucule cu frunza deasa Sigur stiu ca esti acasa, Usa daca mi-o deschizi, Eu te curat de omizi . NEPOTICA

Bunicuta, stii ceva? Nu mai stau la dumneata! Pentr-un ciob de farfurie, Faci atita galagie! Merg acasa, tai cocosul, Fac o supa, fac cafea Si-s cucoana-n casa mea! LA BUNICI Nepotica cea isteata, Se scoala de dimineata. Fuge fuga la bunici Sa le dea niste pupici. Bunicuta o ia-n brate, O alinta si-o rasfata. Iar bunicu-i cinta-ncet, Parca-i cucul in concert! MAMA Sus pe cer sant multe stele jos,sant mii de floricele Dar nici una dintre ele Nu-s ca ochii mamii mele Fiecare pui Are mama lui Si eu tot asa Am mamica mea. E ZIUA TA E ziua ta maicuta, Te-asteapta flori pe masa Si-un dar micut te-asteapta Cand ai sa vii acasa. Am sa-ti sarut obrajii La piept cand ma vei tine Si mainile ce nu au Odihna pentru tine. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat Langa gard s-a tupilat Necajit si suparat ca l-a plouat

Mai arici cu ochii mici Hai in casa la caldura Unde nimeni nu te fura Sus langa cuptor sa stai Sa nu capeti guturai ! PISICUTA Pisicuta sta la soare Si se linge pe picioare Da din cap, din urechi clipeste Si mustata netezeste! Miau, miau, miau! Eu in casa nu mai stau! Vine ploaia George Cosbuc Vine ploaia, bine imi pare, In gradina am o floare, Ploaia o va face mare, Vine ploaia, bine imi pare. Vine ploaia, bine face! Spicul plin de-acum se coace! Spicului racoarea-i place! Vine ploaia, bine face! MIELUL Am un miel, E negru tot De la coada pan' la bot Si in frunte are-o stea, Ca un fulg de nea. Eu il duc la oi la stana, Ii dau branza cu smantana, Ii dau nuci si ciocolata Si bomboane cate-odata, Dar prostutul isi freaca barba, Tot mai tate-i place iarba. PAPUSA VREA LA SCOALA Pe papusa, ce sa mint Tare-mi place s-o alint. N-are astampar draga mea,

Ce fac eu, face si ea. Smiorcaie doar cand se scoala: - Vreau si eu sa merg la scoala! Cum s-o iau? Pan o mai creste Doar la cresa mi-o primeste. MOTANEL Toata ziua motanel Sta cu lenea linga el Nu alearga, nu munceste Numai sta si leneveste.

Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata, Cu blanita alba, creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc, Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste, Dar cum nimeni nu-l aude, Intr-o gheata se ascunde. PAPUSICA Papusica asta mica, Mama stie doar sa zica. Cand se scoala dimineata, Nici macar nu-si spala fata. Nici nu doarme, se preface, Si nici patul nu si-l face. Cand vin de la gradinita, Are-o pata pe rochita. Florile nu le-a udat, Nu m-ajuta la spalat, Si nici la cumparaturi,

Ce urate-apucaturi! Papusica asta rea, Nu mai e fetita mea! DOI PRIETENI Am doi vechi prieteni Si-I iubesc la fel. Ei sunt Azorica Si cu Motanel. Sunt baieti de treaba Si foarte cuminti. Numai cand discuta Scot ghiare si dinti. Sa vezi harmalaie, Miau, miau si ham-ham Iar eu ca arbitru, Multe griji mai am. DOCTORITA Ma vedeti? Sunt doctorita! Am halat si nu rochita. Mama mea e mindra tare, Asa fata nimeni n-are!! Fac injectii, dau retete si prescriu medicamente. Si oricui este bolnav Ii zimbesc si-i spun: Nu-i grav! Pacientii ma iubesc Tuturor le daruiesc Pastilute colorate Si bomboane mentolate Si cind pleaca de la mine Sa le fie numai bine!! Piticii Piticii din padure Au case in ciuperci, Maninca fragi si mure Si-ncaleca pe melci. Piticii nu stiu carte, Nu stiu nici poezii. Iar melcii-i duc departe, In lungi calatorii. Si melcii-i duc la scoala,

La scoala de pitici. In zori de zi ii scoala, Ceasornicul arici. Ariciul are ace, Mai multe ca un ceas Si le da bobirnace Piticilor in nas. Toamna O frunza ruginie De vita de vie, Dansand a plecat , Pe pamant s-a asezat ... Si alta si apoi alta , O plapuma au format Si ca toamna a venit am aflat ... Strugurii albi si negri, Pe coarde se faleau, Ca sa ii culegem pe noi ne intrebau .. Un cos de nuiele Din camara am luat , Si-n el cu mare grija Ciorchini am asezat . Cruciulita Cruciulita sfnt Eu la gt o port, C-mi d sntate, Putere si noroc. M nchin la tine, Doamne, Chiar mic de m socoti, Lumineaz-mi mintea Si sufletul ct poti! Ajut-m, Iisuse, D-mi ocrotirea Ta Si-ti mulumesc tot timpul Prin rugciunea mea. Crticica minunat Mi, ghidus crticic, Chiar de esti asa de mic,

Draga mea, cum reusesti S ne bucuri cu povesti, Poezii nenumrate Cu versuri frumos rimate? De povesti ce s mai spun? N-am vzut ceva mai bun! Ce pe mine m inspir S desenez din natur. Multe lucruri ne nveti, Cum s fim copii isteti. HAM Catelusul face HAM De mancare nu mai am. C-am avut un pic de os Si l-am terminat de ros. Dati-mi, dati-mi de mancare, Sa ma fac voinic si mare. Casa sa vi-o pazesc, De dusmani sa va feresc.

Rtusca O rtusc mbufnat St pe mal cam suprat. - Mac, mac, mac Si mac, mac, mac, Eu n balt nu m bag C m ud pe loptele, Nu mai pot merge cu ele. - Ga, ga, ga!, rde gnsacul. - Oac, oac, oac!, strig brotacul. Unde ati mai vzut voi, Dragi copii de pe la noi, O rtusc suprat S nu vrea s intre n balt? Mi, rtusc mititic, Intr n balt fr fric. Acolo te rcoresti Si prieteni buni gsesti!

FURNICA

Un copil din grupa mic O ntreab pe furnic: - Ce tot cari, tu, n spinare Ct este ziua de mare? Nu i-e greu, nu obosesti? Stai putin s te odihnesti! - Of, nu pot, copile drag, Eu muncesc ziua ntreag, Car, adun n musuroi C-am copiii mici... si-apoi Ai si tu printi ca mine, Stii ct muncesc pentru tine? MOTANUL PEDEPSIT Rndunica e plecat Dup hran pentru pui, Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i. Rde sub mustti motanul: -Ce noroc!...Pcat s-l scap!... Iute sus!...Dar,poc, o piatr l loveste drept n cap. Trist se tnguie motanul: -Miau si vai de capul meu! Petrisor l ia n brae: -Iart-m, te rog, cci eu Te-am lovit, si ru mi pare, Dar de bieii puisori Tie cum nu ti-a fost mil, Cnd srisesi s-i omori? Catelus cu coada scurta Catelus cu coada scurta Cum ai petrecut la nunta? Am fost mare bucatar, Am pus carnea pe gratar Si-am dansat cu-o pisicuta Si-am calcat-o pe labuta. Si ea rau s-a suparat Si pe bot m-a zgariat! Fluturas , din floare in floare Zbori batand din aripioare Stai,stai o clipa

Sa ma urc pe o aripa Sa ma duci departe in zari, Sa mai vad si alte tari Ratustele si ariciul Trei boboci de rata, mici, Dau n cale de-un arici Si se-ntreaba, cu mirare: O fi gza, o fi floare? Nu e piatra, ca nteapa! O fi peste? Nu sta-n apa! Pentr-o rma e cam mare! N-are gura, nici picioare! Suparat de-atta cearta, Vrea ariciul sa-i desparta. Dintr-o data, ghem de ace, Se ntinde, se desface, Si, n liniste deplina, O porneste spre gradina! Stau bobocii n livada Si nu stiu ce sa mai creada! Nu s-au dumirit defel Si-l ntreaba pe catel. Iar raspunsul vine-ndata: E-o pisica speriata! LILIACUL In camasa lui albastra Bate seara la fereastra: Cioc! Cioc! Cioc! Eu sar din pat, El ma-ntreaba: "Te-ai culcat?" Sub parfumul-i violet Ii deschid fereastra-ncet: "Cum sa dorm? Te asteptam!" El intinde-atunci un ram, Murmurind incetisor: "Noapte buna, somn usor!" PRIETENUL (Grigore Vieru) Un prieten - stiti voi oare?!

E comoara cea mai mare! Omul fara de prieteni E ca bradul fara cetini, Ca ogorul fara apa Si ca stanga fara dreapta. Un prieten, ia aminte: Nu se cumpara, nici vinde!!!

FLOARE TRICOLORA Doar o floare intre flori Unduieste-n trei culori: Una parca e de jar, Alta zici ca-i aur chiar, Iar a treia e albastra Ca in august bolta noastra! Fie-arsita, fie ger, Cele trei culori nu pier, Ca s-au infratit cu drag In al tarii noastre steag!

EXERCITII DE CREATIVITATE - exemple

1. Utilizarea ,,Ce poti face cu ? Desfasurare: li se cere copiilor sa enumere ct mai multe utilizari ,,neobisnuite pentru diverse obiecte . Exemplu: ,, Ce poti face cu un cui? (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o piatra, sa desfac un nod, sa-l ncalzesc si apoi sa-l tin n mini, cnd acestea sun reci, sa-l pun semn de tinut minte, sa-l pun ntr-un muzeu, sa cnt cu el la chitara etc) 2. Utilizarea ,,Ce nu poate sa fie ? Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat, de exemplu ,,Ce nu poate fi un umeras? . Exercitiul seamana cu primul descris mai sus, dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri, ntr-un timp mult mai scurt. Din toate raspunsurile date, li se cere ulterior celorlalti sa numeasca pe cele care nu le-au ,,trecut prin cap si se face o selectie a celor mai neasteptate, deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. De exemplu: un umeras nu poate fi oglinda, soare, pantofi, pine. 3. Analogia: ,,Cu ce seamana ? Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si, fara explicatii, se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante, animale seamana. Exemplu: se arata o sfoara groasa, asezata ondulat.(Posibile raspunsuri: cu un sarpe, cu un pru, cu un tren, cu coada pisicii).

4. Analogia: ,,Surpriza petelor Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa acopere n ntregime o foaie de desen cu pete de diferite culori si marimi. Dupa terminarea acestei sarcini, le se cere sa-si priveasca foarte atent lucrarea, si, cu ajutorul unei carioca groasa, sa dea petelor contur, n asa fel nct lucrarea sa devina o compozitie figurativa. Exercitiul devine mai interesant daca aceeasi lucrare initiala se multiplica la copiator color si li se da tuturor elevilor. Rezultatele diferite, apoi comparate, sunt un stimulent deosebit de eficient pentru dezvoltarea imaginatiei creative. 5. Modificarea: ,,Aceeasi figura n alte chipuri sau ,,Schimba forma, dar nu pierde nimic! Desfasurare: se da copiilor un portret taiat n mai multe bucati si li se cere sa-l refaca n alt mod dect cel initial. Acelasi lucru se poate face cu imaginea unui animal, planta sau obiect. Se insista pe evitarea refacerii imaginii, ci numai pe crearea uneia noi, orict de ,,impresionist ar fi rezultatul. 6. Modificarea/reciclarea: ,, Ce putem face din ? Acest tip de exercitii de creativitate capata o tot mai larga utilizare n scoli. Pentru o buna educatie ecologica, copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. Astfel de exercitii sunt: cum putem refolosi cutiile metalice de conserve? (suport de creioane, cutie pentru nasturi, jucarii muzicale) sau ce putem face frumos din peturi? (papusi decorative, oameni de zapada, vase pentru flori de interior).

7. Modificarea: ,,Orice lucru poate altfel sau altceva Exercitiul se desfasoara pe diferite orientari ale creativitatii, canalizate prin sugestii/ntrebari de tipul: - dati o alta ntrebuintare unei bucati de pnza, unei cutii, unui tub etc. - dati o alta culoare, forma, dimensiune obiectului - ce alte schimbari mai pot fi facute? 8. Diversitatea prin asemanare: ,,Ce e rotund? Desfasurare: ntr-un interval de timp anuntat de la nceput se cere copiilor sa scrie numele a ct mai multe forme rotunde. Se precizeaza ca aceste forme pot fi orice, singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda. Dupa expirarea timpului, se citesc raspunsurile, apoi, o a doua sarcina este gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. Creativitatea gndirii este cu att mai mare cu ct, prin grupare se obtine un numar mare de categorii. 9. Creativitate procesuala:,, Jocul figurilor geometrice Copiii primesc cte zece figuri geometrice de acelasi tip, dar de marimi si culori diferite (rotunduri, patrate, triunghiuri, dreptunghiuri). Din acestea li se cere sa creeze o compozitie figurativa, lipindu-le. Cele patruzeci de figuri trebuie sa creeze mpreuna o imagine inspirata din realitate, pe care copilul o va prezenta, descriind-o asa cum a vazut-o el. Sunt acceptate si interpretarile fanteziste. Pe lnga realizare, mai importante sunt explicatiile copilului, care poate dezvalui un mod particular de a interpreta lumea. 10. Adaptarea: ,,Tabloul cu anotimpuri Desfasurare: copiii sunt rugati sa creeze tablouri din diverse culori vii de hrtie creponata. Dupa ce ei considera ca au terminat tablourile initiale, li se da o noua sarcina: sa adapteze tabloul, prin noi adaosuri, la un anotimp - toamna, vara sau primavara. Avnd n vedere prima cerinta sa foloseasca

ndeosebi culori vii cerinta de a adapta tabloul la anotimpul iarna este cea care solicita cel mai mult creativitatea, de aceea se va cauta provocarea lor de a adapta tabloul multicolor la anotimpul iarna, fara nsa a-i forta. Exercitiul va evidentia la unii copii idei surprinzatoare, precum acoperirea culorilor cu hrtie alba sau prin aplicarea de fulgi si oameni de zapada. 11. Creativitate procesuala:,,n excursie Desfasurare: se audiaza o nregistrare cu ciripit de pasarele, susur de izvor si, daca e posibil, si cu fosnet de frunze miscate de vnt. Se cere elevilor sa-si imagineze o excursie n care, la un moment dat, au vazut un lucru care fie le-a placut foarte mult, fie i-a speriat si sa-l povesteasca si celorlalti. Daca elevii sunt n clasa a IV a sau macar a III a, e bine sa-si noteze, pe scurt, ce si-au imaginat, pentru a nu uita propriile idei n timpul povestirii celorlalti. n acest exercitiu, stimulii auditivi vin foarte mult n sprijinul copiilor n imaginarea unor situatii despre un subiect dat. La fel se poate imagina o calatorie cu trenul, ascultnd o nregistrare cu sunetele produse de acesta etc. 12. Adaptarea: ,,ce s-ar ntmpla daca ? Desfasurare: li se da copiilor cte o fisa pe care sunt scrise ntrebari de tipul: - Ce s-ar ntmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data, ntr-o zi? - Ce s-ar ntmpla daca toata lumea s-ar mbraca la fel? - Ce s-ar ntmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamnt? - Ce s-ar ntmpla daca apa ar avea culoarea rosie? Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate, conteaza ideea principala a raspunsurilor, care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni surprinzatoare din partea copiilor. 13. Asocierea: ,,Lucruri diferite si totusi asemanatoare Desfasurare: fiecare copil primeste o foaie de bloc de desen, mpartita, pe orizontal n patru parti egale. Pe fiecare coloana sunt desenate n partea de sus, n ordinea urmatoare, figurile: un cerc mare, un patrat mare, un cerc mult mai mic dect primul si un patrat , de asemenea, mult mai mic dect primul. Cerinta este sa se deseneze ct mai multe obiecte sau chiar fiinte, care sa respecte o evidenta corespondenta cu nsusirile: ,,rotund, mare , ,,dreptunghi, mare , ,,rotund, mic , ,,dreptunghi, mic . Posibile raspunsuri: cerc mare soare, balon,minge; dreptunghi mare casa, boc, camion, vagoane; cerc mic sirag de margele, nasturi, fulgi de zapada; dreptunghi mic cutii, aparat de fotografiat, bomboane etc. 14. Transpunerea: ,,Sunt o alta fiinta Desfasurare: exercitiul se va derula dupa o discutie pregatitoare despre un animal, insecta, planta care l fascineaza pe copil (Ce animal te impresioneaza cel mai mult?). Se cere elevilor sa-si nchipuie ca sunt, printr-o vraja, acel animal si sa se gndeasca la: - Care ar fi cea mai mare grija al lui? - Ce l-ar bucura cel mai mult? - De cine/ce i-ar fi frica cel mai mult? - Ce ar simti fata de oameni? 15. Acomodarea: ,,Trei lumi ntr-una singura Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte, ntre care se poate face mai greu legatura. Cu ct aceasta legatura este mai dificil de facut, cu att mai interesante sunt asocierile facute de copii. Ei vor avea de alcatuit un text scurt, din minim trei enunturi, prin care sa realizeze o situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date. Exemplu: albina, tren, medic.

Posibil raspuns: ,,Un tren se opri ntr-o gara mica. O albina intra, din greseala, n tren, pe o fereastra deschisa. Un medic, ce calatorea cu trenul, a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren. 16. ,,Un extraterestru pe Pamnt Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru ( daca este nevoie), dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe ntrebari si raspunsuri. Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe Pamnt, unde toate lucrurile i sunt necunoscute si ciudate. El se ntlneste cu un grup de copii pamnteni ( ceilalti copii), pe care i ntreba diverse lucruri despre viata de pe pamnt, de exemplu. - De ce ploua? De ce mannca oamenii? De ce citesc n carti copiii? De ce danseaza etc. ,,Pamntenii i raspund extraterestrului si imediat i pun ei o ntrebare de tipul: ,,dar pe planeta ta de unde vine apa? cum traiti fara sa mncati? . Pe rnd, n rolul ,,extraterestrului intra si ceilalti copii. 17. ,,Muzeul nasturilor Desfasurare: se aduce copiilor o ,,colectie de nasturi diversi, ct mai multi, mari, mici, cu ncrustatii, simpli, deosebiti, divers colorati etc. Se mai adauga ca fiecare nasture a fost expus n ,,muzeu deoarece a avut o ,,viata interesanta, o istorie deosebita. Fiecare copil alege un nasture si-si nchipuie povestea lui de la fabricare pna la depunerea n muzeu. Trebuie sa scrie ct mai multe detalii: a cui a fost, cum arata haina/hainele pe care a fost cusut, cum era persoana care l-a purtat, cnd si cum a ajuns la muzeu. Descrierile, sub forma de compuneri pot fi completate si oral, daca elevul mai are o noua idee, ivita n timpul prezentarii. Cele mai interesante ,,istorii vor fi premiate. 18. Utilizarea creativ-practica: ,,Ce stii sa faci cu..? Desfasurare: sub forma de ntrebari puse de nvatator si solutii, reale sau fanteziste, date de copii. ntrebarile pot fi: - Ce stii sa faci cu o bucata de pnza rosie, n forma de triunghi?( batic, stegulet, fata de masa, prosop, fular, bandaj pentru o rana, o masca etc) - Ce stii sa faci cu o carcasa de la un televizor foarte vechi? ( un scaunel, un dulapior, o scena pentru un mini-teatru de papusi, un raft pentru ncaltaminte, l duc la muzeu etc ) - Ce stii sa faca cu douazeci de boabe de fasole? (un colier pentru papusa, un colaj, sa le plantez, le trimit n cosmos etc).

20. ,,Doua linii si zece idei, patru linii douazeci de idei Desfasurare: copii primesc fiecare cte o foaie de bloc mpartita n doua. n prima jumatate sunt trasate doua linii drepte, diferite ca sens si lungime, iar n cealalta doua linii curbe deschise, diferite ca si cuprindere si marime. Le se cere copiilor sa deseneze n prima jumatate zece figuri numai din linii drepte, care sa integreze si cele doua linii initiale, astfel nct sa rezulte o compozitie. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si n cealalta jumatate, folosind linii curbe, integrnd si cele doua linii initiale. La final si prezinta desenul, explicnd figurile si utilitatea pe care le-a destinat-o n desen.

21. ,,Ce nu s-a mai ntmplat? Exercitiul , aparent simplu, solicita creativitatea gndirii prin cunoasterea si eliminarea realului, nlocuindu-le cu fantezii situate ntre basm si realitate. Desfasurare: nvatatorul spune elevilor un cuvnt. Ei cauta automat sa creeze o situatie prin care sa atribuie unor obiecte/fiinte nsusiri ale altor obiecte/ fiinte cu ajutorul carora ele fac ceva care ,,nu s-au mai ntmplat . Exemplu: urs raspuns posibil: ,,Ursul a zburat, lundu-se la ntrecere cu un avion. Ursul a cstigat

ntrecerea. 22. Creativitate procesuala: ,,O lume a tacerii Desfasurare: timp de zece minute copiii sunt rugati sa scrie mare cu un instrument care scrie gros, pe foaie mare, cte obiecte/fiinte nu fac produc niciodata sunete/zgomote pe care sa le auzim. Posibile raspunsuri: pana, fulgul de nea, firul de par, un puf de papadie, o bucata de vata, o furnica, o rma, fumul etc. Se expun foile la vederea tuturor si, din exemplele date vor compune o scurta descriere a unei lumi n care nimeni si nimic nu scoate nici un sunet. 23. Creativitate inventiva: ,, Cum iesim din situatii-limita? Se da copiilor urmatorul text: ,,Un om a cazut ntr-o groapa adnca de trei metri, proaspat sapata si cu peretii abrupti, pe care nu se poate urca. Omul nu are la el mncare dect pentru o zi doua, un cutit, o lingura si o cana. El stie ca pe acolo nu va mai trece sigur nici un om timp de o luna de zile, asa ca peste doua zile a iesit din groapa. ntrebare: cum a iesit omul din groapa? (raspunsul: a sapat cu cutitul ntr-un perete al gropii si a pus pamntul lnga peretele opus, batatorindu-l. Deoarece groapa era proaspat sapata, nu a fost imposibil sa construiasca, prin batatorire doua praguri de cte jumatate de metru ca sa ajunga la marginea gropii si sa se salveze). 24. Imaginatie creativa: ,,Tangram jocul celor sapte figuri Deja celebrul exercitiu al patratului Tangram foarte apreciat de tot mai multi copii. Prin rearanjarea celor sapte figuri se obtin foarte multe imagini stilizate de obiecte si fiinte: fata, baiat, gaina cocos, cine, pisica, casa, masina etc n diferite pozitii. Exercitiul este valoros prin stimularea dorintei copiilor de a obtine si ,,altceva . 25. Analogia: ,,Ce asemanari sunt ntre aceste doua elemente diferite? Desfasurare: li se va explica elevilor ca vor trebui sa analizeze perechi de elemente ( obiecte sau fiinte) si sa scrie ce asemanari gasesc la acestea. Exemple de astfel de perechi: casa gradinita, pisica soarece, tren tractor, mar strugure etc. Posibile raspunsuri: casa gradinita = n ele stau copii, au pereti, usi, ferestre, te apara de frig, ploaie, vnt, sunt construite de catre oameni etc. Prin exercitiile de mai sus se poate cunoaste nivelul individual al dezvoltarii creativitatii, pe de o parte, si se poate stimula gndirea creativa, originalitatea, placerea explorarii noului, a ndraznelii de exprimare a viziunii proprii despre cum vad lumea cu relatiile, pe alta parte. Conditia succesului acestor activitati creare unei depline atmosfere permisive a exprimarii, nlaturnd total apostrofarea sau, mai grav, ridiculizarea unor raspunsuri care fac rabat de la firesc, care duc la inhibare, blocnd potentialul creativ al copilului, care s-ar putea sa nu mai ndrazneasca niciodata sa-si dezvaluie posibilele aptitudini creative.

S-ar putea să vă placă și