JOCURI SI CANTECE PENTRU COPII

Bate vantul frunzele (apleci mainile in stanga si-n dreapta ca o adiere de vant) Se-nvartesc moristile (aduci pumnii in fata si-i misti repede) Randunica asa zboara (mainile in lateral ca si cum ai avea aripi si zbori) Iar eu trag zmeul de sfoara (pumnii in fata si misti ca si cum ai trage de-o franghie). Mama la placinte face (faci cu mainile ca si cum ai intinde placinte) Bunicuta lana toarce (faci din degete ca si cum ai toarce) Tata trage la rindea (faci cu mainile ca si cum ai taia cu un fierastrau) Iar eu bat din palme-asa (bati din palme).

Degetelele
Degetelul mare pleaca la plimbare (ii iei degetul mare si i-l misti sau o pui pe ea sa-l miste cu manuta cealalta), Aratatorul duce bastonul (se repeta dar schimbam degetul si i-l indoim ca un baston Mijlociul duce pardesiul (repeti miscarea schimband degetul), Inelarul poarta ochelarii (schimbi degetul si faci din degete ochelari si-i pui la ochii ei), Degetelul mic nu face nimic, Ca e prea pitic Si se joaca in nisip (iei degetelul mic si-o gadili pe urma cu manutele ei

Zilele saptamanii
Nu e chip sa mai amani Saptamana-ncepe LUNI Miez de nuca vrei sa-mparti Urmatoarea zi e MARTI Porumbeii zboara-n cercuri, Iar a treia zi e MIERCURI.\\ Am un caine si-un pisoi, Si a patra zi e JOI Caii zburda cand sunt tineri, Caci a cincea zi e VINERI Vulturul din aripi da, De se face SAMBATA Si bufnita cugeta, Ca e iar DUMINICA.

Ne jucam, ne jucam Cu degetul mare noi ne jucam Cand degetul mare a obosit, Aratatorul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu aratatorul noi ne jucam Cand aratatorul a obosit Mijlociul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mijlociul noi ne jucam Cand mijlociul a obosit Inelarul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu inelarul noi ne jucam Cand inelarul a obosit Mititelul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mititelul noi ne jucam Cand mititelul a obosit Palmele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu palmele noi ne jucam Cand palmele au obosit Pumnisorii au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu pumnisorii noi ne jucam Cand pumnisorii au obosit Picioarele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu picioarele noi ne jucam Cand picioarele au obosit Ochisorii au adormit.

10 negri mititei
10 negrii mititei au papat oua 1 s-a intoxicat si-au ramas doar 9 9 negrii mititei au plecat la inot 1 s-a inecat pe loc si-au ramas doar 8 8 negrii mititei au mancat castane coapte

1 s-a fript tare rau si-au ramas doar 7 7 negrii mititei construiau la case 1 si-a rupt un picior si-au ramas doar 6 6 negrii mititei incaltau opinci 1 a alunecat si-au ramas doar 5 5 negrii mititei au plecat la teatru 1 a jucat cam prost si-au ramas doar 4 4 negrii mititei au mancat ardei pe-1 l-a piscat cam tare si-au ramas doar 3 3 negrii mititei au fost la razboi 1 a fost impuscat si-au ramas doar 2 2 negrii mititei au tras cu tunul 1 a murit din ei si-a ramas doar UNU!

Un pitic, foarte mic, Facea baie-ntr-un ibric. De sapun s-a-mpiedicat Si piticul s-a-nnecat. Vai, vai, ce pacat Ca piticul s-a-nnecat.

Pisicuta pis, pis, pis, Te-am visat azi-noapte-n vis Te spalam, te pieptanam, Funda rosie-ti puneam Dar tu hoata ce erai, Cu labuta ma zgariai.

UN PISOI NEVINOVAT de Aurora Contescu Dati-mi voie doar un pic,

sa explic: sunt pisoiul cel mai mic (cel cu pata pe botic) si de ieri de dimineata, tot mereu, fiecare ma inhata si ma da pe usa-afara. Ce-s eu, fiara ? Ce-s eu, leu ? Mie spuneti-mi, sa stiu, ce-am gresit, ce vina port, dac-am vrut sa scot la soare, la plimbare, pestisorul auriu, mai mult mort de suparare decat viu ? Dac-am vrut s-ajut la treaba, si cu-o laba sa desir si sa masor ata de pe un mosor si, macar, n-a fost putina am vreo vina ? Iar cand m-am uitat prin vase, sa vad ce-i si cum miroase, am gasit lapte in ele. Oare astea-s fapte rele ? Sunt uituci si sunt uituce: lasa-afara cozonacul si-ar putea sa se usuce nu-i mai bine sa-l mananci ? Pentru asta, poc, un branci si m-am dus de-a berbeleacul. Daca toate merg asa, am sa plec in lumea mea mai ales ca in gradina, colo, langa deditei, vad o pana de gaina. Aoleu, ce-i fac eu ei ! Sunt copil ca fiecare de Adrian Paunescu

Sunt copil ca fiecare

Si ma joc mereu, Jucaria cea mai mare Este tatal meu. Si cand tata nu-i acasa Ci-i altundeva Jucaria cea frumoasa Este mama mea. Si cand mama si cu tata Sunt plecati de-aici Pentru joc, sa tineti seama, Am niste bunici. Scumpa mama, draga tata Roata nu sta-n loc, Ca voi fi si eu odata Jucarie-n joc. Zdreanta L-ati vazut cumva pe Zdreanta, Cel cu ochii de faianta? E un câine zdrenturos De flocos, dar e frumos. Parca-i strâns din petice, Ca sa-l tot împiedice, Ferfenitele-i atârna Si pe ochi, pe nara cârna, Si se-ncurca si descurca, Parca-i scos din calti pe furca. Are însa o ureche De pungas fara pareche. Da târcoale la cotet, Ciufulit si-asa laiet, Asteptând un ceas si doua O gaina sa se oua, Care cânta cotcodace, Proaspat oul când si-l face. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie, Si, pe brânci, târâs, grabis, Se strecoara pe furis. Pune laba, ia cu botul Si-nghite oul cu totul. - "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. - "L-a mâncat!"

primavara Avion cu motor Avion cu motor Ia-ma si pe mine-n zbor Sama fac aviator! Catelus cu parul cret: Catelus cu parul cret. vecina. nu-mi sta-n drum Ca te iau in coarne-acum. PRIMAVARA Floare mica. Fura rata din cotet."Stai nitel. Când se uita la gaina. Striga melcu-n gura mare -nu te mai praji la soare DU-te-ncolo. esti frumos si mititel. Te învata mama minte. Cu culcusul lui. El se jura ca nu fura Si l-am prins cu rata-n gura Si cu ou-n buzunar Hai la Sfatul Popular. Zice Zdreanta-n gândul lui "S-a facut a dracului!" MELCUL SUPARAT Sade melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine. pas-pas-pas Intalneste-un carabus. Dar decum l-a îmbucat. ." Si i-a dat un ou fierbinte. ghiocel. Tu vestesti in toata tara Primavara. Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. ca te dezvat Fara matura si bat.

." Prinde-atunci cel mic sa strige Mai istet ca ei: ."Ce tot plîngem si ne frîngem? .Nu ma duc c-am fost o data Si am cazut cu nasul in balta! Fapte bune de V. Si de foame mor!" Se apleaca mijlociul Catre inelar. Frate-aratator!" Spune. catre mijlociul."Ce sa faci cînd nu-i de unde? Vom rabda si noi! . Spune degetul cel mare: . Sa ajuti sa creasca floarea! Poti sa treci fara sa strici Musuroiul de furnici! Iar pisoii mici si dragi. le raspunde: . Spune-aratatorul: -"Frate. udand cu stropitoarea."Ce e de facut acuma. Frate inelar?" Lenes cata inelarul Catre ei. Tulbure Poti. Cel aratator.."N-am farîma de mîncare. fapte bune Cate poti sa faci ti-oi spune: Poti sa dai la porumbei Cate-o strachina de mei! De la-nec. Nu mai sînt deloc bucate. albina poti Intinzand un pai s-o scoti! Sfatul degetelor dupa Jean Aicard Spune degetul cel mare Catre-aratator. Cam în sila. si-apoi. Si îi spune-atîta numai: . Poti de coada sa nu-i tragi! De pe-acuma.

. ce poti sa zici? Nimeni insa nu-l zari.. draga mea De ce esti atat de rea? Nu sunt rea. "N-am nimic. dar nu pot sa te cert. copile?" Lacrimi mari rasar sub geana. .bine-o fi? Se gandeste.nu se mai lipeste! Vine mama." Nelu-a spart o cana: Plici! Neatent. dar sunt micuta Ia sa-ti mai dau o labuta.. pis.. Pe mânute ne spalam Si mergem ca sa mâncam. te pieptanam. se gandeste.. Pe obraz m-ai zgariat Pisicuta.. Pe doi ochisori Si doi obrajori. pis Pisicuta pis-pis-pis Te-am visat azi noapte-n vis Te spalam.Hai la munca sa ne strîngem Toti uniti.. S-o ascunda. Creste fata mare-mare Si frumoasa ca o floare Pisicuta pis. ca nu ramîne Niciodata fara pîine Cel ce vrea sa si-o cîstige.. am spart o cana!" "Rau. "Ce-i cu tine? Ce stai suparat. Pe nasuc si pe gurita Pupa mama o fetita. Cana.. Ai gresit si-acum te iert! Dis de dimineata Ne spalam pe fata. Funda rosie-ti puneam Dara tu te-ai suparat. Fratiorii mei! .

Iute sus!. Petrisor il ia in brate: -Iarta-ma te rog.si rau imi pare. Unul "Tup!" pe geam afara! Numai unu-i tare mic.Pacat sa-l scap!.Dar. Unul sare de pe scara. Dar de bietii puisori . Trist se tanguie motanul: -Miau si vai de capul meu. nu pot sa sar!" Greierasul Greierasul a mancat Un graunte inghetat! Si-acum striga ziua toata C-a mancat o inghetata! MOTANUL PEDEPSIT Randunica e plecata Dupa hrana pentru pui...o piatra Il loveste drept in cap.. Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i Rade sub mustati motanul: -Ce noroc!. Cin'te intrece la fugit? Ai labute mititele. Mustacioara la gurita .. Cu lacrimi mari pe botic: "Mai incet. Ochisori ca doua stele .Iepurasul Iepurasul meu iubit ..caci eu Te-am lovit. Ca eu-s mic. Si un petec de codita .. nene franar.poc. Iepurasii Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi.

1. Trei motani si-un soricel. Dar are ceva ce-i strica: ii e parul ciufulit. 3. Fruntea ca o poienita. Si-un arici foarte grabit. 4. 2. O. Pina cind au obosit. 1. Cu ochi mari. Cand sarisesi sa-i omori? Broscuta O broscuta mititica S-a suit pe-o pietricica Si-a strigat in gura mare Toti copiii la culcare Ce am Am un nas. cu gura mica. 5. pe gat. D. 2 si mai am cinci degetele. Parca s-au jucat in el. pe-obraz. ce bine i-ar sedea Daca si l-ar pieptana 5 ani Cine zice ca sunt mic Am 5 ani si sunt voinic Diminieata cand ma scol Ma spal pe miini. Pietrari Are mama o fetita. pe fata Fara nici un ajutor Tiii ce rau m-am incaltat Stangu-n dreptu-l-am bagat De ce radeti? Nu-i nimic. Si. unu Ochi am doi ca si voi.Tie cum nu ti-a fost mila.I. Genele de rindunica. parca sunt lumanarele. Are mama o fetita . am 5 ani si sunt voinic! . o alunita. pe obraz.

O ratusca suparata Sa nu vrea sa intre în balta? Mai.Ratusca O ratusca îmbufnata Sta pe mal cam suparata. ga. Pere galbene.Oac. TOAMNA Toamna e de roade plina. frumoase. Dar baiatul le-a promis Ca le curata in vis. . striga brotacul. mac.Ga. Acolo te racoresti Si prieteni buni gasesti BAIATUL MAMEI Are mama un baiat Un baiat. râde gânsacul. Dragi copii de pe la noi. . Intra în balta fara frica. Mere rumene. Ghetele sint suparate C-au ramas necuratate. Unde ati mai vazut voi. oac!. oac. . mac. . Stam de vorba amindoi Despre ghete cu noroi. mac Si mac. imbaiat. zemoase. mac. BABA IARNA Baba iarna zvapaiata A trimis un fulg la mine. Nu mai pot merge cu ele. Eu în balta nu ma bag Ca ma ud pe lopatele.Mac. S-au copt fructele-n gradina. ga!. ratusca mititica. Struguri aurii in vii Prune mari si brumarii. In camara le vom pune Caci la iarna vor fi bune.

Lacul e adanc de tot Si eu nu stiu sa inot. Si am scos-o din fantana. Ursu-i tare mititel. Ce mai vorba? Las-sa vie! CE SA FAC? Intr-o noapte instelata Am scos luna din galeata. vezi aici Cuibul unei randunici? Iar in cuib. daca doresti. . Coada-i pare furculita. Invat eu si pentru el. A SOSIT O ZIDARITA La fereastra casei noastre A sosit o "zidarita" Sub barbie-i rosioara. uite. Iar acuma ce sa fac? Luna a cazut in lac. RANDUNICA Uite. Randunica mea dibace Pentru puii ce-or sa vina Cuib pufos si trainic face. N-a trecut o saptamana. Nici macar o poezie. URSULETUL Ursuletul meu nu stie. cinci oua mici. -"Las-sa vina la fuguta!" Am raspuns cu bucurie: -"O astept cu saniuta. Si-n curand vom auzi Cip-cirip in zori de zi. din fir de iarba. Din pamant.Sa ma-ntrebe daca-s gata S-o-ntilnesc cum se cuvine. Dar eu stiu cate poftesti Ti le spun. Vor iesi cinci pui voinici.

La o apa curgatoare? BUNICA In soba arde focul. Oiubesc foarte mult. Poate a obosit. dau o teapa Pentru un pahar cu apa! Uff! Ce sete ! Si ce soare! Cum s-ajung in trei picioare. Din foc scantei mici sar. Isi scrintise un picior Si amu tragea sa moara Sub o tufa de mohor. PAPUSICA Papusica din vitrina. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat. se opreste. rar. Iesi afara. Langa gard s-a tupilat . la lumina. Bunica a atipit. Din mana cartea-i cade. Imi place s-o ascult. Fratilor.Ciripi-vor puisorii de cu zori in faptul serii Bun venit la casa noastra. Sa te vada trecatorii Ce frumosi-ti sunt ochisorii. Bunica langa mine Citeste frumos. sariti va rog!! Nu vedeti ca sunt olog? Dau un dinte. Oaspetii bucurosi ai verii! ARICIUL Un arici acu'ntr-o vara. Citeste. Ea are glasul dulce. Bunica imi zambeste.

FURNICA O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. ma duc si eu la moara Si-s grãbita. Si-n picioare e-ncaltata . Subtirel e si lucios. mititica Cu mustatile de nea Si cu bot de catifea. Ca la noi in musuroi Nu e timp pentru zabava. si-s grabita. mica. Si-ntaiul fir de iarba A rasarit in prag Si-nmugureste pomul Sa-ti fie tie drag.Suparat ca l-a plouat. matasos. Paru-i negru. Iar eu voi creste. Ca de n-am fii de isprava Ar fii vai s-amar de noi MAMA De dragul tau pamantul De ghiocei e plin Si vin cocori din zare Si cerul e senin. Incotro fugi surioara? Ia. Invata-ma ce-I bine Fereste-ma de rau. GAINUSA O gainusa scurma locul Si inghite boabe fel de fel Iar dupa pranz isi sterge ciocul C-o frunza-n loc de servetel. vrednic si bun De dragul tau! MIAUNICA Miaunica-i o pisica Mica. Ca m-i casa ne-ngrijita Si mi-s rufele la soare Si copiii-mi cer mincare.

Si cum vede-un soricel. si a luat O bucata de friptura. Mama nu stia ca fura. IEPURASUL Iepurasul meu de plus. Vantul o sa-I dea in zbor De la mine-un martisor Dar pupicul meu prefer. tipa. coama-i netezesc Si-o sa plec in goana mare Sa va vad pe fiecare. Sa nu-l dau prin mesager.Cu ghetute moi de vata. A facut o boroboata. Tare-I necajit. Astea-s ghete. PISICUTA Pisicuta noastra hoata. S-a-ntalnit cu o lamaie Si o roaga sa ramaie. CALUTUL Eu calutul mi-l iubesc Coada. In camara a intrat Pe furis. dupa el. sau pernute? Sta cu cele cinci gherute. Tipa. . Daca o mai prinde-odata. DE 8 MARTIE O sa-I cos maicutei mele Pe camasa doua stele Si-o sa strang de ziua ei Cei mai frumosi ghiocei. URS DE CIOCOLATA Am un urs de ciocolata Intr-o punga colorata. ca uite A-mplinit un an acus Si nu are nici un dinte.

De pe varf de munte. BRADULET Bradulet plin de culori Si de daruri multe Ai venit aici la noi. Bradulet cu strai de nea Si stelute-o mie Tu in fiecare an Ne-aduci bucurie. Si de-acuma pe Ionel. . huta. Dansa nu stie de gluma Freaca pana face spuma. arici Si cuprind ca doua flori Ai maicutei obrajori. Soseste primavara Si-aduce-n poala ei Atatea viorele Si-atatia ghiocei. Dintii nu-I mai dor de fel. Bucuroasa periuta Se da huta. CANTECUL MAINILOR Doua maini am mititele Stiu sa coasa si sa spele Ele matura prin casa Ele-aduc painea la masa Ele deseneaza aici Iepuri.Vai de blana ei vargata PERIUTA Dintii veseli si curati Seamana ca niste frati. huta. flori. SOSESTE PRIMAVARA Soseste primavara Cu muguri si cu flori Cu siruri lungi de berze Si carduri de cocori. gaze.

Eu m-as bucura de ea Daca m-ar si asculta. puisor! FLUTURE . Vreau sa fac un ousor. ratisoara Ce te plimbi pe ulicioara? Cu papucii galbiori Lipa. O-ngrijesc mereu Ca-i sunt mama eu. Pentru tine. Am o papusica Uite-asa de mica. pe carari? Mac. rata. Harnica-i doar la mancare Si la joc si la plimbare Inca nu stie ca-n viata Se munceste si se-nvata. Are mama lui. lipa. Si eu tot asa Am mamica mea. PAPUSA Am o casa mititica Si in casa-o papusica. mac. Azi o prind la pieptul mamei Mandra floare-un martisor. FLOARE PENTRU MAMA Alb cu rosu fac o floare Cea mai mandra dintre flori. RATA Rata.FETITA SI PAPUSA Fiecare pui. mac. Fii mamica sanatoasa Ca frumoasa esti mereu Langa inima ta buna Poarta martisorul meu.

Treci frumusel inainte. Degetele insa Toate la un loc Imi ajuta mie Zilnic sa ma joc. Culoarea ta imi place mie.Fluture alb si cuminte. ai spune Dar ce curios Unul e mai mare Altul e mai gros. Sau mai mititel. Nu vreau sa zica lumea "Uite-l pe Murdarel!" DEGETELE Cum stau laolalta Frunzele pe ram La fiecare mana Cinci degete am. Voua ce sa va zic eu? Sa plecati cu bine. Vei primi adapostire. Dupa cum se vede Ele nu-s la fel. Sa am grija de el. Sau e mai subtire. ZILELE SAPTAMANII De la unu-ncepi s-aduni Prima zi se cheama LUNI Unu si cu unu-s frati Cea de-a doua zi e MARTI Trei broscute salta-n cercuri Stii c-a treia zi e MIERCURI Patru greierasi vioi Canta pa-n se face JOI Cucu-nvata-a numara Ziua-a cincea-i VINEREA Cocostarcu-n apa sta .zau! BATISTA MEA Batista mea e mica Si nasu-i mititel! Promit sa fiu cuminte. Cinci frati buni.

Zum zum Zumzaie si o albina. Se trezeste in gradina Cip cirip Ciripeste-o randunica. Stand frumos pe-o ramurica Poca poc Mugurii plesnesc pe loc Din gradina in gradina.Ziua-a sasea-i SAMBATA Iar furnica harnica Gateste DUMINICA Zilele le stiti pe toate Dar sa-mi spuneti cate-s:SAPTE! SIMFONIA PRIMAVERII Cling cling A sunat un clopotel. Dar pana ma-ntorc cu el. Ai grija de soricel? MELCUL SUPARAT . PISICUTA Azi pisica mea e trista. Ca nu are o batista Sa-si sterga cu ea mustata Ca i-a murdarit-o rata. Vantul c-a trecut prin el. Pisicut-o stai nitel! Iti dau eu un prosopel. Primavara o sa vina CATELUL Catelusule sa-mi spui Unde-i laptele ca nu-i! Cine mi-a umblat la oala Ce-o gasesc acuma goala? Cine-i hotul ?n-ai fi tu? Dai din coada zici ca nu!? Dar esti plin de lapte tot Si pe coada si pe bot.

GHIOCELUL Ghiocel. cat e de mandra! Are ghete in picioare. vai. pas. Crud. -Unde sa ma duc? La piata! SIMTURILE Eu cu ochii dragi copii Vad papusi si jucarii Cu urechile oricand Aud fiece cuvant Limba si cu cerul gurii Imi spun gustul prajiturii Degetele-mi spun si ele De sunt moi chiflele mele Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. Si-a pus ochelari de soare. suav si subtirel. Scoate capul din zapada Soarele sa mi te vada.Vine melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine pas. ghiocel. Iar pe cioc. nu-ti vine a crede. pas Intalneste-un carabus. GISCA de Marcela Penes Doamna Gasca cea cocheta Azi s-a dus la pravalie Ca sa-si cumpere umbrela. Ghete noi si palarie. Sa se bucure si ea . -Un-te duci? O-ntreaba-o rata. Vai. Si ma iarta ca-ti ating Clopotelul de argint Si ma iarta ca te rup Mamei mele sa te duc. vai. Si din gura el striga Fugi de-aicea nu mai sta Da-te-n colo nu sta-n drum Ca te iau in coarne acum.

. sa ma-nsor! Ia-ma.! Eu.o palarie? CATI CA VOI Sus pe gardul dinspre vie O gaina cenusie Si-un cocos impintenat S-au suit si stau la sfat.. Ca-i prea rosie-n obraz Si pin sa rasara luna.. cu glas tare. racusor? Ma duc. N-ai nici trup de cingatoare. Dar mi-i ca m-oi incurca: N-ai nici cap de legatoare. te-as lua. Se tot vaicarea intruna Of si vai. Nici picior pentru papuc.. pe mine. Incepura amandoi.Ia te uita. . broasca. tu. fir-ar sa fie De ce n-am ca si ciuperca Pe capsor. Caci cu mine-ai s-o duci bine: Imi da tata o mosie Si-o balta cu stufarie. ma rog tie Cat de sus m-am inaltat! Si de-odata.Luminand cand te-o vedea BROASCA SI RACUSORUL Un' te duci. racusor. Sa cotcodaceasca-n soare: Nimeni nu mai e ca noi! MAMA Nu-i copil in lumea-ntreaga . broscuta. La ce oare sa ma-ncurc? CAPSUNA NEMULTUMITA O capsuna cu pistrui Si cu fes micut. verzui Se plingea ca de la soare Toti pistruii-I cresc mai tare Si ca are mult necaz. .

Am trei nasturi la hainuta : Un. POMISORUL MEU Am sadit un pomisor Singur in ograda Toti vecinii au venit Langa gard sa-l vada. Spun si eu maicutei mele Si voi spune totdeauna: Mama. Mama mea e cea mai draga Spun la fel iedul. patru. SCRISOARE CATRE MAMA Vezi mamica mea cea buna Tare multe-as vrea sa-ti scriu Dar sunt mica si nu stiu. Si mai am cinci degetele. Fara sa ma iscalesc. doi. CE AM? Am un nas Pe obraz. cinci. mierlita. Orice pui ce vietuieste Si cu-atat mai mult fireste Spun baiatul si fetita. trei. blandul soare. Cum sunt soarele si luna . Ochi am doi Ca si voi. tu esti numai una. a coborat incet. Unu. Azi am fost din nou sa-l vad Tiiiii. Iti trimite o scrisoare. Soare-nseamna: te iubesc . doi.Care astfel sa nu spuna: Mama mea e cea mai buna. doi. Caci pe foaia din caiet Uite. Unu. ce bucurie Pomisorul meu plapand . Parca sunt lumanarele Un. Un miez galben si fierbinte Stiu sa desenez cuminte. Pentru mine. trei Am si patru buzunare Le-a tesut mama si-o floare.

Cel cu ochii de faianta? E un câine zdrenturos De flocos. Are insa o ureche De pungas fara pareche. Da tarcoale la cotet. Ca sa-l tot impiedice. Ciufulit si-asa laiet. PRIMAVARA Primavara a venit Cu alai de flori albastre Si cu cerul insorit Pe meleagurile noastre. Ii ia taraboanta Si ii duce la tocila Sa mai dea pe ei c-o pila.Are flori o mie. Galbenelor papadii Palaria sa le-o scuturi. Hai copile pe campii Sa fugim. ce copila! Mai asculta de parinti Daca vrei in gura dinti! Nu mai roade cremenea Si-alte pietre-asemenea! ZDREANTA de Tudor Arghezi L-ati vazut cumva pe Zdreanta. . Ferfenitele-i atarna Si pe ochi. dar e frumos. sa prindem fluturi. Parca-i scos din calti pe furca. Si se-ncurca si descurca. Baba cloanta. roanta Dintii-i cad. pe nara carna. Parca-i strans din petice. BABA CLOANTA Baba cloanta cotoroanta Rontaind ea roanta.

Cu culcusul lui. grabis. -Spune-mi. Te invata mama minte. taras. pe branci. nici rea Dar e trista. Sau poate ca mama ta O fi lenesa ori rea? Spune puiul:-Mama mea Nu-i nici lenesa. ciorapi si ghete. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie.Asteptand un ceas si doua O gaina sa se oua. vecina."Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina.pui. Când se uita la gaina. Are closca sapte puiCinci pestriti. Pune laba. Numai unul e motat Si curat si incaltat. pui. Care canta cotcodace. Proaspat oul când si-l face. Si. unul baltat. si mie De ce-ti face numai tie Mama ta. Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. vai de ea. ca te dezvat Fara matura si bat. Zice Zdreanta-n gandul lui "S-a facut a dracului!" Closca cu sapte pui Elena Fargo Puii mamii. -. Si iti leaga mot in plete? Oare fratiorii tai Sunt asa de prosti si rai. puiule.pui. ia cu botul Si-nghite oul cu totul." Si i-a dat un ou fierbinte. Dar decum I-a imbucat. -. Se strecoara pe furis."L-a mancat!" "Stai nitel. Caci ii fac rusine multa .

. precum e-acel Care m-a schiopat pe mine. Catelusul schiop de ELENA FARAGO Eu am numai trei picioare. Si de-abia ma misc: top. Dar eu stau cu mama mea Si mi-i drag s'ascult de ea. De credeam ca am sa mor.Fratii mei si n-o asculta.. Si-as latra si eu din poarta La copii de pe drum!. Si-am plans atata. . top. Si ma cheama "cutu schiop".. Rad cand ma-ntalnesc copiii.. M-a lovit din rautate Cu o piatra in picior. fug pe-afara. Si nu-i pot iubi de fel. Fratii mei ceilalti se joaca Cu copii toti. Sa ma joc si sa-i ascult! Dar copiii rai la suflet Sunt urati. Si cand ma gandesc ce bine M-as juca si eu acum. plang si zbiara. Ca de-i prinde. Si-am zacut. Ca sunt schiop si cad mereu! Si stau singur toata ziua Si plang mult cand ma gandesc Ca tot schiop voi fi de-acuma Si tot trist am sa traiesc. si cat de mult Mi-ar placea sa stau cu dansii. Cat sunt de frumosi copiii Cei cuminti.Si de-aceea-s nespalati Si desculti si nemotati.. Ca de-i cheama.. Si de-aceea sunt motat Ca-s cuminte si curat. dar eu Nu pot alerga ca dansii.

Chitibus. Pacalici pe drum paseste fudulindu-se grozav. Nici de mila. Pe carare-n jale mare Plinge un bondar ciapcin: .."Mor de foame Si n-am poame Si-as munci Dar n-am stapin!" . Bondarul lenes de Elena Farago O furnica mititica. ." .. ca un biet catel Are inima mai buna Decat a avut-o el..Acum vine si-mi da zahar Si ar vrea sa-mi fie bun."Hai si-mi cara din povara Si sint gata sa-ti platesc. sa vada Raul.. Lenesule cersetor.. Dara din ghiozdan ce-atarna ca un firicel de plus? Ati ghicit? Codita-si scoase sa ia aer. Pacalici la scoala de Nicolae Labis Pana noua-n palarie si hainuta de postav."Cum n-as merge! Dar pe lege Jur ca nu pot sa muncesc!" . sa ma razbun. Duce-n spate-o greutate De trei ori cit botul ei. Cit un grauncior de mei.. nici de sila Nu ti-as da un ajutor!" . Si-as putea sa-l musc odata De picior. Dar il las asa."Vai de tine! Ce rusine. . .

Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodul Si-si pusese-n cap minciuna Ca da-n stup de cate una. A trantit doua fetite. cereti de la toti iertare. Soaricele a-ndraznit Sa se creada în putere A prada stupul de miere.Iata scoala. acu'. cum de l-a zarit C-a intrat. dar ce zarva e acolo-ntre baieti? Tii. Pacalici spre el paseste: -Tandalet. Pe când el. cat vad. Langa ea-i un urias. Strecurat pe urdinis. Roiul. Ca puterea se aduna Din toti micii impreuna. mica si putina. gramada. Se gandea ca o albina-i Slaba. Nu ajunge. Sacoteala sa-i mai ceara Nu! L-au imbracat cu ceara. vream sa zic. l-a coplesit. . ca altminteri e prapad Talharul Pedepsit de Tudor Arghezi Tâlharul pedepsit Intr-o zi. batausul Tandalet. Sa fii mare cu cel mic. si razand acum se plimba ca un pasa de-ngamfat. Incuiat ca-ntr-un cosciug. feciorul lui Tandala. prin asfintit. pe-un copil l-a injurat. hot si borfas. De la bot pana la coada Tabarate mii. Si l-au strans cu mestesug. El intrase pe furis.

n-o cert. A dus osul binisor. Si-apoi. Trebuie s-o pedepsesc.PEDEAPSA MATEI I-auzi draga mea papusa. Trilul pasarii de noapte Si aroma ghindei coapte. Toata carnea de pe os. Si acum n-o bat. Alfabetul cartilor. Acum stiu ce spune vantul. C-a fost rea si mincinoasa Si n-o las sa intre-n casa. . MAMA M-a crescut mama in poala De la leagan pan la scoala. De la ei invat usor. Zile-ntregi si nopti de-a randul Mi-a vegheat somnul si gandul. Un intreg picior de rata. Dar eu nu-ideschid deloc Ca sunt suparata foc! A furat iar ca o hoata. LA BUNICI In vacanta la bunici Vin si cei sapte pitici. Alba ca Zapada are Ca si ei. Desi inca o iubesc. multa rabdare. Zgarie mata la usa. parca traiesti Intr-o carte de povesti. Si mai stiu ca daca esti La bunici. Ce-I raspunde-n somn pamantul. Sa-mi arate pe-ndelete O multime de secrete. Dar nu vreau deloc s-o iert. In cotetul lui Azor. Ca pe el sa-l banuim Si sa nu il mai iubim. Inteleg si eu acum Soapta frunzei de pe drum. dupa ce i-a ros.

Dar cum nimeni nu-l aude. Linistiti in casa stam. Toate m-a-nvatat mamica. creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. Intr-o gheata se ascunde Doi frati cuminti de Elena Farago Noi suntem doi frati in casa Si nu ne certam deloc. Dar cand ploua ori cand ninge. Sa nu stiu ce este frica. . Si suntem tacuti la masa.M-a-nvatat sa ganguresc. Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc. Cand pe-afara ne jucam. Cu blanita alba. cerc si minge. mama draga. Si cuminti in orice loc. Sa zic mama. Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. sa zambesc. Te-oi iubi o viata-ntreaga Pentru tot ce ai facut. M-anvatat apoi prin casa Primii pasi pana la masa. Pentru ca tu m-ai crescut! Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata. Mama buna. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste. Avem hamuri. M-a-nvatat sa nu m-alint M-a invatat sa nu mint.

Calul zice: Iha-ha. Ne jucam tot amandoi. Cum arat-un soricel Ciinele nostru Azor Il simte nestiutor. abia-ntarcat Prin ograda a plecat: Ar vrea sa vada si el. Grivei zice: Ham-ham-ham. minzisor. Si ce-si zice Azorel: -Hai sa rid un pic de el! Il cheama pe Pisicel Ii arata un vitel Si-i spune ca-i soricel! -Vai! se mira Pisicel. Unde-i brinza ca s-o iau. Uite zau. Vino. Ce frumos e-un soricel! Spune-i draga Azorica Sa se apropie fara frica. Nu-mi vad vitelusul. nu. Vaca zice: Mu-mu-mu. Cum as roade-un os dar n-am. Pe cand mama noastra coase Ori citeste langa noi. ba chiar asa Ma jur pe mustata mea Ca pe el nu-l voi minca! Este primul soricel Si nu ma ating de el. .Si cu jucarii frumoase. firav. Iara seara ne citeste Ori ne spune-un basm frumos Pisicutul Pisicel Pisicutul Pisicel Mic. nu sta. Cum vorbesc animalele Mita zice: Miau-miau-miau. Mama noastra ne vorbeste Si ne mangaie duios.

Rata zice: Mac-mac-mac... sa nu creada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa de acasa Soarecii joaca pe masa? Chit-chit-chit! Unde-i mita se ne vada . Gisca zice: Ga-ga-ga. Bine e sa-noti pe lac. la plimbare. ce vina port Dac-am vrut sa scot la soare. fiara? Ce-s eu. Pisoiul cel mic Dati-mi voie doar un pic sa explic: Sunt pisoiul cel mai mic Cel cu pata pe botic Si de ieri de dimineata Toata lumea ma inhata Si ma da pe usa-afara! Ce-s eu. Puii zic: Piu-pii. copii. Nu ne chinuiti. Pin-la riu cum as zbura. piu-pii. Pestisorul auriu mai mult mort de suparare decit viu?!?! Dac-am vrut s-ajut la treaba Si c-o laba sa desir ata de pe un mosor. Oare astea-s lucruri rele??? Sunt uituci si sunt uituce: Las' afara cozonacul si-ar putea sa se usuce! Nu-i mai bine sa-l maninci? Pentru asta poc un brinci De m-am dus de-a berbeleacul! SOARECII Unde-i mita se ne vada Sa ne vada. leu? Mie spuneti-mi sa stiu: Ce-am gresit.

tusti pe geam afara. Ca sunt mic si vreau sa sar" Melc. Unul. Si-ti dau apa calda. Si-ti dau apa tulbure. melc codobelc Scoate coarne bouresti Ca te duc la balta. Sa mananci si leustean! . Altul. sare de pe scara. melc codobelc Melc. Si te sui pe-un bustean.Ca am luat casa in prada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa in camara Noi suntem stapini in tara! Chit-chit-chit! Pisicuta mea Pisicuta mea frumoasa Cu blanita matasoasa Si cu nasul mititel Dragalas si frumusel Dar de ce cand esti iubita Tu scoti gheara ascutita Si ma zgarii? Nu vezi oare Ca-mi faci rau si ca ma doare? TRENUL IEPURASILOR Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi. Numai unul mic de tot Are lacrimi mari pe bot: "Mai incet nene franar. Si te duc la Dunare.

Funda rosie-ti puneam. si-s grabita . Iepuras. Te spalam. Tam-tam. Mi-a mancat pisica Toata mancarica Si m-am dus la scoala Cu burtica goala. Insa tu te-ai suparat. Fetita O fetita cu fundita Se ducea la gradinita Si mamica o-ntreba: Un' te duci fetita mea? Ia ma duc la gradinita Sa ma fac o doctorita Dar taticu-i suparat Ca n-are si el baiat O furnica duce-n spate O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. ce faci aici? Iepuras. Un'te duci tu surioara? Ia ma duc colea la moara.Pisicuta. Stau acolo langa lac Si tot striga oac-oac-oac. pis Pisicuta. Si pe ochi m-ai zgariat. Si-s grabita. tica. Te-am visat azi-noapte-n vis. hipopotam S-a-ngrasat un kilogram Cu paine si cu salam. tica. pis. Ce pacat. te pieptanam. De ce plangi asa de tare? M-am speriat de niste fiare. ce faci aici? Il intreaba Mos Arici. vai ce pacat! Tica. pis. pis. pis. tica Tica. pis.

Vai! Vai! ce pacat! Ca piticul s-a-necat. Gogoneata Sunt cea mai mica din gradinita Cu rochita scurtulita Si cu parul retezat Am uitat ce-am invatat. ratusca. Si mi-s rufele la soare Si copii vor mancare Piticul Un pitic Atit de mic Facea baie in ibric. Rica Rica nu stia sa zica Rau. Ratoiul bucatar La vagonul-restaurant E ratoiul elegant. De sapun S-a-mpiedicat Si piticul s-a-necat. ramurica. Jocul cu baloanele. ramurica Dar de cind baiatu-nvata Poezia despre rata Rica a-nvata sa zica Rau. Cu un sort legat la gusa. Toata lumea ma rasfata Si ma striga Gogoneata ! PERIUTA Veselã e periuta: Toatã ziua se dã huta Si se joacã si glumeste Nici n-ai spune cã munceste. ratusca. Scoate capul grav pe usa: Pentru pranz am sa va fac Cozonac cu mac. mac. . Mie-mi plac bomboanele. mac.Ca mi-i casa ne-ngrigita.

Mos Craciun. Periuta cea glumeatã.. îi albeste Si pe cei mai mici îi creste. mai mult în glumã. Mos Craciun MOS CRACIUN . Mos Craciun. Mos Craciun.Uite-asa.. Îi iubeste. Din batrani se povesteste Ca-n tot anul negresit Mos Craciun pribeag soseste Niciodata n-a lipsit Mos Craciun. sunt FURIOS!!! Mos Craciun Mos Craciun cu plete dalbe A venit de prin nameti Si aduce daruri multe La fetite si baieti Mos Craciun. Dintilor le înfiripã Alb vesmânt ce tine-o clipã. Hai sa ne jucam Miorlaila pisicuta Tare-i trista saracuta. Ce-i cu ea? De-o saptamana N-are nici un ghem de lana Sa-l arunce si sa-l dea Dura-dura pe podea. Noi am fost cuminti tot anul Si milosi am fost mereu Si in fiecare seara Ne-am rugat la Dumnezeu. cã-i isteatã. Zburdã pânã face spumã. Si-o ascultã. IEPURASUL FURIOS Eu sunt iepurasul Tup Prin padure sar zdup! zdup! Sunt un iepuras de soi Cel mai tare iepuroi Am picioare lungi de tot Lungi urechi Mustati la bot Insa toate-s de prisos Coada n-am .

Hai copii cu totii. a venit Mos Craciun mult iubit Si ne-a dat.Mos Craciun. Bradul sa-l impodobeasca. Sa stie sa pregateasca. MOS CRACIUN A venit. Sa nu uiti ca grupa mica. sarim-nainte Mosului iubit Si sa-i strigam tare: Bine ai venit! MOS CRACIUN Fulgii albi incep sa cada. Mandre papusele Toti sa fim voiosi. Hai. Mos Craciun ca sa ii vada. Cozonaci gustosi. A-nvatat sa-ti spuna tie Cantece si-o poezie. Vine mosul bun Si ne-aduce-n tolba Tot ce este bun. tu sa vii Cu multi saci de jucarii. si ne-a dat Tot ce-n sac el a luat. Cai si jucarele. Desi este mai pitica. Cu fel si fel de jucarii Vin fete si baieti de-a randul La Carnavalul de copii Pe Mos Craciun asteptandu-l OMUL DE ZAPADA Nasu-i de ardei Ochi-s de carbune. . Matura sub brat Ii sta de minune I-am pus oala in cap In loc de palarie .

Nucule cu frunza deasa Sigur stiu ca esti acasa. cioc.Cat va sta in ger Frig nu o sa-i fie! SANIUTA Uite saniuta mea Zboara ca un fulg de nea Cand o sui pe derdelus Trage spre alunecus Cad se vede sus. Vara merge la vanat Iarna sta-n bordei culcat Cand dezgheturile vin.de sub pat: Merg si eu la maritat! Dar cocosul din gradina Ce ai gaina esti nebuna? Tu bonava de ficat. MOS MARTIN Cu cojocul lui cel gros Mormaind morocanos Umbla mosul prin padure Dupa miere. Eu te curat de omizi . S-a trezit si Mos Martin. Te gindesti la maritat? CIOCANITOAREA Cioc. ei bine Ar fugii si fara mine Dar n-o las pe ghiata buna Lunecam doar impreuna . Usa daca mi-o deschizi. cioc si iara cioc Bate-n nuc din loc in loc. dupa mure. DOUA RATE Doua rate jumulite Au plecat sa se marite Si gaina. NEPOTICA .

Fuge fuga la bunici Sa le dea niste pupici. tai cocosul. Te-asteapta flori pe masa Si-un dar micut te-asteapta Cand ai sa vii acasa. Faci atita galagie! Merg acasa. stii ceva? Nu mai stau la dumneata! Pentr-un ciob de farfurie.sant mii de floricele Dar nici una dintre ele Nu-s ca ochii mamii mele Fiecare pui Are mama lui Si eu tot asa Am mamica mea.Bunicuta. fac cafea Si-s cucoana-n casa mea! LA BUNICI Nepotica cea isteata. E ZIUA TA E ziua ta maicuta. Se scoala de dimineata. Am sa-ti sarut obrajii La piept cand ma vei tine Si mainile ce nu au Odihna pentru tine. Iar bunicu-i cinta-ncet. Bunicuta o ia-n brate. Fac o supa. O alinta si-o rasfata. Parca-i cucul in concert! MAMA Sus pe cer sant multe stele jos. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat Langa gard s-a tupilat Necajit si suparat ca l-a plouat .

ce sa mint Tare-mi place s-o alint. bine face! Spicul plin de-acum se coace! Spicului racoarea-i place! Vine ploaia. miau. bine imi pare.Mai arici cu ochii mici Hai in casa la caldura Unde nimeni nu te fura Sus langa cuptor sa stai Sa nu capeti guturai ! PISICUTA Pisicuta sta la soare Si se linge pe picioare Da din cap. bine imi pare. din urechi clipeste Si mustata netezeste! Miau. miau! Eu in casa nu mai stau! Vine ploaia George Cosbuc Vine ploaia. PAPUSA VREA LA SCOALA Pe papusa. E negru tot De la coada pan' la bot Si in frunte are-o stea. Dar prostutul isi freaca barba. Eu il duc la oi la stana. In gradina am o floare. N-are astampar draga mea. Ii dau branza cu smantana. Ca un fulg de nea. Tot mai tate-i place iarba. . Vine ploaia. Ploaia o va face mare. bine face! MIELUL Am un miel. Ii dau nuci si ciocolata Si bomboane cate-odata. Vine ploaia.

Dar cum nimeni nu-l aude. Intr-o gheata se ascunde.Ce fac eu. Si nici la cumparaturi. Mama stie doar sa zica. Smiorcaie doar cand se scoala: . Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat.Vreau si eu sa merg la scoala! Cum s-o iau? Pan o mai creste Doar la cresa mi-o primeste. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste. nu munceste Numai sta si leneveste. PAPUSICA Papusica asta mica. Nici macar nu-si spala fata. face si ea. Nu m-ajuta la spalat. se preface. Nici nu doarme. Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata. creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. Are-o pata pe rochita. Cu blanita alba. . Si nici patul nu si-l face. MOTANEL Toata ziua motanel Sta cu lenea linga el Nu alearga. Cand vin de la gradinita. Cand se scoala dimineata. Florile nu le-a udat. Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc.

Nu mai e fetita mea! DOI PRIETENI Am doi vechi prieteni Si-I iubesc la fel. Ei sunt Azorica Si cu Motanel. Mama mea e mindra tare. Sa vezi harmalaie. Maninca fragi si mure Si-ncaleca pe melci. Asa fata nimeni n-are!! Fac injectii. Nu stiu nici poezii. miau si ham-ham Iar eu ca arbitru. dau retete si prescriu medicamente.Ce urate-apucaturi! Papusica asta rea. . Piticii nu stiu carte. Iar melcii-i duc departe. In lungi calatorii. DOCTORITA Ma vedeti? Sunt doctorita! Am halat si nu rochita. Numai cand discuta Scot ghiare si dinti. Multe griji mai am. Sunt baieti de treaba Si foarte cuminti. Si melcii-i duc la scoala. Si oricui este bolnav Ii zimbesc si-i spun: Nu-i grav! Pacientii ma iubesc Tuturor le daruiesc Pastilute colorate Si bomboane mentolate Si cind pleaca de la mine Sa le fie numai bine!! Piticii Piticii din padure Au case in ciuperci. Miau.

. Strugurii albi si negri. Toamna O frunza ruginie De vita de vie. Lumineazã-mi mintea Si sufletul cât poti! Ajutã-mã. Putere si noroc. Iisuse. Mai multe ca un ceas Si le da bobirnace Piticilor in nas. Doamne. Ariciul are ace. Mã închin la tine.La scoala de pitici. Chiar de esti asa de micã. Ceasornicul arici. Pe pamant s-a asezat ... Si alta si apoi alta . Cruciulita Cruciulita sfântã Eu la gât o port.. Pe coarde se faleau. Dansand a plecat . Un cos de nuiele Din camara am luat . ghidusã cãrticicã. . In zori de zi ii scoala. Cãrticica minunatã Mãi. Chiar mic de mã socoti. Cã-mi dã sãnãtate. Dã-mi ocrotirea Ta Si-ti mulþumesc tot timpul Prin rugãciunea mea. O plapuma au format Si ca toamna a venit am aflat . Ca sa ii culegem pe noi ne intrebau .. Si-n el cu mare grija Ciorchini am asezat .

Poezii nenumãrate Cu versuri frumos rimate? De povesti ce sã mai spun? N-am vãzut ceva mai bun! Ce pe mine mã inspirã Sã desenez din naturã.Draga mea. rãtuscã mititicã. ga. oac!. . Intrã în baltã fãrã fricã. Acolo te rãcoresti Si prieteni buni gãsesti! FURNICA .Oac. mac Si mac. C-am avut un pic de os Si l-am terminat de ros. ga!. Dragi copii de pe la noi. râde gânsacul. oac. De dusmani sa va feresc. cum reusesti Sã ne bucuri cu povesti. Cum sã fim copii isteti.Mac.Ga. mac. . Eu în baltã nu mã bag Cã mã ud pe lopãtele. . strigã brotacul. Unde ati mai vãzut voi. HAM Catelusul face HAM De mancare nu mai am. Sa ma fac voinic si mare. mac. Multe lucruri ne înveti. Nu mai pot merge cu ele. Dati-mi. dati-mi de mancare. Rãtusca O rãtuscã îmbufnatã Stã pe mal cam supãratã. Casa sa vi-o pazesc. mac. O rãtuscã supãratã Sã nu vrea sã intre în baltã? Mãi.

. Trist se tânguie motanul: -Miau si vai de capul meu! Petrisor îl ia în braþe: -Iartã-mã. Am pus carnea pe gratar Si-am dansat cu-o pisicuta Si-am calcat-o pe labuta. te rog. Când sãrisesi sã-i omori? Catelus cu coada scurta Catelus cu coada scurta Cum ai petrecut la nunta? Am fost mare bucatar. din floare in floare Zbori batand din aripioare Stai.Dar. Stii cât muncesc pentru tine? MOTANUL PEDEPSIT Rândunica e plecatã Dupã hranã pentru pui.Of. Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i.Pãcat sã-l scap!. tu.. copile dragã.. o piatrã Îl loveste drept în cap. nu obosesti? Stai putin sã te odihnesti! . adun în musuroi C-am copiii mici.. Car. nu pot.Ce tot cari. Râde sub mustãti motanul: -Ce noroc!. Eu muncesc ziua întreagã. Iute sus!. si-apoi Ai si tu pãrinti ca mine. Si ea rau s-a suparat Si pe bot m-a zgariat! Fluturas . cãci eu Te-am lovit. în spinare Cât este ziua de mare? Nu þi-e greu....Un copil din grupa micã O întreabã pe furnicã: .poc.. Dar de bieþii puisori Tie cum nu ti-a fost milã. si rãu îmi pare.stai o clipa .

ghem de ace. Sa mai vad si alte tari Ratustele si ariciul Trei boboci de rata. se desface. Dintr-o data. cu mirare: O fi gâza. o fi floare? Nu e piatra. Vrea ariciul sa-i desparta.stiti voi oare?! . O porneste spre gradina! Stau bobocii în livada Si nu stiu ce sa mai creada! Nu s-au dumirit defel Si-l întreaba pe catel. El ma-ntreaba: "Te-ai culcat?" Sub parfumul-i violet Ii deschid fereastra-ncet: "Cum sa dorm? Te asteptam!" El intinde-atunci un ram. Dau în cale de-un arici Si se-ntreaba. Si. ca înteapa! O fi peste? Nu sta-n apa! Pentr-o râma e cam mare! N-are gura. mici. somn usor!" PRIETENUL (Grigore Vieru) Un prieten .Sa ma urc pe o aripa Sa ma duci departe in zari. în liniste deplina. Murmurind incetisor: "Noapte buna. Iar raspunsul vine-ndata: E-o pisica speriata! LILIACUL In camasa lui albastra Bate seara la fereastra: Cioc! Cioc! Cioc! Eu sar din pat. nici picioare! Suparat de-atâta cearta. Se întinde.

Cu ce seamana ? Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si. sa desfac un nod. cu coada pisicii). Utilizarea . sa-l pun într-un muzeu..E comoara cea mai mare! Omul fara de prieteni E ca bradul fara cetini. Utilizarea . sa-l pun semn de tinut minte. Exemplu: . Din toate raspunsurile date. fie ger..trecut prin cap si se face o selectie a celor mai neasteptate. Cele trei culori nu pier.Ce nu poate sa fie ? Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat.. sa-l încalzesc si apoi sa-l tin în mâini. Ca ogorul fara apa Si ca stanga fara dreapta. într-un timp mult mai scurt. Exemplu: se arata o sfoara groasa. Exercitiul seamana cu primul descris mai sus.Ce poti face cu ? Desfasurare: li se cere copiilor sa enumere cât mai multe utilizari . animale seamana. Un prieten. Ca s-au infratit cu drag In al tarii noastre steag! EXERCITII DE CREATIVITATE .exemple 1. se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante. dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri. De exemplu: un umeras nu poate fi oglinda.(Posibile raspunsuri: cu un sarpe. . ia aminte: Nu se cumpara. când acestea sun reci. Iar a treia e albastra Ca in august bolta noastra! Fie-arsita.. Ce poti face cu un cui? (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o piatra. fara explicatii. 3.Ce nu poate fi un umeras? . cu un pârâu. deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. Alta zici ca-i aur chiar.. pâine. nici vinde!!! FLOARE TRICOLORA Doar o floare intre flori Unduieste-n trei culori: Una parca e de jar. pantofi. de exemplu . sa cânt cu el la chitara etc) 2. asezata ondulat. cu un tren. Analogia: .. li se cere ulterior celorlalti sa numeasca pe cele care nu le-au . soare.neobisnuite pentru diverse obiecte ..

. 6. Sunt acceptate si interpretarile fanteziste. Cele patruzeci de figuri trebuie sa creeze împreuna o imagine inspirata din realitate... apoi. Dupa expirarea timpului. dar nu pierde nimic! Desfasurare: se da copiilor un portret taiat în mai multe bucati si li se cere sa-l refaca în alt mod decât cel initial. jucarii muzicale) sau ce putem face frumos din peturi? (papusi decorative. la un anotimp . 5. o a doua sarcina este gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. canalizate prin sugestii/întrebari de tipul: . le se cere sa-si priveasca foarte atent lucrarea.Tabloul cu anotimpuri Desfasurare: copiii sunt rugati sa creeze tablouri din diverse culori vii de hârtie creponata. sunt un stimulent deosebit de eficient pentru dezvoltarea imaginatiei creative.ce alte schimbari mai pot fi facute? 8. Dupa terminarea acestei sarcini.. Acelasi lucru se poate face cu imaginea unui animal.Orice lucru poate altfel sau altceva Exercitiul se desfasoara pe diferite orientari ale creativitatii. dreptunghiuri)..dati o alta culoare. li se da o noua sarcina: sa adapteze tabloul. dimensiune obiectului . descriind-o asa cum a vazut-o el. Astfel de exercitii sunt: cum putem refolosi cutiile metalice de conserve? (suport de creioane. Modificarea/reciclarea: . patrate. Analogia: .. oameni de zapada. Pe lânga realizare. dar de marimi si culori diferite (rotunduri. cu ajutorul unei carioca groasa. Creativitate procesuala:. prin grupare se obtine un numar mare de categorii. care poate dezvalui un mod particular de a interpreta lumea. Jocul figurilor geometrice Copiii primesc câte zece figuri geometrice de acelasi tip. copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. unui tub etc. Creativitatea gândirii este cu atât mai mare cu cât.Aceeasi figura în alte chipuri sau . ci numai pe crearea uneia noi.Ce e rotund? Desfasurare: într-un interval de timp anuntat de la început se cere copiilor sa scrie numele a cât mai multe forme rotunde. triunghiuri. unei cutii. pe care copilul o va prezenta. vara sau primavara. Pentru o buna educatie ecologica. Diversitatea prin asemanare: . lipindu-le. vase pentru flori de interior).Surpriza petelor Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa acopere în întregime o foaie de desen cu pete de diferite culori si marimi. Adaptarea: . sa dea petelor contur. oricât de . Având în vedere prima cerinta sa foloseasca .dati o alta întrebuintare unei bucati de pânza. singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda. Rezultatele diferite. forma. 9.. si.4. apoi comparate. Se insista pe evitarea refacerii imaginii. planta sau obiect. Exercitiul devine mai interesant daca aceeasi lucrare initiala se multiplica la copiator color si li se da tuturor elevilor. 10. . în asa fel încât lucrarea sa devina o compozitie figurativa. Modificarea: . prin noi adaosuri. Se precizeaza ca aceste forme pot fi orice.. se citesc raspunsurile. Din acestea li se cere sa creeze o compozitie figurativa.toamna. 7. Ce putem face din ? Acest tip de exercitii de creativitate capata o tot mai larga utilizare în scoli.Schimba forma..impresionist ar fi rezultatul. cutie pentru nasturi. Dupa ce ei considera ca au terminat tablourile initiale. Modificarea: . mai importante sunt explicatiile copilului.

pe orizontal în patru parti egale.Ce l-ar bucura cel mai mult? . dreptunghi mare casa. aparat de fotografiat. . un patrat mare.rotund.. balon. mare . 11. prin care sa realizeze o situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date..Ce s-ar întâmpla daca toata lumea s-ar îmbraca la fel? .. pe scurt.. fulgi de zapada. dreptunghi mic cutii. daca e posibil. nasturi.. vagoane.. precum acoperirea culorilor cu hârtie alba sau prin aplicarea de fulgi si oameni de zapada. planta care îl fascineaza pe copil (Ce animal te impresioneaza cel mai mult?). împartita. Transpunerea: . susur de izvor si. figurile: un cerc mare. Ei vor avea de alcatuit un text scurt. . Se cere elevilor sa-si imagineze o excursie în care.Lucruri diferite si totusi asemanatoare Desfasurare: fiecare copil primeste o foaie de bloc de desen. stimulii auditivi vin foarte mult în sprijinul copiilor în imaginarea unor situatii despre un subiect dat. mare . un cerc mult mai mic decât primul si un patrat . Cerinta este sa se deseneze cât mai multe obiecte sau chiar fiinte. fara însa a-i forta. medic. între care se poate face mai greu legatura. Exemplu: albina. 12. tren. boc. insecta. mic .. Se cere elevilor sa-si închipuie ca sunt.ce s-ar întâmpla daca ? Desfasurare: li se da copiilor câte o fisa pe care sunt scrise întrebari de tipul: . Daca elevii sunt în clasa a IV a sau macar a III a. . care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni surprinzatoare din partea copiilor. mult mai mic decât primul. cerc mic sirag de margele. 14.De cine/ce i-ar fi frica cel mai mult? . Cu cât aceasta legatura este mai dificil de facut. ascultând o înregistrare cu sunetele produse de acesta etc. au vazut un lucru care fie le-a placut foarte mult. acel animal si sa se gândeasca la: . mic . Acomodarea: . Adaptarea: . printr-o vraja. e bine sa-si noteze. într-o zi? . ce si-au imaginat. bomboane etc.Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamânt? . de asemenea.Care ar fi cea mai mare grija al lui? .Trei lumi într-una singura Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte. Creativitate procesuala:.îndeosebi culori vii cerinta de a adapta tabloul la anotimpul iarna este cea care solicita cel mai mult creativitatea. din minim trei enunturi. În acest exercitiu. conteaza ideea principala a raspunsurilor. Asocierea: . Exercitiul va evidentia la unii copii idei surprinzatoare. Pe fiecare coloana sunt desenate în partea de sus.. .Ce ar simti fata de oameni? 15. fie i-a speriat si sa-l povesteasca si celorlalti.minge. la un moment dat. cu atât mai interesante sunt asocierile facute de copii. Posibile raspunsuri: cerc mare soare. La fel se poate imagina o calatorie cu trenul. si cu fosnet de frunze miscate de vânt.dreptunghi.rotund.Ce s-ar întâmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data..Sunt o alta fiinta Desfasurare: exercitiul se va derula dupa o discutie pregatitoare despre un animal. camion. în ordinea urmatoare. care sa respecte o evidenta corespondenta cu însusirile: .În excursie Desfasurare: se audiaza o înregistrare cu ciripit de pasarele. de aceea se va cauta provocarea lor de a adapta tabloul multicolor la anotimpul iarna.Ce s-ar întâmpla daca apa ar avea culoarea rosie? Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate. 13. pentru a nu uita propriile idei în timpul povestirii celorlalti.dreptunghi.

o masca etc) .? Desfasurare: sub forma de întrebari puse de învatator si solutii. Un medic. La final îsi prezinta desenul.. care sa integreze si cele doua linii initiale. când si cum a ajuns la muzeu.Ce stii sa faci cu o carcasa de la un televizor foarte vechi? ( un scaunel.Posibil raspuns: .colectie de nasturi diversi. cu încrustatii. Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe Pamânt. cât mai multi.Muzeul nasturilor Desfasurare: se aduce copiilor o .extraterestrului intra si ceilalti copii..Ce stii sa faci cu. .Doua linii si zece idei. bandaj pentru o rana.Ursul a zburat. de exemplu. cum arata haina/hainele pe care a fost cusut.. integrând si cele doua linii initiale.De ce ploua? De ce manânca oamenii? De ce citesc în carti copiii? De ce danseaza etc. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si în cealalta jumatate. solicita creativitatea gândirii prin cunoasterea si eliminarea realului. Descrierile. un dulapior. Desfasurare: învatatorul spune elevilor un cuvânt. le trimit în cosmos etc). a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren. astfel încât sa rezulte o compozitie. Le se cere copiilor sa deseneze în prima jumatate zece figuri numai din linii drepte. deosebiti.Un tren se opri într-o gara mica.Un extraterestru pe Pamânt Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru ( daca este nevoie). mari... Cele mai interesante . în tren. un raft pentru încaltaminte.Ce stii sa faca cu douazeci de boabe de fasole? (un colier pentru papusa..viata interesanta. explicând figurile si utilitatea pe care le-a destinat-o în desen. Ursul a câstigat . un colaj. unde toate lucrurile îi sunt necunoscute si ciudate. . . Pe rând. divers colorati etc. în forma de triunghi?( batic. .. .dar pe planeta ta de unde vine apa? cum traiti fara sa mâncati? . 21.Ce nu s-a mai întâmplat? Exercitiul . iar în cealalta doua linii curbe deschise. folosind linii curbe. patru linii douazeci de idei Desfasurare: copii primesc fiecare câte o foaie de bloc împartita în doua.. înlocuindu-le cu fantezii situate între basm si realitate. reale sau fanteziste. stegulet. îl duc la muzeu etc ) . O albina intra. ivita în timpul prezentarii.nu s-au mai întâmplat . diferite ca sens si lungime. . 17. pe o fereastra deschisa.. fular...Pamântenii îi raspund extraterestrului si imediat îi pun ei o întrebare de tipul: . 16. daca elevul mai are o noua idee. din greseala. cum era persoana care l-a purtat. o scena pentru un mini-teatru de papusi. 20. dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe întrebari si raspunsuri. În prima jumatate sunt trasate doua linii drepte. sub forma de compuneri pot fi completate si oral.. Exemplu: urs raspuns posibil: . Trebuie sa scrie cât mai multe detalii: a cui a fost... diferite ca si cuprindere si marime. simpli.istorii vor fi premiate. pe care îi întreba diverse lucruri despre viata de pe pamânt. mici. Fiecare copil alege un nasture si-si închipuie povestea lui de la fabricare pâna la depunerea în muzeu. o istorie deosebita. fata de masa. Se mai adauga ca fiecare nasture a fost expus în .muzeu deoarece a avut o . Utilizarea creativ-practica: . Ei cauta automat sa creeze o situatie prin care sa atribuie unor obiecte/fiinte însusiri ale altor obiecte/ fiinte cu ajutorul carora ele fac ceva care . în rolul .. luându-se la întrecere cu un avion. prosop. date de copii.Ce stii sa faci cu o bucata de pânza rosie.. Întrebarile pot fi: . El se întâlneste cu un grup de copii pamânteni ( ceilalti copii). 18. ce calatorea cu trenul. sa le plantez. aparent simplu.

. pisica soarece. blocând potentialul creativ al copilului. Exercitiul este valoros prin stimularea dorintei copiilor de a obtine si . fumul etc. fulgul de nea. care duc la inhibare.întrecerea.. Omul nu are la el mâncare decât pentru o zi doua. vânt. pisica. mai grav. pe foaie mare.O lume a tacerii Desfasurare: timp de zece minute copiii sunt rugati sa scrie mare cu un instrument care scrie gros. Exemple de astfel de perechi: casa gradinita. Întrebare: cum a iesit omul din groapa? (raspunsul: a sapat cu cutitul într-un perete al gropii si a pus pamântul lânga peretele opus. nu a fost imposibil sa construiasca. Deoarece groapa era proaspat sapata. mar strugure etc. o furnica. pe de o parte. . 25. ferestre. te apara de frig. o bucata de vata. Posibile raspunsuri: pana.Tangram jocul celor sapte figuri Deja celebrul exercitiu al patratului Tangram foarte apreciat de tot mai multi copii.. El stie ca pe acolo nu va mai trece sigur nici un om timp de o luna de zile. 24. Creativitate inventiva: .. sunt construite de catre oameni etc. proaspat sapata si cu peretii abrupti. masina etc în diferite pozitii. originalitatea. tren tractor. casa. firul de par. o lingura si o cana. Cum iesim din situatii-limita? Se da copiilor urmatorul text: .altceva . care s-ar putea sa nu mai îndrazneasca niciodata sa-si dezvaluie posibilele aptitudini creative. prin batatorire doua praguri de câte jumatate de metru ca sa ajunga la marginea gropii si sa se salveze). o râma. usi.Un om a cazut într-o groapa adânca de trei metri. a îndraznelii de exprimare a viziunii proprii despre cum vad lumea cu relatiile. Imaginatie creativa: . un cutit. Analogia: . si se poate stimula gândirea creativa. Conditia succesului acestor activitati creare unei depline atmosfere permisive a exprimarii. Se expun foile la vederea tuturor si. baiat. câine. Prin rearanjarea celor sapte figuri se obtin foarte multe imagini stilizate de obiecte si fiinte: fata. ploaie.Ce asemanari sunt între aceste doua elemente diferite? Desfasurare: li se va explica elevilor ca vor trebui sa analizeze perechi de elemente ( obiecte sau fiinte) si sa scrie ce asemanari gasesc la acestea. batatorindu-l. gaina cocos. din exemplele date vor compune o scurta descriere a unei lumi în care nimeni si nimic nu scoate nici un sunet. placerea explorarii noului. înlaturând total apostrofarea sau. Prin exercitiile de mai sus se poate cunoaste nivelul individual al dezvoltarii creativitatii. câte obiecte/fiinte nu fac produc niciodata sunete/zgomote pe care sa le auzim. pe care nu se poate urca. au pereti. asa ca peste doua zile a iesit din groapa. ridiculizarea unor raspunsuri care fac rabat de la firesc.. Creativitate procesuala: . 23. un puf de papadie. Posibile raspunsuri: casa gradinita = în ele stau copii. pe alta parte. 22..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful