JOCURI SI CANTECE PENTRU COPII

Bate vantul frunzele (apleci mainile in stanga si-n dreapta ca o adiere de vant) Se-nvartesc moristile (aduci pumnii in fata si-i misti repede) Randunica asa zboara (mainile in lateral ca si cum ai avea aripi si zbori) Iar eu trag zmeul de sfoara (pumnii in fata si misti ca si cum ai trage de-o franghie). Mama la placinte face (faci cu mainile ca si cum ai intinde placinte) Bunicuta lana toarce (faci din degete ca si cum ai toarce) Tata trage la rindea (faci cu mainile ca si cum ai taia cu un fierastrau) Iar eu bat din palme-asa (bati din palme).

Degetelele
Degetelul mare pleaca la plimbare (ii iei degetul mare si i-l misti sau o pui pe ea sa-l miste cu manuta cealalta), Aratatorul duce bastonul (se repeta dar schimbam degetul si i-l indoim ca un baston Mijlociul duce pardesiul (repeti miscarea schimband degetul), Inelarul poarta ochelarii (schimbi degetul si faci din degete ochelari si-i pui la ochii ei), Degetelul mic nu face nimic, Ca e prea pitic Si se joaca in nisip (iei degetelul mic si-o gadili pe urma cu manutele ei

Zilele saptamanii
Nu e chip sa mai amani Saptamana-ncepe LUNI Miez de nuca vrei sa-mparti Urmatoarea zi e MARTI Porumbeii zboara-n cercuri, Iar a treia zi e MIERCURI.\\ Am un caine si-un pisoi, Si a patra zi e JOI Caii zburda cand sunt tineri, Caci a cincea zi e VINERI Vulturul din aripi da, De se face SAMBATA Si bufnita cugeta, Ca e iar DUMINICA.

Ne jucam, ne jucam Cu degetul mare noi ne jucam Cand degetul mare a obosit, Aratatorul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu aratatorul noi ne jucam Cand aratatorul a obosit Mijlociul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mijlociul noi ne jucam Cand mijlociul a obosit Inelarul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu inelarul noi ne jucam Cand inelarul a obosit Mititelul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mititelul noi ne jucam Cand mititelul a obosit Palmele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu palmele noi ne jucam Cand palmele au obosit Pumnisorii au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu pumnisorii noi ne jucam Cand pumnisorii au obosit Picioarele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu picioarele noi ne jucam Cand picioarele au obosit Ochisorii au adormit.

10 negri mititei
10 negrii mititei au papat oua 1 s-a intoxicat si-au ramas doar 9 9 negrii mititei au plecat la inot 1 s-a inecat pe loc si-au ramas doar 8 8 negrii mititei au mancat castane coapte

1 s-a fript tare rau si-au ramas doar 7 7 negrii mititei construiau la case 1 si-a rupt un picior si-au ramas doar 6 6 negrii mititei incaltau opinci 1 a alunecat si-au ramas doar 5 5 negrii mititei au plecat la teatru 1 a jucat cam prost si-au ramas doar 4 4 negrii mititei au mancat ardei pe-1 l-a piscat cam tare si-au ramas doar 3 3 negrii mititei au fost la razboi 1 a fost impuscat si-au ramas doar 2 2 negrii mititei au tras cu tunul 1 a murit din ei si-a ramas doar UNU!

Un pitic, foarte mic, Facea baie-ntr-un ibric. De sapun s-a-mpiedicat Si piticul s-a-nnecat. Vai, vai, ce pacat Ca piticul s-a-nnecat.

Pisicuta pis, pis, pis, Te-am visat azi-noapte-n vis Te spalam, te pieptanam, Funda rosie-ti puneam Dar tu hoata ce erai, Cu labuta ma zgariai.

UN PISOI NEVINOVAT de Aurora Contescu Dati-mi voie doar un pic,

sa explic: sunt pisoiul cel mai mic (cel cu pata pe botic) si de ieri de dimineata, tot mereu, fiecare ma inhata si ma da pe usa-afara. Ce-s eu, fiara ? Ce-s eu, leu ? Mie spuneti-mi, sa stiu, ce-am gresit, ce vina port, dac-am vrut sa scot la soare, la plimbare, pestisorul auriu, mai mult mort de suparare decat viu ? Dac-am vrut s-ajut la treaba, si cu-o laba sa desir si sa masor ata de pe un mosor si, macar, n-a fost putina am vreo vina ? Iar cand m-am uitat prin vase, sa vad ce-i si cum miroase, am gasit lapte in ele. Oare astea-s fapte rele ? Sunt uituci si sunt uituce: lasa-afara cozonacul si-ar putea sa se usuce nu-i mai bine sa-l mananci ? Pentru asta, poc, un branci si m-am dus de-a berbeleacul. Daca toate merg asa, am sa plec in lumea mea mai ales ca in gradina, colo, langa deditei, vad o pana de gaina. Aoleu, ce-i fac eu ei ! Sunt copil ca fiecare de Adrian Paunescu

Sunt copil ca fiecare

Si ma joc mereu, Jucaria cea mai mare Este tatal meu. Si cand tata nu-i acasa Ci-i altundeva Jucaria cea frumoasa Este mama mea. Si cand mama si cu tata Sunt plecati de-aici Pentru joc, sa tineti seama, Am niste bunici. Scumpa mama, draga tata Roata nu sta-n loc, Ca voi fi si eu odata Jucarie-n joc. Zdreanta L-ati vazut cumva pe Zdreanta, Cel cu ochii de faianta? E un câine zdrenturos De flocos, dar e frumos. Parca-i strâns din petice, Ca sa-l tot împiedice, Ferfenitele-i atârna Si pe ochi, pe nara cârna, Si se-ncurca si descurca, Parca-i scos din calti pe furca. Are însa o ureche De pungas fara pareche. Da târcoale la cotet, Ciufulit si-asa laiet, Asteptând un ceas si doua O gaina sa se oua, Care cânta cotcodace, Proaspat oul când si-l face. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie, Si, pe brânci, târâs, grabis, Se strecoara pe furis. Pune laba, ia cu botul Si-nghite oul cu totul. - "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. - "L-a mâncat!"

esti frumos si mititel. ghiocel. Striga melcu-n gura mare -nu te mai praji la soare DU-te-ncolo. Tu vestesti in toata tara Primavara. Te învata mama minte. vecina. Când se uita la gaina. Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat."Stai nitel. Zice Zdreanta-n gândul lui "S-a facut a dracului!" MELCUL SUPARAT Sade melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine. . primavara Avion cu motor Avion cu motor Ia-ma si pe mine-n zbor Sama fac aviator! Catelus cu parul cret: Catelus cu parul cret. Cu culcusul lui. ca te dezvat Fara matura si bat." Si i-a dat un ou fierbinte. Dar decum l-a îmbucat. pas-pas-pas Intalneste-un carabus. Fura rata din cotet. nu-mi sta-n drum Ca te iau in coarne-acum. PRIMAVARA Floare mica. El se jura ca nu fura Si l-am prins cu rata-n gura Si cu ou-n buzunar Hai la Sfatul Popular.

albina poti Intinzand un pai s-o scoti! Sfatul degetelor dupa Jean Aicard Spune degetul cel mare Catre-aratator. le raspunde: ."Ce e de facut acuma. Tulbure Poti. Sa ajuti sa creasca floarea! Poti sa treci fara sa strici Musuroiul de furnici! Iar pisoii mici si dragi. catre mijlociul. fapte bune Cate poti sa faci ti-oi spune: Poti sa dai la porumbei Cate-o strachina de mei! De la-nec. Si de foame mor!" Se apleaca mijlociul Catre inelar. Frate inelar?" Lenes cata inelarul Catre ei. Poti de coada sa nu-i tragi! De pe-acuma. udand cu stropitoarea. si-apoi. Spune-aratatorul: -"Frate. Cel aratator.."Ce sa faci cînd nu-i de unde? Vom rabda si noi! ."Ce tot plîngem si ne frîngem? .."N-am farîma de mîncare. Cam în sila." Prinde-atunci cel mic sa strige Mai istet ca ei: .Nu ma duc c-am fost o data Si am cazut cu nasul in balta! Fapte bune de V. Spune degetul cel mare: . Nu mai sînt deloc bucate. Frate-aratator!" Spune. Si îi spune-atîta numai: .

. pis. Funda rosie-ti puneam Dara tu te-ai suparat. Pe nasuc si pe gurita Pupa mama o fetita. Pe obraz m-ai zgariat Pisicuta. ce poti sa zici? Nimeni insa nu-l zari. te pieptanam.. Ai gresit si-acum te iert! Dis de dimineata Ne spalam pe fata. dar sunt micuta Ia sa-ti mai dau o labuta. ca nu ramîne Niciodata fara pîine Cel ce vrea sa si-o cîstige. Fratiorii mei! . Pe mânute ne spalam Si mergem ca sa mâncam...bine-o fi? Se gandeste. Cana.. . Pe doi ochisori Si doi obrajori. Creste fata mare-mare Si frumoasa ca o floare Pisicuta pis. "N-am nimic. copile?" Lacrimi mari rasar sub geana.nu se mai lipeste! Vine mama.. dar nu pot sa te cert.. draga mea De ce esti atat de rea? Nu sunt rea.. S-o ascunda. pis Pisicuta pis-pis-pis Te-am visat azi noapte-n vis Te spalam. se gandeste.Hai la munca sa ne strîngem Toti uniti. am spart o cana!" "Rau.." Nelu-a spart o cana: Plici! Neatent. "Ce-i cu tine? Ce stai suparat.

Iute sus!. Ochisori ca doua stele ..poc.si rau imi pare. Unul "Tup!" pe geam afara! Numai unu-i tare mic..caci eu Te-am lovit. Trist se tanguie motanul: -Miau si vai de capul meu.Dar. Cu lacrimi mari pe botic: "Mai incet. Petrisor il ia in brate: -Iarta-ma te rog. Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i Rade sub mustati motanul: -Ce noroc!. Ca eu-s mic. Dar de bietii puisori . nu pot sa sar!" Greierasul Greierasul a mancat Un graunte inghetat! Si-acum striga ziua toata C-a mancat o inghetata! MOTANUL PEDEPSIT Randunica e plecata Dupa hrana pentru pui. Mustacioara la gurita .. Cin'te intrece la fugit? Ai labute mititele... Unul sare de pe scara.Iepurasul Iepurasul meu iubit .o piatra Il loveste drept in cap.. Iepurasii Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi. nene franar. Si un petec de codita .Pacat sa-l scap!.

Are mama o fetita . D. Si-un arici foarte grabit. Si. Fruntea ca o poienita.I. o alunita. Genele de rindunica. pe gat. O. 4. 1. Cand sarisesi sa-i omori? Broscuta O broscuta mititica S-a suit pe-o pietricica Si-a strigat in gura mare Toti copiii la culcare Ce am Am un nas. am 5 ani si sunt voinic! . 3. pe fata Fara nici un ajutor Tiii ce rau m-am incaltat Stangu-n dreptu-l-am bagat De ce radeti? Nu-i nimic. 1. cu gura mica. parca sunt lumanarele. Trei motani si-un soricel.Tie cum nu ti-a fost mila. 2 si mai am cinci degetele. 5. Pina cind au obosit. 2. pe obraz. Cu ochi mari. unu Ochi am doi ca si voi. Parca s-au jucat in el. Dar are ceva ce-i strica: ii e parul ciufulit. pe-obraz. ce bine i-ar sedea Daca si l-ar pieptana 5 ani Cine zice ca sunt mic Am 5 ani si sunt voinic Diminieata cand ma scol Ma spal pe miini. Pietrari Are mama o fetita.

Ga. mac. râde gânsacul. S-au copt fructele-n gradina. zemoase. oac!. Nu mai pot merge cu ele. Pere galbene. In camara le vom pune Caci la iarna vor fi bune. . oac. Eu în balta nu ma bag Ca ma ud pe lopatele. . BABA IARNA Baba iarna zvapaiata A trimis un fulg la mine. ratusca mititica. TOAMNA Toamna e de roade plina.Ratusca O ratusca îmbufnata Sta pe mal cam suparata. Intra în balta fara frica. frumoase. ga!. mac. mac. Acolo te racoresti Si prieteni buni gasesti BAIATUL MAMEI Are mama un baiat Un baiat. Stam de vorba amindoi Despre ghete cu noroi. Unde ati mai vazut voi. striga brotacul. Dar baiatul le-a promis Ca le curata in vis. O ratusca suparata Sa nu vrea sa intre în balta? Mai. mac Si mac.Oac. Struguri aurii in vii Prune mari si brumarii. Mere rumene.Mac. ga. Dragi copii de pe la noi. . imbaiat. . Ghetele sint suparate C-au ramas necuratate.

Sa ma-ntrebe daca-s gata S-o-ntilnesc cum se cuvine. Si-n curand vom auzi Cip-cirip in zori de zi. Lacul e adanc de tot Si eu nu stiu sa inot. -"Las-sa vina la fuguta!" Am raspuns cu bucurie: -"O astept cu saniuta. Nici macar o poezie. cinci oua mici. N-a trecut o saptamana. RANDUNICA Uite. Coada-i pare furculita. Dar eu stiu cate poftesti Ti le spun. uite. . Iar acuma ce sa fac? Luna a cazut in lac. din fir de iarba. Ce mai vorba? Las-sa vie! CE SA FAC? Intr-o noapte instelata Am scos luna din galeata. Invat eu si pentru el. URSULETUL Ursuletul meu nu stie. Ursu-i tare mititel. Vor iesi cinci pui voinici. A SOSIT O ZIDARITA La fereastra casei noastre A sosit o "zidarita" Sub barbie-i rosioara. Din pamant. vezi aici Cuibul unei randunici? Iar in cuib. Si am scos-o din fantana. daca doresti. Randunica mea dibace Pentru puii ce-or sa vina Cuib pufos si trainic face.

ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat. La o apa curgatoare? BUNICA In soba arde focul. Din foc scantei mici sar. Bunica imi zambeste. Ea are glasul dulce.Ciripi-vor puisorii de cu zori in faptul serii Bun venit la casa noastra. Poate a obosit. PAPUSICA Papusica din vitrina. dau o teapa Pentru un pahar cu apa! Uff! Ce sete ! Si ce soare! Cum s-ajung in trei picioare. Bunica langa mine Citeste frumos. Fratilor. rar. se opreste. Iesi afara. Oiubesc foarte mult. Din mana cartea-i cade. sariti va rog!! Nu vedeti ca sunt olog? Dau un dinte. Langa gard s-a tupilat . Isi scrintise un picior Si amu tragea sa moara Sub o tufa de mohor. Bunica a atipit. Citeste. Oaspetii bucurosi ai verii! ARICIUL Un arici acu'ntr-o vara. Sa te vada trecatorii Ce frumosi-ti sunt ochisorii. la lumina. Imi place s-o ascult.

Suparat ca l-a plouat. ma duc si eu la moara Si-s grãbita. mititica Cu mustatile de nea Si cu bot de catifea. Ca m-i casa ne-ngrijita Si mi-s rufele la soare Si copiii-mi cer mincare. Subtirel e si lucios. matasos. Si-ntaiul fir de iarba A rasarit in prag Si-nmugureste pomul Sa-ti fie tie drag. Iar eu voi creste. Invata-ma ce-I bine Fereste-ma de rau. mica. si-s grabita. Ca la noi in musuroi Nu e timp pentru zabava. Paru-i negru. vrednic si bun De dragul tau! MIAUNICA Miaunica-i o pisica Mica. GAINUSA O gainusa scurma locul Si inghite boabe fel de fel Iar dupa pranz isi sterge ciocul C-o frunza-n loc de servetel. FURNICA O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. Incotro fugi surioara? Ia. Ca de n-am fii de isprava Ar fii vai s-amar de noi MAMA De dragul tau pamantul De ghiocei e plin Si vin cocori din zare Si cerul e senin. Si-n picioare e-ncaltata .

coama-i netezesc Si-o sa plec in goana mare Sa va vad pe fiecare. Vantul o sa-I dea in zbor De la mine-un martisor Dar pupicul meu prefer. Daca o mai prinde-odata. URS DE CIOCOLATA Am un urs de ciocolata Intr-o punga colorata. CALUTUL Eu calutul mi-l iubesc Coada. In camara a intrat Pe furis. PISICUTA Pisicuta noastra hoata. A facut o boroboata. Astea-s ghete. . DE 8 MARTIE O sa-I cos maicutei mele Pe camasa doua stele Si-o sa strang de ziua ei Cei mai frumosi ghiocei. Tare-I necajit. ca uite A-mplinit un an acus Si nu are nici un dinte. tipa.Cu ghetute moi de vata. si a luat O bucata de friptura. Tipa. IEPURASUL Iepurasul meu de plus. S-a-ntalnit cu o lamaie Si o roaga sa ramaie. Mama nu stia ca fura. Si cum vede-un soricel. Sa nu-l dau prin mesager. dupa el. sau pernute? Sta cu cele cinci gherute.

Dansa nu stie de gluma Freaca pana face spuma. De pe varf de munte. Si de-acuma pe Ionel. . Dintii nu-I mai dor de fel. Soseste primavara Si-aduce-n poala ei Atatea viorele Si-atatia ghiocei. arici Si cuprind ca doua flori Ai maicutei obrajori. huta.Vai de blana ei vargata PERIUTA Dintii veseli si curati Seamana ca niste frati. Bradulet cu strai de nea Si stelute-o mie Tu in fiecare an Ne-aduci bucurie. gaze. CANTECUL MAINILOR Doua maini am mititele Stiu sa coasa si sa spele Ele matura prin casa Ele-aduc painea la masa Ele deseneaza aici Iepuri. BRADULET Bradulet plin de culori Si de daruri multe Ai venit aici la noi. flori. Bucuroasa periuta Se da huta. SOSESTE PRIMAVARA Soseste primavara Cu muguri si cu flori Cu siruri lungi de berze Si carduri de cocori. huta.

O-ngrijesc mereu Ca-i sunt mama eu. puisor! FLUTURE . Azi o prind la pieptul mamei Mandra floare-un martisor. Si eu tot asa Am mamica mea.FETITA SI PAPUSA Fiecare pui. rata. Harnica-i doar la mancare Si la joc si la plimbare Inca nu stie ca-n viata Se munceste si se-nvata. Fii mamica sanatoasa Ca frumoasa esti mereu Langa inima ta buna Poarta martisorul meu. mac. lipa. ratisoara Ce te plimbi pe ulicioara? Cu papucii galbiori Lipa. RATA Rata. mac. PAPUSA Am o casa mititica Si in casa-o papusica. Eu m-as bucura de ea Daca m-ar si asculta. Am o papusica Uite-asa de mica. Pentru tine. pe carari? Mac. Are mama lui. FLOARE PENTRU MAMA Alb cu rosu fac o floare Cea mai mandra dintre flori. Vreau sa fac un ousor.

Nu vreau sa zica lumea "Uite-l pe Murdarel!" DEGETELE Cum stau laolalta Frunzele pe ram La fiecare mana Cinci degete am.zau! BATISTA MEA Batista mea e mica Si nasu-i mititel! Promit sa fiu cuminte. Treci frumusel inainte. Sa am grija de el. Sau e mai subtire. Voua ce sa va zic eu? Sa plecati cu bine. Cinci frati buni. Dupa cum se vede Ele nu-s la fel. Sau mai mititel.Fluture alb si cuminte. Vei primi adapostire. ai spune Dar ce curios Unul e mai mare Altul e mai gros. ZILELE SAPTAMANII De la unu-ncepi s-aduni Prima zi se cheama LUNI Unu si cu unu-s frati Cea de-a doua zi e MARTI Trei broscute salta-n cercuri Stii c-a treia zi e MIERCURI Patru greierasi vioi Canta pa-n se face JOI Cucu-nvata-a numara Ziua-a cincea-i VINEREA Cocostarcu-n apa sta . Culoarea ta imi place mie. Degetele insa Toate la un loc Imi ajuta mie Zilnic sa ma joc.

Ai grija de soricel? MELCUL SUPARAT . Stand frumos pe-o ramurica Poca poc Mugurii plesnesc pe loc Din gradina in gradina. Pisicut-o stai nitel! Iti dau eu un prosopel. PISICUTA Azi pisica mea e trista. Se trezeste in gradina Cip cirip Ciripeste-o randunica. Zum zum Zumzaie si o albina. Primavara o sa vina CATELUL Catelusule sa-mi spui Unde-i laptele ca nu-i! Cine mi-a umblat la oala Ce-o gasesc acuma goala? Cine-i hotul ?n-ai fi tu? Dai din coada zici ca nu!? Dar esti plin de lapte tot Si pe coada si pe bot.Ziua-a sasea-i SAMBATA Iar furnica harnica Gateste DUMINICA Zilele le stiti pe toate Dar sa-mi spuneti cate-s:SAPTE! SIMFONIA PRIMAVERII Cling cling A sunat un clopotel. Vantul c-a trecut prin el. Ca nu are o batista Sa-si sterga cu ea mustata Ca i-a murdarit-o rata. Dar pana ma-ntorc cu el.

Vine melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine pas. cat e de mandra! Are ghete in picioare. Scoate capul din zapada Soarele sa mi te vada. Ghete noi si palarie. suav si subtirel. GHIOCELUL Ghiocel. Si ma iarta ca-ti ating Clopotelul de argint Si ma iarta ca te rup Mamei mele sa te duc. vai. Sa se bucure si ea . -Unde sa ma duc? La piata! SIMTURILE Eu cu ochii dragi copii Vad papusi si jucarii Cu urechile oricand Aud fiece cuvant Limba si cu cerul gurii Imi spun gustul prajiturii Degetele-mi spun si ele De sunt moi chiflele mele Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. Si din gura el striga Fugi de-aicea nu mai sta Da-te-n colo nu sta-n drum Ca te iau in coarne acum. pas Intalneste-un carabus. ghiocel. -Un-te duci? O-ntreaba-o rata. pas. GISCA de Marcela Penes Doamna Gasca cea cocheta Azi s-a dus la pravalie Ca sa-si cumpere umbrela. Vai. vai. nu-ti vine a crede. Si-a pus ochelari de soare. Crud. Iar pe cioc.

! Eu. . sa ma-nsor! Ia-ma. N-ai nici trup de cingatoare..o palarie? CATI CA VOI Sus pe gardul dinspre vie O gaina cenusie Si-un cocos impintenat S-au suit si stau la sfat. Dar mi-i ca m-oi incurca: N-ai nici cap de legatoare. racusor? Ma duc. tu. Se tot vaicarea intruna Of si vai. Sa cotcodaceasca-n soare: Nimeni nu mai e ca noi! MAMA Nu-i copil in lumea-ntreaga . La ce oare sa ma-ncurc? CAPSUNA NEMULTUMITA O capsuna cu pistrui Si cu fes micut.. ma rog tie Cat de sus m-am inaltat! Si de-odata. fir-ar sa fie De ce n-am ca si ciuperca Pe capsor.Luminand cand te-o vedea BROASCA SI RACUSORUL Un' te duci. broscuta.. verzui Se plingea ca de la soare Toti pistruii-I cresc mai tare Si ca are mult necaz. . racusor. te-as lua. cu glas tare. Ca-i prea rosie-n obraz Si pin sa rasara luna. Nici picior pentru papuc. pe mine. Incepura amandoi. Caci cu mine-ai s-o duci bine: Imi da tata o mosie Si-o balta cu stufarie.Ia te uita. broasca..

a coborat incet. Azi am fost din nou sa-l vad Tiiiii. tu esti numai una. blandul soare. mierlita. doi. POMISORUL MEU Am sadit un pomisor Singur in ograda Toti vecinii au venit Langa gard sa-l vada. CE AM? Am un nas Pe obraz. doi. Caci pe foaia din caiet Uite. Unu. Soare-nseamna: te iubesc . trei. Fara sa ma iscalesc. Iti trimite o scrisoare. Un miez galben si fierbinte Stiu sa desenez cuminte. Orice pui ce vietuieste Si cu-atat mai mult fireste Spun baiatul si fetita. ce bucurie Pomisorul meu plapand . patru. Parca sunt lumanarele Un. cinci. Cum sunt soarele si luna . Si mai am cinci degetele. trei Am si patru buzunare Le-a tesut mama si-o floare. Spun si eu maicutei mele Si voi spune totdeauna: Mama. SCRISOARE CATRE MAMA Vezi mamica mea cea buna Tare multe-as vrea sa-ti scriu Dar sunt mica si nu stiu.Care astfel sa nu spuna: Mama mea e cea mai buna. Pentru mine. Unu. doi. Mama mea e cea mai draga Spun la fel iedul. Ochi am doi Ca si voi. Am trei nasturi la hainuta : Un.

Ciufulit si-asa laiet. Parca-i scos din calti pe furca. Hai copile pe campii Sa fugim. Are insa o ureche De pungas fara pareche. PRIMAVARA Primavara a venit Cu alai de flori albastre Si cu cerul insorit Pe meleagurile noastre. Galbenelor papadii Palaria sa le-o scuturi. Da tarcoale la cotet. Ferfenitele-i atarna Si pe ochi. BABA CLOANTA Baba cloanta cotoroanta Rontaind ea roanta. . roanta Dintii-i cad. Ii ia taraboanta Si ii duce la tocila Sa mai dea pe ei c-o pila. Ca sa-l tot impiedice. pe nara carna. Si se-ncurca si descurca. dar e frumos. sa prindem fluturi.Are flori o mie. Baba cloanta. Parca-i strans din petice. ce copila! Mai asculta de parinti Daca vrei in gura dinti! Nu mai roade cremenea Si-alte pietre-asemenea! ZDREANTA de Tudor Arghezi L-ati vazut cumva pe Zdreanta. Cel cu ochii de faianta? E un câine zdrenturos De flocos.

pe branci."Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie. si mie De ce-ti face numai tie Mama ta. pui. ciorapi si ghete. Sau poate ca mama ta O fi lenesa ori rea? Spune puiul:-Mama mea Nu-i nici lenesa.pui. vai de ea. -Spune-mi. vecina. ia cu botul Si-nghite oul cu totul. Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. Proaspat oul când si-l face. Are closca sapte puiCinci pestriti. Te invata mama minte. Si iti leaga mot in plete? Oare fratiorii tai Sunt asa de prosti si rai. Dar decum I-a imbucat. Cu culcusul lui. Pune laba. Se strecoara pe furis."L-a mancat!" "Stai nitel. nici rea Dar e trista. puiule. Care canta cotcodace.Asteptand un ceas si doua O gaina sa se oua. Când se uita la gaina. taras. -. grabis. Zice Zdreanta-n gandul lui "S-a facut a dracului!" Closca cu sapte pui Elena Fargo Puii mamii. Si. -. unul baltat.pui." Si i-a dat un ou fierbinte. Numai unul e motat Si curat si incaltat. ca te dezvat Fara matura si bat. Caci ii fac rusine multa .

. precum e-acel Care m-a schiopat pe mine. Si cand ma gandesc ce bine M-as juca si eu acum.. Si de-abia ma misc: top. si cat de mult Mi-ar placea sa stau cu dansii. Sa ma joc si sa-i ascult! Dar copiii rai la suflet Sunt urati. Si nu-i pot iubi de fel. Ca de-i cheama.. Ca de-i prinde. M-a lovit din rautate Cu o piatra in picior. Si-as latra si eu din poarta La copii de pe drum!. Rad cand ma-ntalnesc copiii. Si-am plans atata. Cat sunt de frumosi copiii Cei cuminti.Si de-aceea-s nespalati Si desculti si nemotati.. Ca sunt schiop si cad mereu! Si stau singur toata ziua Si plang mult cand ma gandesc Ca tot schiop voi fi de-acuma Si tot trist am sa traiesc.. Fratii mei ceilalti se joaca Cu copii toti. Si de-aceea sunt motat Ca-s cuminte si curat. fug pe-afara.Fratii mei si n-o asculta. Si ma cheama "cutu schiop". plang si zbiara. .. Dar eu stau cu mama mea Si mi-i drag s'ascult de ea. Catelusul schiop de ELENA FARAGO Eu am numai trei picioare. dar eu Nu pot alerga ca dansii. top. De credeam ca am sa mor. Si-am zacut.

Dar il las asa."Vai de tine! Ce rusine. . Dara din ghiozdan ce-atarna ca un firicel de plus? Ati ghicit? Codita-si scoase sa ia aer. Pacalici pe drum paseste fudulindu-se grozav.. Nici de mila. ."Mor de foame Si n-am poame Si-as munci Dar n-am stapin!" . ca un biet catel Are inima mai buna Decat a avut-o el. sa vada Raul. sa ma razbun. Chitibus. Pe carare-n jale mare Plinge un bondar ciapcin: .Acum vine si-mi da zahar Si ar vrea sa-mi fie bun." . Cit un grauncior de mei... nici de sila Nu ti-as da un ajutor!" ."Cum n-as merge! Dar pe lege Jur ca nu pot sa muncesc!" . Pacalici la scoala de Nicolae Labis Pana noua-n palarie si hainuta de postav..."Hai si-mi cara din povara Si sint gata sa-ti platesc. Si-as putea sa-l musc odata De picior. . Lenesule cersetor. Bondarul lenes de Elena Farago O furnica mititica.. Duce-n spate-o greutate De trei ori cit botul ei.

vream sa zic. prin asfintit. pe-un copil l-a injurat. feciorul lui Tandala. Si l-au strans cu mestesug. . l-a coplesit. cereti de la toti iertare. Roiul. Ca puterea se aduna Din toti micii impreuna. Langa ea-i un urias. Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodul Si-si pusese-n cap minciuna Ca da-n stup de cate una. Strecurat pe urdinis. Pe când el. gramada. si razand acum se plimba ca un pasa de-ngamfat. Nu ajunge. batausul Tandalet. Se gandea ca o albina-i Slaba. cum de l-a zarit C-a intrat. acu'. ca altminteri e prapad Talharul Pedepsit de Tudor Arghezi Tâlharul pedepsit Intr-o zi. dar ce zarva e acolo-ntre baieti? Tii. Sa fii mare cu cel mic. Soaricele a-ndraznit Sa se creada în putere A prada stupul de miere. El intrase pe furis. A trantit doua fetite. De la bot pana la coada Tabarate mii. cat vad.Iata scoala. mica si putina. hot si borfas. Sacoteala sa-i mai ceara Nu! L-au imbracat cu ceara. Pacalici spre el paseste: -Tandalet. Incuiat ca-ntr-un cosciug.

Alba ca Zapada are Ca si ei. In cotetul lui Azor. De la ei invat usor. Trebuie s-o pedepsesc. MAMA M-a crescut mama in poala De la leagan pan la scoala. A dus osul binisor.PEDEAPSA MATEI I-auzi draga mea papusa. Si acum n-o bat. Zile-ntregi si nopti de-a randul Mi-a vegheat somnul si gandul. Dar nu vreau deloc s-o iert. Dar eu nu-ideschid deloc Ca sunt suparata foc! A furat iar ca o hoata. Toata carnea de pe os. . Zgarie mata la usa. Sa-mi arate pe-ndelete O multime de secrete. parca traiesti Intr-o carte de povesti. Trilul pasarii de noapte Si aroma ghindei coapte. Inteleg si eu acum Soapta frunzei de pe drum. Ca pe el sa-l banuim Si sa nu il mai iubim. Ce-I raspunde-n somn pamantul. Alfabetul cartilor. Acum stiu ce spune vantul. Si-apoi. C-a fost rea si mincinoasa Si n-o las sa intre-n casa. Un intreg picior de rata. Si mai stiu ca daca esti La bunici. LA BUNICI In vacanta la bunici Vin si cei sapte pitici. multa rabdare. dupa ce i-a ros. Desi inca o iubesc. n-o cert.

Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. cerc si minge. Sa nu stiu ce este frica. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste. Pentru ca tu m-ai crescut! Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata. Toate m-a-nvatat mamica. Cu blanita alba. Cand pe-afara ne jucam. M-a-nvatat sa nu m-alint M-a invatat sa nu mint. Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc. Avem hamuri. Mama buna. Si cuminti in orice loc. M-anvatat apoi prin casa Primii pasi pana la masa. Te-oi iubi o viata-ntreaga Pentru tot ce ai facut. Si suntem tacuti la masa. sa zambesc. Linistiti in casa stam. mama draga.M-a-nvatat sa ganguresc. Sa zic mama. Dar cum nimeni nu-l aude. . Intr-o gheata se ascunde Doi frati cuminti de Elena Farago Noi suntem doi frati in casa Si nu ne certam deloc. Dar cand ploua ori cand ninge. creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga.

abia-ntarcat Prin ograda a plecat: Ar vrea sa vada si el. firav. nu. Vaca zice: Mu-mu-mu. Cum as roade-un os dar n-am. Cum arat-un soricel Ciinele nostru Azor Il simte nestiutor. Vino. . Grivei zice: Ham-ham-ham. Si ce-si zice Azorel: -Hai sa rid un pic de el! Il cheama pe Pisicel Ii arata un vitel Si-i spune ca-i soricel! -Vai! se mira Pisicel. Nu-mi vad vitelusul. Mama noastra ne vorbeste Si ne mangaie duios.Si cu jucarii frumoase. Cum vorbesc animalele Mita zice: Miau-miau-miau. Unde-i brinza ca s-o iau. Uite zau. Calul zice: Iha-ha. Ce frumos e-un soricel! Spune-i draga Azorica Sa se apropie fara frica. Iara seara ne citeste Ori ne spune-un basm frumos Pisicutul Pisicel Pisicutul Pisicel Mic. ba chiar asa Ma jur pe mustata mea Ca pe el nu-l voi minca! Este primul soricel Si nu ma ating de el. minzisor. Pe cand mama noastra coase Ori citeste langa noi. Ne jucam tot amandoi. nu sta.

Pin-la riu cum as zbura. Gisca zice: Ga-ga-ga. Oare astea-s lucruri rele??? Sunt uituci si sunt uituce: Las' afara cozonacul si-ar putea sa se usuce! Nu-i mai bine sa-l maninci? Pentru asta poc un brinci De m-am dus de-a berbeleacul! SOARECII Unde-i mita se ne vada Sa ne vada.Rata zice: Mac-mac-mac. leu? Mie spuneti-mi sa stiu: Ce-am gresit. ce vina port Dac-am vrut sa scot la soare.. Bine e sa-noti pe lac. Puii zic: Piu-pii. fiara? Ce-s eu. Nu ne chinuiti. sa nu creada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa de acasa Soarecii joaca pe masa? Chit-chit-chit! Unde-i mita se ne vada . la plimbare. copii. Pestisorul auriu mai mult mort de suparare decit viu?!?! Dac-am vrut s-ajut la treaba Si c-o laba sa desir ata de pe un mosor. piu-pii.. Pisoiul cel mic Dati-mi voie doar un pic sa explic: Sunt pisoiul cel mai mic Cel cu pata pe botic Si de ieri de dimineata Toata lumea ma inhata Si ma da pe usa-afara! Ce-s eu.

Ca sunt mic si vreau sa sar" Melc. tusti pe geam afara. Unul. Si te sui pe-un bustean. melc codobelc Melc. Altul. sare de pe scara. Sa mananci si leustean! .Ca am luat casa in prada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa in camara Noi suntem stapini in tara! Chit-chit-chit! Pisicuta mea Pisicuta mea frumoasa Cu blanita matasoasa Si cu nasul mititel Dragalas si frumusel Dar de ce cand esti iubita Tu scoti gheara ascutita Si ma zgarii? Nu vezi oare Ca-mi faci rau si ca ma doare? TRENUL IEPURASILOR Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi. Si te duc la Dunare. melc codobelc Scoate coarne bouresti Ca te duc la balta. Si-ti dau apa calda. Si-ti dau apa tulbure. Numai unul mic de tot Are lacrimi mari pe bot: "Mai incet nene franar.

Fetita O fetita cu fundita Se ducea la gradinita Si mamica o-ntreba: Un' te duci fetita mea? Ia ma duc la gradinita Sa ma fac o doctorita Dar taticu-i suparat Ca n-are si el baiat O furnica duce-n spate O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. Stau acolo langa lac Si tot striga oac-oac-oac. Mi-a mancat pisica Toata mancarica Si m-am dus la scoala Cu burtica goala. tica. pis Pisicuta. Si pe ochi m-ai zgariat. pis. hipopotam S-a-ngrasat un kilogram Cu paine si cu salam. tica. Tam-tam. De ce plangi asa de tare? M-am speriat de niste fiare. pis. Te spalam. vai ce pacat! Tica. Iepuras. pis. ce faci aici? Il intreaba Mos Arici. tica Tica. te pieptanam. ce faci aici? Iepuras.Pisicuta. Insa tu te-ai suparat. Un'te duci tu surioara? Ia ma duc colea la moara. Ce pacat. pis. pis. Te-am visat azi-noapte-n vis. Si-s grabita. si-s grabita . Funda rosie-ti puneam.

ramurica Dar de cind baiatu-nvata Poezia despre rata Rica a-nvata sa zica Rau. Mie-mi plac bomboanele. Gogoneata Sunt cea mai mica din gradinita Cu rochita scurtulita Si cu parul retezat Am uitat ce-am invatat. Si mi-s rufele la soare Si copii vor mancare Piticul Un pitic Atit de mic Facea baie in ibric.Ca mi-i casa ne-ngrigita. Jocul cu baloanele. . mac. Vai! Vai! ce pacat! Ca piticul s-a-necat. Rica Rica nu stia sa zica Rau. ramurica. Toata lumea ma rasfata Si ma striga Gogoneata ! PERIUTA Veselã e periuta: Toatã ziua se dã huta Si se joacã si glumeste Nici n-ai spune cã munceste. Cu un sort legat la gusa. mac. ratusca. ratusca. Ratoiul bucatar La vagonul-restaurant E ratoiul elegant. De sapun S-a-mpiedicat Si piticul s-a-necat. Scoate capul grav pe usa: Pentru pranz am sa va fac Cozonac cu mac.

IEPURASUL FURIOS Eu sunt iepurasul Tup Prin padure sar zdup! zdup! Sunt un iepuras de soi Cel mai tare iepuroi Am picioare lungi de tot Lungi urechi Mustati la bot Insa toate-s de prisos Coada n-am .Uite-asa. sunt FURIOS!!! Mos Craciun Mos Craciun cu plete dalbe A venit de prin nameti Si aduce daruri multe La fetite si baieti Mos Craciun. Mos Craciun. cã-i isteatã. Periuta cea glumeatã. Ce-i cu ea? De-o saptamana N-are nici un ghem de lana Sa-l arunce si sa-l dea Dura-dura pe podea. mai mult în glumã. Noi am fost cuminti tot anul Si milosi am fost mereu Si in fiecare seara Ne-am rugat la Dumnezeu. Hai sa ne jucam Miorlaila pisicuta Tare-i trista saracuta. Si-o ascultã. Mos Craciun. Din batrani se povesteste Ca-n tot anul negresit Mos Craciun pribeag soseste Niciodata n-a lipsit Mos Craciun... îi albeste Si pe cei mai mici îi creste. Zburdã pânã face spumã. Mos Craciun. Dintilor le înfiripã Alb vesmânt ce tine-o clipã. Mos Craciun MOS CRACIUN . Îi iubeste.

Cai si jucarele. Mandre papusele Toti sa fim voiosi. Matura sub brat Ii sta de minune I-am pus oala in cap In loc de palarie . Desi este mai pitica. Mos Craciun ca sa ii vada. Sa nu uiti ca grupa mica. Hai. Sa stie sa pregateasca. Vine mosul bun Si ne-aduce-n tolba Tot ce este bun. sarim-nainte Mosului iubit Si sa-i strigam tare: Bine ai venit! MOS CRACIUN Fulgii albi incep sa cada. . tu sa vii Cu multi saci de jucarii. Cu fel si fel de jucarii Vin fete si baieti de-a randul La Carnavalul de copii Pe Mos Craciun asteptandu-l OMUL DE ZAPADA Nasu-i de ardei Ochi-s de carbune.Hai copii cu totii.Mos Craciun. Cozonaci gustosi. A-nvatat sa-ti spuna tie Cantece si-o poezie. Bradul sa-l impodobeasca. MOS CRACIUN A venit. a venit Mos Craciun mult iubit Si ne-a dat. si ne-a dat Tot ce-n sac el a luat.

NEPOTICA . DOUA RATE Doua rate jumulite Au plecat sa se marite Si gaina. MOS MARTIN Cu cojocul lui cel gros Mormaind morocanos Umbla mosul prin padure Dupa miere. Nucule cu frunza deasa Sigur stiu ca esti acasa. cioc si iara cioc Bate-n nuc din loc in loc. Vara merge la vanat Iarna sta-n bordei culcat Cand dezgheturile vin. Usa daca mi-o deschizi.Cat va sta in ger Frig nu o sa-i fie! SANIUTA Uite saniuta mea Zboara ca un fulg de nea Cand o sui pe derdelus Trage spre alunecus Cad se vede sus.de sub pat: Merg si eu la maritat! Dar cocosul din gradina Ce ai gaina esti nebuna? Tu bonava de ficat. cioc. Eu te curat de omizi . ei bine Ar fugii si fara mine Dar n-o las pe ghiata buna Lunecam doar impreuna . Te gindesti la maritat? CIOCANITOAREA Cioc. S-a trezit si Mos Martin. dupa mure.

Am sa-ti sarut obrajii La piept cand ma vei tine Si mainile ce nu au Odihna pentru tine.sant mii de floricele Dar nici una dintre ele Nu-s ca ochii mamii mele Fiecare pui Are mama lui Si eu tot asa Am mamica mea. Faci atita galagie! Merg acasa. Parca-i cucul in concert! MAMA Sus pe cer sant multe stele jos. Fuge fuga la bunici Sa le dea niste pupici. Fac o supa. fac cafea Si-s cucoana-n casa mea! LA BUNICI Nepotica cea isteata. Iar bunicu-i cinta-ncet.Bunicuta. stii ceva? Nu mai stau la dumneata! Pentr-un ciob de farfurie. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat Langa gard s-a tupilat Necajit si suparat ca l-a plouat . Te-asteapta flori pe masa Si-un dar micut te-asteapta Cand ai sa vii acasa. O alinta si-o rasfata. tai cocosul. Bunicuta o ia-n brate. Se scoala de dimineata. E ZIUA TA E ziua ta maicuta.

N-are astampar draga mea. Ploaia o va face mare. Vine ploaia. miau! Eu in casa nu mai stau! Vine ploaia George Cosbuc Vine ploaia. bine imi pare.Mai arici cu ochii mici Hai in casa la caldura Unde nimeni nu te fura Sus langa cuptor sa stai Sa nu capeti guturai ! PISICUTA Pisicuta sta la soare Si se linge pe picioare Da din cap. bine face! MIELUL Am un miel. Tot mai tate-i place iarba. Vine ploaia. Ca un fulg de nea. Eu il duc la oi la stana. din urechi clipeste Si mustata netezeste! Miau. PAPUSA VREA LA SCOALA Pe papusa. E negru tot De la coada pan' la bot Si in frunte are-o stea. Ii dau nuci si ciocolata Si bomboane cate-odata. Dar prostutul isi freaca barba. bine face! Spicul plin de-acum se coace! Spicului racoarea-i place! Vine ploaia. ce sa mint Tare-mi place s-o alint. In gradina am o floare. Ii dau branza cu smantana. . miau. bine imi pare.

Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste. Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. . se preface. Smiorcaie doar cand se scoala: . Cand vin de la gradinita. Dar cum nimeni nu-l aude. Intr-o gheata se ascunde.Vreau si eu sa merg la scoala! Cum s-o iau? Pan o mai creste Doar la cresa mi-o primeste.Ce fac eu. PAPUSICA Papusica asta mica. Si nici patul nu si-l face. MOTANEL Toata ziua motanel Sta cu lenea linga el Nu alearga. Nu m-ajuta la spalat. creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. Si nici la cumparaturi. Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc. Mama stie doar sa zica. Florile nu le-a udat. Nici macar nu-si spala fata. Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata. Cand se scoala dimineata. Are-o pata pe rochita. face si ea. Cu blanita alba. nu munceste Numai sta si leneveste. Nici nu doarme.

Numai cand discuta Scot ghiare si dinti. . Sunt baieti de treaba Si foarte cuminti. Si oricui este bolnav Ii zimbesc si-i spun: Nu-i grav! Pacientii ma iubesc Tuturor le daruiesc Pastilute colorate Si bomboane mentolate Si cind pleaca de la mine Sa le fie numai bine!! Piticii Piticii din padure Au case in ciuperci. Piticii nu stiu carte. Nu mai e fetita mea! DOI PRIETENI Am doi vechi prieteni Si-I iubesc la fel. Maninca fragi si mure Si-ncaleca pe melci. dau retete si prescriu medicamente. Nu stiu nici poezii. Sa vezi harmalaie. Asa fata nimeni n-are!! Fac injectii. Ei sunt Azorica Si cu Motanel. Si melcii-i duc la scoala. In lungi calatorii. Miau. Multe griji mai am. Mama mea e mindra tare.Ce urate-apucaturi! Papusica asta rea. DOCTORITA Ma vedeti? Sunt doctorita! Am halat si nu rochita. Iar melcii-i duc departe. miau si ham-ham Iar eu ca arbitru.

. Si alta si apoi alta . Toamna O frunza ruginie De vita de vie.. O plapuma au format Si ca toamna a venit am aflat . Si-n el cu mare grija Ciorchini am asezat . Putere si noroc. Ca sa ii culegem pe noi ne intrebau . Un cos de nuiele Din camara am luat . Strugurii albi si negri. Doamne.. Ceasornicul arici. Cã-mi dã sãnãtate.La scoala de pitici. Chiar mic de mã socoti. In zori de zi ii scoala. Pe coarde se faleau. Lumineazã-mi mintea Si sufletul cât poti! Ajutã-mã. Chiar de esti asa de micã. ghidusã cãrticicã. Mã închin la tine. Cãrticica minunatã Mãi. Dansand a plecat .... Iisuse. Mai multe ca un ceas Si le da bobirnace Piticilor in nas. Dã-mi ocrotirea Ta Si-ti mulþumesc tot timpul Prin rugãciunea mea. Cruciulita Cruciulita sfântã Eu la gât o port. Ariciul are ace. Pe pamant s-a asezat .

mac. Eu în baltã nu mã bag Cã mã ud pe lopãtele. HAM Catelusul face HAM De mancare nu mai am. Acolo te rãcoresti Si prieteni buni gãsesti! FURNICA . Rãtusca O rãtuscã îmbufnatã Stã pe mal cam supãratã. Unde ati mai vãzut voi. Cum sã fim copii isteti. Intrã în baltã fãrã fricã. Dragi copii de pe la noi. mac.Oac. ga. oac. C-am avut un pic de os Si l-am terminat de ros. rãtuscã mititicã. . .Ga.Mac. Nu mai pot merge cu ele. strigã brotacul.Draga mea. mac. O rãtuscã supãratã Sã nu vrea sã intre în baltã? Mãi. ga!. oac!. râde gânsacul. De dusmani sa va feresc. Sa ma fac voinic si mare. Dati-mi. dati-mi de mancare. Casa sa vi-o pazesc. cum reusesti Sã ne bucuri cu povesti. . mac Si mac. Multe lucruri ne înveti. Poezii nenumãrate Cu versuri frumos rimate? De povesti ce sã mai spun? N-am vãzut ceva mai bun! Ce pe mine mã inspirã Sã desenez din naturã.

..Ce tot cari. din floare in floare Zbori batand din aripioare Stai.. adun în musuroi C-am copiii mici. Am pus carnea pe gratar Si-am dansat cu-o pisicuta Si-am calcat-o pe labuta. în spinare Cât este ziua de mare? Nu þi-e greu. nu obosesti? Stai putin sã te odihnesti! . Car. si rãu îmi pare. Trist se tânguie motanul: -Miau si vai de capul meu! Petrisor îl ia în braþe: -Iartã-mã.. Eu muncesc ziua întreagã. Când sãrisesi sã-i omori? Catelus cu coada scurta Catelus cu coada scurta Cum ai petrecut la nunta? Am fost mare bucatar. Dar de bieþii puisori Tie cum nu ti-a fost milã.Of.Un copil din grupa micã O întreabã pe furnicã: . o piatrã Îl loveste drept în cap. te rog. tu. Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i. Iute sus!.Pãcat sã-l scap!.. Râde sub mustãti motanul: -Ce noroc!. si-apoi Ai si tu pãrinti ca mine. nu pot. cãci eu Te-am lovit.. Si ea rau s-a suparat Si pe bot m-a zgariat! Fluturas . Stii cât muncesc pentru tine? MOTANUL PEDEPSIT Rândunica e plecatã Dupã hranã pentru pui..poc.Dar. copile dragã.stai o clipa ..

somn usor!" PRIETENUL (Grigore Vieru) Un prieten . Murmurind incetisor: "Noapte buna. O porneste spre gradina! Stau bobocii în livada Si nu stiu ce sa mai creada! Nu s-au dumirit defel Si-l întreaba pe catel. o fi floare? Nu e piatra. Dau în cale de-un arici Si se-ntreaba. în liniste deplina. Iar raspunsul vine-ndata: E-o pisica speriata! LILIACUL In camasa lui albastra Bate seara la fereastra: Cioc! Cioc! Cioc! Eu sar din pat. Dintr-o data. ca înteapa! O fi peste? Nu sta-n apa! Pentr-o râma e cam mare! N-are gura. mici. se desface. Si.Sa ma urc pe o aripa Sa ma duci departe in zari. nici picioare! Suparat de-atâta cearta. Sa mai vad si alte tari Ratustele si ariciul Trei boboci de rata. ghem de ace. Se întinde. El ma-ntreaba: "Te-ai culcat?" Sub parfumul-i violet Ii deschid fereastra-ncet: "Cum sa dorm? Te asteptam!" El intinde-atunci un ram.stiti voi oare?! . cu mirare: O fi gâza. Vrea ariciul sa-i desparta.

soare. Ca ogorul fara apa Si ca stanga fara dreapta.. pâine. asezata ondulat. Iar a treia e albastra Ca in august bolta noastra! Fie-arsita. de exemplu . Exercitiul seamana cu primul descris mai sus. se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante.(Posibile raspunsuri: cu un sarpe. 3. sa cânt cu el la chitara etc) 2.Ce nu poate fi un umeras? . când acestea sun reci. sa desfac un nod. cu un tren. deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. Ca s-au infratit cu drag In al tarii noastre steag! EXERCITII DE CREATIVITATE .Ce poti face cu ? Desfasurare: li se cere copiilor sa enumere cât mai multe utilizari ... cu un pârâu. Utilizarea . fie ger. Utilizarea . De exemplu: un umeras nu poate fi oglinda.trecut prin cap si se face o selectie a celor mai neasteptate. pantofi. Cele trei culori nu pier. .exemple 1.E comoara cea mai mare! Omul fara de prieteni E ca bradul fara cetini. li se cere ulterior celorlalti sa numeasca pe cele care nu le-au . Analogia: . Din toate raspunsurile date.. dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri. sa-l pun într-un muzeu. sa-l încalzesc si apoi sa-l tin în mâini.Ce nu poate sa fie ? Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat.. Alta zici ca-i aur chiar. cu coada pisicii).. Un prieten. într-un timp mult mai scurt.Cu ce seamana ? Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si. nici vinde!!! FLOARE TRICOLORA Doar o floare intre flori Unduieste-n trei culori: Una parca e de jar. fara explicatii. sa-l pun semn de tinut minte. ia aminte: Nu se cumpara. Exemplu: .neobisnuite pentru diverse obiecte . Ce poti face cu un cui? (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o piatra.. animale seamana. Exemplu: se arata o sfoara groasa.

Modificarea: . prin grupare se obtine un numar mare de categorii. oricât de . sunt un stimulent deosebit de eficient pentru dezvoltarea imaginatiei creative.4. ci numai pe crearea uneia noi. Având în vedere prima cerinta sa foloseasca .Orice lucru poate altfel sau altceva Exercitiul se desfasoara pe diferite orientari ale creativitatii. Creativitatea gândirii este cu atât mai mare cu cât. . Dupa terminarea acestei sarcini. cu ajutorul unei carioca groasa.dati o alta culoare. care poate dezvalui un mod particular de a interpreta lumea. 7. descriind-o asa cum a vazut-o el. oameni de zapada. pe care copilul o va prezenta.. o a doua sarcina este gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. Creativitate procesuala:. Dupa expirarea timpului. le se cere sa-si priveasca foarte atent lucrarea. prin noi adaosuri. Cele patruzeci de figuri trebuie sa creeze împreuna o imagine inspirata din realitate. forma. vase pentru flori de interior). în asa fel încât lucrarea sa devina o compozitie figurativa. canalizate prin sugestii/întrebari de tipul: . vara sau primavara.. patrate.Ce e rotund? Desfasurare: într-un interval de timp anuntat de la început se cere copiilor sa scrie numele a cât mai multe forme rotunde. Modificarea: . jucarii muzicale) sau ce putem face frumos din peturi? (papusi decorative. se citesc raspunsurile. sa dea petelor contur. planta sau obiect.Tabloul cu anotimpuri Desfasurare: copiii sunt rugati sa creeze tablouri din diverse culori vii de hârtie creponata. dimensiune obiectului . Exercitiul devine mai interesant daca aceeasi lucrare initiala se multiplica la copiator color si li se da tuturor elevilor. Modificarea/reciclarea: .dati o alta întrebuintare unei bucati de pânza. Ce putem face din ? Acest tip de exercitii de creativitate capata o tot mai larga utilizare în scoli. 10.. li se da o noua sarcina: sa adapteze tabloul.. Diversitatea prin asemanare: . Pentru o buna educatie ecologica. unei cutii.. Pe lânga realizare.toamna... Sunt acceptate si interpretarile fanteziste. 6. Dupa ce ei considera ca au terminat tablourile initiale. cutie pentru nasturi. si. triunghiuri. 9. 5. Se precizeaza ca aceste forme pot fi orice. dar nu pierde nimic! Desfasurare: se da copiilor un portret taiat în mai multe bucati si li se cere sa-l refaca în alt mod decât cel initial. dreptunghiuri).Surpriza petelor Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa acopere în întregime o foaie de desen cu pete de diferite culori si marimi.ce alte schimbari mai pot fi facute? 8. lipindu-le. Rezultatele diferite. copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. Analogia: .Aceeasi figura în alte chipuri sau . Din acestea li se cere sa creeze o compozitie figurativa. apoi.impresionist ar fi rezultatul. dar de marimi si culori diferite (rotunduri. mai importante sunt explicatiile copilului. Adaptarea: .. singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda. unui tub etc. Acelasi lucru se poate face cu imaginea unui animal. Astfel de exercitii sunt: cum putem refolosi cutiile metalice de conserve? (suport de creioane.. apoi comparate. la un anotimp .Schimba forma. Se insista pe evitarea refacerii imaginii. Jocul figurilor geometrice Copiii primesc câte zece figuri geometrice de acelasi tip.

Se cere elevilor sa-si închipuie ca sunt. dreptunghi mare casa. au vazut un lucru care fie le-a placut foarte mult. planta care îl fascineaza pe copil (Ce animal te impresioneaza cel mai mult?). prin care sa realizeze o situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date. mult mai mic decât primul.. . . la un moment dat. figurile: un cerc mare. Transpunerea: . aparat de fotografiat.. acel animal si sa se gândeasca la: . 11. de asemenea.Ce l-ar bucura cel mai mult? .. Acomodarea: . La fel se poate imagina o calatorie cu trenul. Ei vor avea de alcatuit un text scurt.îndeosebi culori vii cerinta de a adapta tabloul la anotimpul iarna este cea care solicita cel mai mult creativitatea. Daca elevii sunt în clasa a IV a sau macar a III a.Care ar fi cea mai mare grija al lui? . precum acoperirea culorilor cu hârtie alba sau prin aplicarea de fulgi si oameni de zapada.Ce s-ar întâmpla daca apa ar avea culoarea rosie? Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate. Asocierea: . insecta.minge. fie i-a speriat si sa-l povesteasca si celorlalti. cu atât mai interesante sunt asocierile facute de copii. e bine sa-si noteze. stimulii auditivi vin foarte mult în sprijinul copiilor în imaginarea unor situatii despre un subiect dat.Ce ar simti fata de oameni? 15. 13. Cerinta este sa se deseneze cât mai multe obiecte sau chiar fiinte. mare . susur de izvor si.Ce s-ar întâmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data. printr-o vraja. Exercitiul va evidentia la unii copii idei surprinzatoare. 14. ascultând o înregistrare cu sunetele produse de acesta etc. balon. vagoane. un patrat mare.dreptunghi. nasturi. medic. Creativitate procesuala:. care sa respecte o evidenta corespondenta cu însusirile: . . tren. într-o zi? ..rotund. pe orizontal în patru parti egale. din minim trei enunturi.. mic .dreptunghi. mic .Trei lumi într-una singura Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte. fulgi de zapada.De cine/ce i-ar fi frica cel mai mult? . În acest exercitiu. dreptunghi mic cutii.. camion.. între care se poate face mai greu legatura.Ce s-ar întâmpla daca toata lumea s-ar îmbraca la fel? . împartita. mare .Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamânt? .rotund. 12. conteaza ideea principala a raspunsurilor. Pe fiecare coloana sunt desenate în partea de sus. Cu cât aceasta legatura este mai dificil de facut. care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni surprinzatoare din partea copiilor.În excursie Desfasurare: se audiaza o înregistrare cu ciripit de pasarele. fara însa a-i forta.ce s-ar întâmpla daca ? Desfasurare: li se da copiilor câte o fisa pe care sunt scrise întrebari de tipul: .Lucruri diferite si totusi asemanatoare Desfasurare: fiecare copil primeste o foaie de bloc de desen. pentru a nu uita propriile idei în timpul povestirii celorlalti. de aceea se va cauta provocarea lor de a adapta tabloul multicolor la anotimpul iarna. pe scurt. cerc mic sirag de margele. în ordinea urmatoare. ce si-au imaginat. Posibile raspunsuri: cerc mare soare. si cu fosnet de frunze miscate de vânt. un cerc mult mai mic decât primul si un patrat .Sunt o alta fiinta Desfasurare: exercitiul se va derula dupa o discutie pregatitoare despre un animal. . boc. daca e posibil. Se cere elevilor sa-si imagineze o excursie în care.. bomboane etc. Adaptarea: . Exemplu: albina..

o istorie deosebita. stegulet. simpli.Doua linii si zece idei.. folosind linii curbe. ..muzeu deoarece a avut o . îl duc la muzeu etc ) .. În prima jumatate sunt trasate doua linii drepte. Descrierile. pe o fereastra deschisa. Desfasurare: învatatorul spune elevilor un cuvânt. deosebiti.Ce nu s-a mai întâmplat? Exercitiul . de exemplu. care sa integreze si cele doua linii initiale. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si în cealalta jumatate. mici. Ei cauta automat sa creeze o situatie prin care sa atribuie unor obiecte/fiinte însusiri ale altor obiecte/ fiinte cu ajutorul carora ele fac ceva care . înlocuindu-le cu fantezii situate între basm si realitate. sa le plantez. din greseala. .Un extraterestru pe Pamânt Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru ( daca este nevoie).Ce stii sa faci cu o carcasa de la un televizor foarte vechi? ( un scaunel. 16. ce calatorea cu trenul. sub forma de compuneri pot fi completate si oral. Ursul a câstigat . Fiecare copil alege un nasture si-si închipuie povestea lui de la fabricare pâna la depunerea în muzeu. Un medic. Utilizarea creativ-practica: . ivita în timpul prezentarii.. patru linii douazeci de idei Desfasurare: copii primesc fiecare câte o foaie de bloc împartita în doua. fata de masa. Le se cere copiilor sa deseneze în prima jumatate zece figuri numai din linii drepte. 18. în forma de triunghi?( batic.. pe care îi întreba diverse lucruri despre viata de pe pamânt. dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe întrebari si raspunsuri. în rolul . a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren.. le trimit în cosmos etc). cum era persoana care l-a purtat. 20. explicând figurile si utilitatea pe care le-a destinat-o în desen. aparent simplu.De ce ploua? De ce manânca oamenii? De ce citesc în carti copiii? De ce danseaza etc. Cele mai interesante . astfel încât sa rezulte o compozitie.colectie de nasturi diversi. un colaj.viata interesanta. Întrebarile pot fi: . diferite ca sens si lungime.Ce stii sa faci cu o bucata de pânza rosie.. cum arata haina/hainele pe care a fost cusut.... integrând si cele doua linii initiale.. Se mai adauga ca fiecare nasture a fost expus în . reale sau fanteziste. fular. El se întâlneste cu un grup de copii pamânteni ( ceilalti copii). solicita creativitatea gândirii prin cunoasterea si eliminarea realului.. daca elevul mai are o noua idee. Pe rând.? Desfasurare: sub forma de întrebari puse de învatator si solutii. unde toate lucrurile îi sunt necunoscute si ciudate. mari.Ursul a zburat. divers colorati etc.. o scena pentru un mini-teatru de papusi. 21. . o masca etc) . .Muzeul nasturilor Desfasurare: se aduce copiilor o . Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe Pamânt. în tren. 17. un dulapior. cu încrustatii. . O albina intra.Ce stii sa faci cu. cât mai multi.Pamântenii îi raspund extraterestrului si imediat îi pun ei o întrebare de tipul: ..Un tren se opri într-o gara mica. La final îsi prezinta desenul.extraterestrului intra si ceilalti copii. când si cum a ajuns la muzeu. diferite ca si cuprindere si marime. luându-se la întrecere cu un avion. bandaj pentru o rana.nu s-au mai întâmplat .dar pe planeta ta de unde vine apa? cum traiti fara sa mâncati? . .istorii vor fi premiate. prosop. Exemplu: urs raspuns posibil: . Trebuie sa scrie cât mai multe detalii: a cui a fost.Ce stii sa faca cu douazeci de boabe de fasole? (un colier pentru papusa.Posibil raspuns: .. un raft pentru încaltaminte.. date de copii. iar în cealalta doua linii curbe deschise.

masina etc în diferite pozitii. o râma.Un om a cazut într-o groapa adânca de trei metri. pe care nu se poate urca. te apara de frig. Exercitiul este valoros prin stimularea dorintei copiilor de a obtine si . o furnica.. si se poate stimula gândirea creativa. mai grav. 24.altceva . Conditia succesului acestor activitati creare unei depline atmosfere permisive a exprimarii. tren tractor. 25. Prin rearanjarea celor sapte figuri se obtin foarte multe imagini stilizate de obiecte si fiinte: fata. firul de par. ridiculizarea unor raspunsuri care fac rabat de la firesc. fumul etc. Analogia: . proaspat sapata si cu peretii abrupti.. Întrebare: cum a iesit omul din groapa? (raspunsul: a sapat cu cutitul într-un perete al gropii si a pus pamântul lânga peretele opus. casa.întrecerea. Cum iesim din situatii-limita? Se da copiilor urmatorul text: .. usi. Se expun foile la vederea tuturor si. 22. mar strugure etc. Posibile raspunsuri: pana. care duc la inhibare. câine. Deoarece groapa era proaspat sapata. placerea explorarii noului. o bucata de vata. sunt construite de catre oameni etc. ferestre. Creativitate procesuala: . din exemplele date vor compune o scurta descriere a unei lumi în care nimeni si nimic nu scoate nici un sunet. El stie ca pe acolo nu va mai trece sigur nici un om timp de o luna de zile.Ce asemanari sunt între aceste doua elemente diferite? Desfasurare: li se va explica elevilor ca vor trebui sa analizeze perechi de elemente ( obiecte sau fiinte) si sa scrie ce asemanari gasesc la acestea. un puf de papadie. o lingura si o cana. pe de o parte. gaina cocos.. au pereti. Imaginatie creativa: . a îndraznelii de exprimare a viziunii proprii despre cum vad lumea cu relatiile. batatorindu-l. 23.O lume a tacerii Desfasurare: timp de zece minute copiii sunt rugati sa scrie mare cu un instrument care scrie gros. blocând potentialul creativ al copilului. înlaturând total apostrofarea sau.. vânt.Tangram jocul celor sapte figuri Deja celebrul exercitiu al patratului Tangram foarte apreciat de tot mai multi copii. pe alta parte. Prin exercitiile de mai sus se poate cunoaste nivelul individual al dezvoltarii creativitatii. fulgul de nea. Exemple de astfel de perechi: casa gradinita. pisica. pisica soarece. Posibile raspunsuri: casa gradinita = în ele stau copii. .. câte obiecte/fiinte nu fac produc niciodata sunete/zgomote pe care sa le auzim. asa ca peste doua zile a iesit din groapa. prin batatorire doua praguri de câte jumatate de metru ca sa ajunga la marginea gropii si sa se salveze). nu a fost imposibil sa construiasca. baiat. originalitatea. care s-ar putea sa nu mai îndrazneasca niciodata sa-si dezvaluie posibilele aptitudini creative. un cutit. ploaie. Creativitate inventiva: . Omul nu are la el mâncare decât pentru o zi doua. pe foaie mare.