JOCURI SI CANTECE PENTRU COPII

Bate vantul frunzele (apleci mainile in stanga si-n dreapta ca o adiere de vant) Se-nvartesc moristile (aduci pumnii in fata si-i misti repede) Randunica asa zboara (mainile in lateral ca si cum ai avea aripi si zbori) Iar eu trag zmeul de sfoara (pumnii in fata si misti ca si cum ai trage de-o franghie). Mama la placinte face (faci cu mainile ca si cum ai intinde placinte) Bunicuta lana toarce (faci din degete ca si cum ai toarce) Tata trage la rindea (faci cu mainile ca si cum ai taia cu un fierastrau) Iar eu bat din palme-asa (bati din palme).

Degetelele
Degetelul mare pleaca la plimbare (ii iei degetul mare si i-l misti sau o pui pe ea sa-l miste cu manuta cealalta), Aratatorul duce bastonul (se repeta dar schimbam degetul si i-l indoim ca un baston Mijlociul duce pardesiul (repeti miscarea schimband degetul), Inelarul poarta ochelarii (schimbi degetul si faci din degete ochelari si-i pui la ochii ei), Degetelul mic nu face nimic, Ca e prea pitic Si se joaca in nisip (iei degetelul mic si-o gadili pe urma cu manutele ei

Zilele saptamanii
Nu e chip sa mai amani Saptamana-ncepe LUNI Miez de nuca vrei sa-mparti Urmatoarea zi e MARTI Porumbeii zboara-n cercuri, Iar a treia zi e MIERCURI.\\ Am un caine si-un pisoi, Si a patra zi e JOI Caii zburda cand sunt tineri, Caci a cincea zi e VINERI Vulturul din aripi da, De se face SAMBATA Si bufnita cugeta, Ca e iar DUMINICA.

Ne jucam, ne jucam Cu degetul mare noi ne jucam Cand degetul mare a obosit, Aratatorul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu aratatorul noi ne jucam Cand aratatorul a obosit Mijlociul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mijlociul noi ne jucam Cand mijlociul a obosit Inelarul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu inelarul noi ne jucam Cand inelarul a obosit Mititelul a si sosit Ne jucam, ne jucam Cu mititelul noi ne jucam Cand mititelul a obosit Palmele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu palmele noi ne jucam Cand palmele au obosit Pumnisorii au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu pumnisorii noi ne jucam Cand pumnisorii au obosit Picioarele au si sosit Ne jucam, ne jucam Cu picioarele noi ne jucam Cand picioarele au obosit Ochisorii au adormit.

10 negri mititei
10 negrii mititei au papat oua 1 s-a intoxicat si-au ramas doar 9 9 negrii mititei au plecat la inot 1 s-a inecat pe loc si-au ramas doar 8 8 negrii mititei au mancat castane coapte

1 s-a fript tare rau si-au ramas doar 7 7 negrii mititei construiau la case 1 si-a rupt un picior si-au ramas doar 6 6 negrii mititei incaltau opinci 1 a alunecat si-au ramas doar 5 5 negrii mititei au plecat la teatru 1 a jucat cam prost si-au ramas doar 4 4 negrii mititei au mancat ardei pe-1 l-a piscat cam tare si-au ramas doar 3 3 negrii mititei au fost la razboi 1 a fost impuscat si-au ramas doar 2 2 negrii mititei au tras cu tunul 1 a murit din ei si-a ramas doar UNU!

Un pitic, foarte mic, Facea baie-ntr-un ibric. De sapun s-a-mpiedicat Si piticul s-a-nnecat. Vai, vai, ce pacat Ca piticul s-a-nnecat.

Pisicuta pis, pis, pis, Te-am visat azi-noapte-n vis Te spalam, te pieptanam, Funda rosie-ti puneam Dar tu hoata ce erai, Cu labuta ma zgariai.

UN PISOI NEVINOVAT de Aurora Contescu Dati-mi voie doar un pic,

sa explic: sunt pisoiul cel mai mic (cel cu pata pe botic) si de ieri de dimineata, tot mereu, fiecare ma inhata si ma da pe usa-afara. Ce-s eu, fiara ? Ce-s eu, leu ? Mie spuneti-mi, sa stiu, ce-am gresit, ce vina port, dac-am vrut sa scot la soare, la plimbare, pestisorul auriu, mai mult mort de suparare decat viu ? Dac-am vrut s-ajut la treaba, si cu-o laba sa desir si sa masor ata de pe un mosor si, macar, n-a fost putina am vreo vina ? Iar cand m-am uitat prin vase, sa vad ce-i si cum miroase, am gasit lapte in ele. Oare astea-s fapte rele ? Sunt uituci si sunt uituce: lasa-afara cozonacul si-ar putea sa se usuce nu-i mai bine sa-l mananci ? Pentru asta, poc, un branci si m-am dus de-a berbeleacul. Daca toate merg asa, am sa plec in lumea mea mai ales ca in gradina, colo, langa deditei, vad o pana de gaina. Aoleu, ce-i fac eu ei ! Sunt copil ca fiecare de Adrian Paunescu

Sunt copil ca fiecare

Si ma joc mereu, Jucaria cea mai mare Este tatal meu. Si cand tata nu-i acasa Ci-i altundeva Jucaria cea frumoasa Este mama mea. Si cand mama si cu tata Sunt plecati de-aici Pentru joc, sa tineti seama, Am niste bunici. Scumpa mama, draga tata Roata nu sta-n loc, Ca voi fi si eu odata Jucarie-n joc. Zdreanta L-ati vazut cumva pe Zdreanta, Cel cu ochii de faianta? E un câine zdrenturos De flocos, dar e frumos. Parca-i strâns din petice, Ca sa-l tot împiedice, Ferfenitele-i atârna Si pe ochi, pe nara cârna, Si se-ncurca si descurca, Parca-i scos din calti pe furca. Are însa o ureche De pungas fara pareche. Da târcoale la cotet, Ciufulit si-asa laiet, Asteptând un ceas si doua O gaina sa se oua, Care cânta cotcodace, Proaspat oul când si-l face. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie, Si, pe brânci, târâs, grabis, Se strecoara pe furis. Pune laba, ia cu botul Si-nghite oul cu totul. - "Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. - "L-a mâncat!"

Când se uita la gaina. primavara Avion cu motor Avion cu motor Ia-ma si pe mine-n zbor Sama fac aviator! Catelus cu parul cret: Catelus cu parul cret. nu-mi sta-n drum Ca te iau in coarne-acum. Te învata mama minte. ." Si i-a dat un ou fierbinte."Stai nitel. Fura rata din cotet. esti frumos si mititel. Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. PRIMAVARA Floare mica. pas-pas-pas Intalneste-un carabus. Striga melcu-n gura mare -nu te mai praji la soare DU-te-ncolo. Tu vestesti in toata tara Primavara. ghiocel. Zice Zdreanta-n gândul lui "S-a facut a dracului!" MELCUL SUPARAT Sade melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine. Dar decum l-a îmbucat. vecina. ca te dezvat Fara matura si bat. El se jura ca nu fura Si l-am prins cu rata-n gura Si cu ou-n buzunar Hai la Sfatul Popular. Cu culcusul lui.

Nu mai sînt deloc bucate. Frate-aratator!" Spune. Tulbure Poti. Si de foame mor!" Se apleaca mijlociul Catre inelar. albina poti Intinzand un pai s-o scoti! Sfatul degetelor dupa Jean Aicard Spune degetul cel mare Catre-aratator.Nu ma duc c-am fost o data Si am cazut cu nasul in balta! Fapte bune de V. si-apoi.."Ce tot plîngem si ne frîngem? . fapte bune Cate poti sa faci ti-oi spune: Poti sa dai la porumbei Cate-o strachina de mei! De la-nec. Cam în sila." Prinde-atunci cel mic sa strige Mai istet ca ei: . Spune degetul cel mare: . catre mijlociul. Sa ajuti sa creasca floarea! Poti sa treci fara sa strici Musuroiul de furnici! Iar pisoii mici si dragi. Spune-aratatorul: -"Frate."Ce e de facut acuma. Poti de coada sa nu-i tragi! De pe-acuma. Cel aratator. Frate inelar?" Lenes cata inelarul Catre ei.. le raspunde: . Si îi spune-atîta numai: ."Ce sa faci cînd nu-i de unde? Vom rabda si noi! ."N-am farîma de mîncare. udand cu stropitoarea.

Pe nasuc si pe gurita Pupa mama o fetita. se gandeste. dar sunt micuta Ia sa-ti mai dau o labuta.. "N-am nimic." Nelu-a spart o cana: Plici! Neatent. Pe mânute ne spalam Si mergem ca sa mâncam. pis. te pieptanam. "Ce-i cu tine? Ce stai suparat. ce poti sa zici? Nimeni insa nu-l zari. Ai gresit si-acum te iert! Dis de dimineata Ne spalam pe fata. draga mea De ce esti atat de rea? Nu sunt rea. Pe obraz m-ai zgariat Pisicuta. ca nu ramîne Niciodata fara pîine Cel ce vrea sa si-o cîstige.. Pe doi ochisori Si doi obrajori... Cana. Fratiorii mei! .Hai la munca sa ne strîngem Toti uniti. pis Pisicuta pis-pis-pis Te-am visat azi noapte-n vis Te spalam. ... S-o ascunda. Funda rosie-ti puneam Dara tu te-ai suparat.. copile?" Lacrimi mari rasar sub geana.. Creste fata mare-mare Si frumoasa ca o floare Pisicuta pis. am spart o cana!" "Rau.nu se mai lipeste! Vine mama. dar nu pot sa te cert..bine-o fi? Se gandeste.

o piatra Il loveste drept in cap. Trist se tanguie motanul: -Miau si vai de capul meu...si rau imi pare. Mustacioara la gurita . Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i Rade sub mustati motanul: -Ce noroc!.. Dar de bietii puisori .Pacat sa-l scap!.. Unul "Tup!" pe geam afara! Numai unu-i tare mic. Petrisor il ia in brate: -Iarta-ma te rog. Cin'te intrece la fugit? Ai labute mititele. Si un petec de codita . Cu lacrimi mari pe botic: "Mai incet. nu pot sa sar!" Greierasul Greierasul a mancat Un graunte inghetat! Si-acum striga ziua toata C-a mancat o inghetata! MOTANUL PEDEPSIT Randunica e plecata Dupa hrana pentru pui.. Iepurasii Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi.poc. Unul sare de pe scara. Iute sus!. Ca eu-s mic.caci eu Te-am lovit.. nene franar. Ochisori ca doua stele .Iepurasul Iepurasul meu iubit .Dar.

Cu ochi mari. 4. 2. 2 si mai am cinci degetele. o alunita. Fruntea ca o poienita.I. Parca s-au jucat in el. Si-un arici foarte grabit. 1. D. Pina cind au obosit. pe gat. parca sunt lumanarele. O. 3. pe obraz. Pietrari Are mama o fetita. am 5 ani si sunt voinic! . cu gura mica. pe fata Fara nici un ajutor Tiii ce rau m-am incaltat Stangu-n dreptu-l-am bagat De ce radeti? Nu-i nimic. pe-obraz. 1. ce bine i-ar sedea Daca si l-ar pieptana 5 ani Cine zice ca sunt mic Am 5 ani si sunt voinic Diminieata cand ma scol Ma spal pe miini. Genele de rindunica. Trei motani si-un soricel. Cand sarisesi sa-i omori? Broscuta O broscuta mititica S-a suit pe-o pietricica Si-a strigat in gura mare Toti copiii la culcare Ce am Am un nas. unu Ochi am doi ca si voi. 5. Si.Tie cum nu ti-a fost mila. Are mama o fetita . Dar are ceva ce-i strica: ii e parul ciufulit.

Ga. O ratusca suparata Sa nu vrea sa intre în balta? Mai. mac. Nu mai pot merge cu ele. ga. mac Si mac. mac. oac!. . Pere galbene. TOAMNA Toamna e de roade plina. frumoase. striga brotacul. oac. Acolo te racoresti Si prieteni buni gasesti BAIATUL MAMEI Are mama un baiat Un baiat. In camara le vom pune Caci la iarna vor fi bune. Stam de vorba amindoi Despre ghete cu noroi.Ratusca O ratusca îmbufnata Sta pe mal cam suparata. . . imbaiat.Mac. S-au copt fructele-n gradina. mac. Unde ati mai vazut voi. Dar baiatul le-a promis Ca le curata in vis. râde gânsacul. Eu în balta nu ma bag Ca ma ud pe lopatele. . Mere rumene. ga!. ratusca mititica. Dragi copii de pe la noi.Oac. BABA IARNA Baba iarna zvapaiata A trimis un fulg la mine. Struguri aurii in vii Prune mari si brumarii. Intra în balta fara frica. zemoase. Ghetele sint suparate C-au ramas necuratate.

Si-n curand vom auzi Cip-cirip in zori de zi. Vor iesi cinci pui voinici. Randunica mea dibace Pentru puii ce-or sa vina Cuib pufos si trainic face.Sa ma-ntrebe daca-s gata S-o-ntilnesc cum se cuvine. A SOSIT O ZIDARITA La fereastra casei noastre A sosit o "zidarita" Sub barbie-i rosioara. N-a trecut o saptamana. -"Las-sa vina la fuguta!" Am raspuns cu bucurie: -"O astept cu saniuta. vezi aici Cuibul unei randunici? Iar in cuib. Invat eu si pentru el. Din pamant. uite. Iar acuma ce sa fac? Luna a cazut in lac. Coada-i pare furculita. . Si am scos-o din fantana. cinci oua mici. Ursu-i tare mititel. daca doresti. Nici macar o poezie. Dar eu stiu cate poftesti Ti le spun. Lacul e adanc de tot Si eu nu stiu sa inot. URSULETUL Ursuletul meu nu stie. RANDUNICA Uite. din fir de iarba. Ce mai vorba? Las-sa vie! CE SA FAC? Intr-o noapte instelata Am scos luna din galeata.

rar. PAPUSICA Papusica din vitrina. La o apa curgatoare? BUNICA In soba arde focul. Imi place s-o ascult. Oiubesc foarte mult. Citeste. Din foc scantei mici sar. Isi scrintise un picior Si amu tragea sa moara Sub o tufa de mohor. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat. dau o teapa Pentru un pahar cu apa! Uff! Ce sete ! Si ce soare! Cum s-ajung in trei picioare. sariti va rog!! Nu vedeti ca sunt olog? Dau un dinte. Poate a obosit. se opreste. Bunica langa mine Citeste frumos.Ciripi-vor puisorii de cu zori in faptul serii Bun venit la casa noastra. la lumina. Ea are glasul dulce. Oaspetii bucurosi ai verii! ARICIUL Un arici acu'ntr-o vara. Din mana cartea-i cade. Sa te vada trecatorii Ce frumosi-ti sunt ochisorii. Langa gard s-a tupilat . Bunica imi zambeste. Fratilor. Bunica a atipit. Iesi afara.

GAINUSA O gainusa scurma locul Si inghite boabe fel de fel Iar dupa pranz isi sterge ciocul C-o frunza-n loc de servetel. Iar eu voi creste. FURNICA O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. Ca m-i casa ne-ngrijita Si mi-s rufele la soare Si copiii-mi cer mincare. Ca la noi in musuroi Nu e timp pentru zabava. mititica Cu mustatile de nea Si cu bot de catifea. Paru-i negru. Ca de n-am fii de isprava Ar fii vai s-amar de noi MAMA De dragul tau pamantul De ghiocei e plin Si vin cocori din zare Si cerul e senin. Subtirel e si lucios. ma duc si eu la moara Si-s grãbita. vrednic si bun De dragul tau! MIAUNICA Miaunica-i o pisica Mica. Invata-ma ce-I bine Fereste-ma de rau. Si-n picioare e-ncaltata . matasos. si-s grabita. mica. Si-ntaiul fir de iarba A rasarit in prag Si-nmugureste pomul Sa-ti fie tie drag. Incotro fugi surioara? Ia.Suparat ca l-a plouat.

tipa. S-a-ntalnit cu o lamaie Si o roaga sa ramaie. . Sa nu-l dau prin mesager. coama-i netezesc Si-o sa plec in goana mare Sa va vad pe fiecare. Tare-I necajit. ca uite A-mplinit un an acus Si nu are nici un dinte. IEPURASUL Iepurasul meu de plus. Astea-s ghete. Vantul o sa-I dea in zbor De la mine-un martisor Dar pupicul meu prefer. Tipa. DE 8 MARTIE O sa-I cos maicutei mele Pe camasa doua stele Si-o sa strang de ziua ei Cei mai frumosi ghiocei. In camara a intrat Pe furis. sau pernute? Sta cu cele cinci gherute. CALUTUL Eu calutul mi-l iubesc Coada. dupa el. si a luat O bucata de friptura. PISICUTA Pisicuta noastra hoata.Cu ghetute moi de vata. Mama nu stia ca fura. Si cum vede-un soricel. A facut o boroboata. URS DE CIOCOLATA Am un urs de ciocolata Intr-o punga colorata. Daca o mai prinde-odata.

CANTECUL MAINILOR Doua maini am mititele Stiu sa coasa si sa spele Ele matura prin casa Ele-aduc painea la masa Ele deseneaza aici Iepuri. Dansa nu stie de gluma Freaca pana face spuma. huta. Bradulet cu strai de nea Si stelute-o mie Tu in fiecare an Ne-aduci bucurie. Dintii nu-I mai dor de fel. gaze. huta. flori. Si de-acuma pe Ionel. SOSESTE PRIMAVARA Soseste primavara Cu muguri si cu flori Cu siruri lungi de berze Si carduri de cocori. . De pe varf de munte.Vai de blana ei vargata PERIUTA Dintii veseli si curati Seamana ca niste frati. BRADULET Bradulet plin de culori Si de daruri multe Ai venit aici la noi. Soseste primavara Si-aduce-n poala ei Atatea viorele Si-atatia ghiocei. arici Si cuprind ca doua flori Ai maicutei obrajori. Bucuroasa periuta Se da huta.

Fii mamica sanatoasa Ca frumoasa esti mereu Langa inima ta buna Poarta martisorul meu. FLOARE PENTRU MAMA Alb cu rosu fac o floare Cea mai mandra dintre flori. Azi o prind la pieptul mamei Mandra floare-un martisor. Eu m-as bucura de ea Daca m-ar si asculta. PAPUSA Am o casa mititica Si in casa-o papusica. Harnica-i doar la mancare Si la joc si la plimbare Inca nu stie ca-n viata Se munceste si se-nvata. pe carari? Mac. RATA Rata. lipa. rata. mac. Vreau sa fac un ousor. Si eu tot asa Am mamica mea. Are mama lui. Pentru tine. puisor! FLUTURE . mac. O-ngrijesc mereu Ca-i sunt mama eu. Am o papusica Uite-asa de mica.FETITA SI PAPUSA Fiecare pui. ratisoara Ce te plimbi pe ulicioara? Cu papucii galbiori Lipa.

Fluture alb si cuminte. Culoarea ta imi place mie.zau! BATISTA MEA Batista mea e mica Si nasu-i mititel! Promit sa fiu cuminte. Vei primi adapostire. ai spune Dar ce curios Unul e mai mare Altul e mai gros. Dupa cum se vede Ele nu-s la fel. Treci frumusel inainte. Voua ce sa va zic eu? Sa plecati cu bine. Sa am grija de el. Degetele insa Toate la un loc Imi ajuta mie Zilnic sa ma joc. ZILELE SAPTAMANII De la unu-ncepi s-aduni Prima zi se cheama LUNI Unu si cu unu-s frati Cea de-a doua zi e MARTI Trei broscute salta-n cercuri Stii c-a treia zi e MIERCURI Patru greierasi vioi Canta pa-n se face JOI Cucu-nvata-a numara Ziua-a cincea-i VINEREA Cocostarcu-n apa sta . Sau mai mititel. Cinci frati buni. Nu vreau sa zica lumea "Uite-l pe Murdarel!" DEGETELE Cum stau laolalta Frunzele pe ram La fiecare mana Cinci degete am. Sau e mai subtire.

Zum zum Zumzaie si o albina. Pisicut-o stai nitel! Iti dau eu un prosopel. Vantul c-a trecut prin el. Se trezeste in gradina Cip cirip Ciripeste-o randunica. Ca nu are o batista Sa-si sterga cu ea mustata Ca i-a murdarit-o rata.Ziua-a sasea-i SAMBATA Iar furnica harnica Gateste DUMINICA Zilele le stiti pe toate Dar sa-mi spuneti cate-s:SAPTE! SIMFONIA PRIMAVERII Cling cling A sunat un clopotel. Primavara o sa vina CATELUL Catelusule sa-mi spui Unde-i laptele ca nu-i! Cine mi-a umblat la oala Ce-o gasesc acuma goala? Cine-i hotul ?n-ai fi tu? Dai din coada zici ca nu!? Dar esti plin de lapte tot Si pe coada si pe bot. Dar pana ma-ntorc cu el. PISICUTA Azi pisica mea e trista. Ai grija de soricel? MELCUL SUPARAT . Stand frumos pe-o ramurica Poca poc Mugurii plesnesc pe loc Din gradina in gradina.

cat e de mandra! Are ghete in picioare. pas. vai.Vine melcul suparat O furnica l-a piscat Si cum vine pas. Si ma iarta ca-ti ating Clopotelul de argint Si ma iarta ca te rup Mamei mele sa te duc. vai. suav si subtirel. Crud. Ghete noi si palarie. Si din gura el striga Fugi de-aicea nu mai sta Da-te-n colo nu sta-n drum Ca te iau in coarne acum. -Un-te duci? O-ntreaba-o rata. GHIOCELUL Ghiocel. Iar pe cioc. Scoate capul din zapada Soarele sa mi te vada. Si-a pus ochelari de soare. nu-ti vine a crede. pas Intalneste-un carabus. Sa se bucure si ea . Vai. -Unde sa ma duc? La piata! SIMTURILE Eu cu ochii dragi copii Vad papusi si jucarii Cu urechile oricand Aud fiece cuvant Limba si cu cerul gurii Imi spun gustul prajiturii Degetele-mi spun si ele De sunt moi chiflele mele Iar cu nasu-adeseori Sorb parfumul tot din flori. ghiocel. GISCA de Marcela Penes Doamna Gasca cea cocheta Azi s-a dus la pravalie Ca sa-si cumpere umbrela.

racusor? Ma duc. Caci cu mine-ai s-o duci bine: Imi da tata o mosie Si-o balta cu stufarie. . La ce oare sa ma-ncurc? CAPSUNA NEMULTUMITA O capsuna cu pistrui Si cu fes micut. N-ai nici trup de cingatoare.. racusor. .! Eu. sa ma-nsor! Ia-ma. fir-ar sa fie De ce n-am ca si ciuperca Pe capsor.Luminand cand te-o vedea BROASCA SI RACUSORUL Un' te duci. Se tot vaicarea intruna Of si vai.. ma rog tie Cat de sus m-am inaltat! Si de-odata. pe mine. verzui Se plingea ca de la soare Toti pistruii-I cresc mai tare Si ca are mult necaz.Ia te uita. Ca-i prea rosie-n obraz Si pin sa rasara luna.o palarie? CATI CA VOI Sus pe gardul dinspre vie O gaina cenusie Si-un cocos impintenat S-au suit si stau la sfat. Incepura amandoi.. tu. Dar mi-i ca m-oi incurca: N-ai nici cap de legatoare. broasca. te-as lua. Sa cotcodaceasca-n soare: Nimeni nu mai e ca noi! MAMA Nu-i copil in lumea-ntreaga . cu glas tare. Nici picior pentru papuc. broscuta..

Soare-nseamna: te iubesc . cinci. doi. POMISORUL MEU Am sadit un pomisor Singur in ograda Toti vecinii au venit Langa gard sa-l vada. ce bucurie Pomisorul meu plapand . Ochi am doi Ca si voi. Caci pe foaia din caiet Uite. Azi am fost din nou sa-l vad Tiiiii. Unu. Spun si eu maicutei mele Si voi spune totdeauna: Mama. Fara sa ma iscalesc. Cum sunt soarele si luna . SCRISOARE CATRE MAMA Vezi mamica mea cea buna Tare multe-as vrea sa-ti scriu Dar sunt mica si nu stiu. Mama mea e cea mai draga Spun la fel iedul. Pentru mine. Am trei nasturi la hainuta : Un. mierlita. Un miez galben si fierbinte Stiu sa desenez cuminte. Si mai am cinci degetele. CE AM? Am un nas Pe obraz. trei. tu esti numai una. blandul soare.Care astfel sa nu spuna: Mama mea e cea mai buna. doi. Unu. Orice pui ce vietuieste Si cu-atat mai mult fireste Spun baiatul si fetita. a coborat incet. Parca sunt lumanarele Un. doi. patru. Iti trimite o scrisoare. trei Am si patru buzunare Le-a tesut mama si-o floare.

Parca-i strans din petice. roanta Dintii-i cad. . Hai copile pe campii Sa fugim.Are flori o mie. Ii ia taraboanta Si ii duce la tocila Sa mai dea pe ei c-o pila. Ca sa-l tot impiedice. sa prindem fluturi. Baba cloanta. Ciufulit si-asa laiet. Galbenelor papadii Palaria sa le-o scuturi. pe nara carna. Cel cu ochii de faianta? E un câine zdrenturos De flocos. BABA CLOANTA Baba cloanta cotoroanta Rontaind ea roanta. Si se-ncurca si descurca. Are insa o ureche De pungas fara pareche. dar e frumos. ce copila! Mai asculta de parinti Daca vrei in gura dinti! Nu mai roade cremenea Si-alte pietre-asemenea! ZDREANTA de Tudor Arghezi L-ati vazut cumva pe Zdreanta. Da tarcoale la cotet. Ferfenitele-i atarna Si pe ochi. Parca-i scos din calti pe furca. PRIMAVARA Primavara a venit Cu alai de flori albastre Si cu cerul insorit Pe meleagurile noastre.

Proaspat oul când si-l face. Zice Zdreanta-n gandul lui "S-a facut a dracului!" Closca cu sapte pui Elena Fargo Puii mamii.pui. taras. De când e-n gospodarie Multe a-nvatat si stie.Asteptand un ceas si doua O gaina sa se oua. Se strecoara pe furis. Sau poate ca mama ta O fi lenesa ori rea? Spune puiul:-Mama mea Nu-i nici lenesa. Pune laba. Zdreanta l-a si lepadat Si-a-njurat cu un latrat. pui. Are closca sapte puiCinci pestriti. Cu culcusul lui. -Spune-mi. Dar decum I-a imbucat. ia cu botul Si-nghite oul cu totul. nici rea Dar e trista. Numai unul e motat Si curat si incaltat." Si i-a dat un ou fierbinte. Si. grabis. -. ca te dezvat Fara matura si bat."L-a mancat!" "Stai nitel. puiule. Caci ii fac rusine multa . vai de ea. si mie De ce-ti face numai tie Mama ta. vecina."Unde-i oul? a-ntrebat Gospodina. Care canta cotcodace. -.pui. Si iti leaga mot in plete? Oare fratiorii tai Sunt asa de prosti si rai. pe branci. Te invata mama minte. ciorapi si ghete. Când se uita la gaina. unul baltat.

Ca de-i prinde.Fratii mei si n-o asculta. M-a lovit din rautate Cu o piatra in picior. precum e-acel Care m-a schiopat pe mine. Ca de-i cheama. . top. Si de-aceea sunt motat Ca-s cuminte si curat. Catelusul schiop de ELENA FARAGO Eu am numai trei picioare.. Cat sunt de frumosi copiii Cei cuminti. Si-as latra si eu din poarta La copii de pe drum!. De credeam ca am sa mor. Ca sunt schiop si cad mereu! Si stau singur toata ziua Si plang mult cand ma gandesc Ca tot schiop voi fi de-acuma Si tot trist am sa traiesc... Rad cand ma-ntalnesc copiii.. si cat de mult Mi-ar placea sa stau cu dansii.. Si nu-i pot iubi de fel. Si-am plans atata. fug pe-afara. Si-am zacut. plang si zbiara. Fratii mei ceilalti se joaca Cu copii toti. dar eu Nu pot alerga ca dansii. Si de-abia ma misc: top. Si cand ma gandesc ce bine M-as juca si eu acum. Dar eu stau cu mama mea Si mi-i drag s'ascult de ea.Si de-aceea-s nespalati Si desculti si nemotati.. Si ma cheama "cutu schiop". Sa ma joc si sa-i ascult! Dar copiii rai la suflet Sunt urati.

Cit un grauncior de mei." . sa vada Raul. Dar il las asa. ca un biet catel Are inima mai buna Decat a avut-o el.... Pacalici pe drum paseste fudulindu-se grozav. nici de sila Nu ti-as da un ajutor!" . sa ma razbun. Lenesule cersetor. . Nici de mila.. ."Mor de foame Si n-am poame Si-as munci Dar n-am stapin!" . Bondarul lenes de Elena Farago O furnica mititica. ."Vai de tine! Ce rusine.. Chitibus. Pacalici la scoala de Nicolae Labis Pana noua-n palarie si hainuta de postav. Si-as putea sa-l musc odata De picior."Hai si-mi cara din povara Si sint gata sa-ti platesc.Acum vine si-mi da zahar Si ar vrea sa-mi fie bun. Duce-n spate-o greutate De trei ori cit botul ei."Cum n-as merge! Dar pe lege Jur ca nu pot sa muncesc!" .. Dara din ghiozdan ce-atarna ca un firicel de plus? Ati ghicit? Codita-si scoase sa ia aer. Pe carare-n jale mare Plinge un bondar ciapcin: .

Ca puterea se aduna Din toti micii impreuna. Nu stiuse ca nerodul Va da ochii cu norodul Si-si pusese-n cap minciuna Ca da-n stup de cate una. Se gandea ca o albina-i Slaba. ca altminteri e prapad Talharul Pedepsit de Tudor Arghezi Tâlharul pedepsit Intr-o zi. gramada. cat vad. Pe când el. Nu ajunge. Sacoteala sa-i mai ceara Nu! L-au imbracat cu ceara. A trantit doua fetite. Sa fii mare cu cel mic.Iata scoala. cum de l-a zarit C-a intrat. Roiul. si razand acum se plimba ca un pasa de-ngamfat. l-a coplesit. feciorul lui Tandala. De la bot pana la coada Tabarate mii. Strecurat pe urdinis. mica si putina. El intrase pe furis. Si l-au strans cu mestesug. vream sa zic. prin asfintit. Langa ea-i un urias. cereti de la toti iertare. batausul Tandalet. Incuiat ca-ntr-un cosciug. dar ce zarva e acolo-ntre baieti? Tii. pe-un copil l-a injurat. acu'. Soaricele a-ndraznit Sa se creada în putere A prada stupul de miere. Pacalici spre el paseste: -Tandalet. . hot si borfas.

parca traiesti Intr-o carte de povesti. Si acum n-o bat. Trebuie s-o pedepsesc. Desi inca o iubesc. Alfabetul cartilor. De la ei invat usor. Dar nu vreau deloc s-o iert. LA BUNICI In vacanta la bunici Vin si cei sapte pitici. multa rabdare. Zgarie mata la usa. Si-apoi. Inteleg si eu acum Soapta frunzei de pe drum. dupa ce i-a ros. n-o cert. Trilul pasarii de noapte Si aroma ghindei coapte. Ce-I raspunde-n somn pamantul. C-a fost rea si mincinoasa Si n-o las sa intre-n casa. . Alba ca Zapada are Ca si ei. Toata carnea de pe os. Dar eu nu-ideschid deloc Ca sunt suparata foc! A furat iar ca o hoata. Zile-ntregi si nopti de-a randul Mi-a vegheat somnul si gandul. Si mai stiu ca daca esti La bunici. A dus osul binisor.PEDEAPSA MATEI I-auzi draga mea papusa. Un intreg picior de rata. Ca pe el sa-l banuim Si sa nu il mai iubim. Acum stiu ce spune vantul. In cotetul lui Azor. MAMA M-a crescut mama in poala De la leagan pan la scoala. Sa-mi arate pe-ndelete O multime de secrete.

Si suntem tacuti la masa. Pentru ca tu m-ai crescut! Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata.M-a-nvatat sa ganguresc. Te-oi iubi o viata-ntreaga Pentru tot ce ai facut. creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. cerc si minge. mama draga. Mama buna. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste. Sa nu stiu ce este frica. sa zambesc. Si cuminti in orice loc. M-a-nvatat sa nu m-alint M-a invatat sa nu mint. Avem hamuri. . Dar cand ploua ori cand ninge. Linistiti in casa stam. Dar cum nimeni nu-l aude. Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. Cand pe-afara ne jucam. Sa zic mama. Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc. Cu blanita alba. Intr-o gheata se ascunde Doi frati cuminti de Elena Farago Noi suntem doi frati in casa Si nu ne certam deloc. Toate m-a-nvatat mamica. M-anvatat apoi prin casa Primii pasi pana la masa.

Grivei zice: Ham-ham-ham. Nu-mi vad vitelusul. Pe cand mama noastra coase Ori citeste langa noi. Cum arat-un soricel Ciinele nostru Azor Il simte nestiutor. Ce frumos e-un soricel! Spune-i draga Azorica Sa se apropie fara frica. Uite zau. Si ce-si zice Azorel: -Hai sa rid un pic de el! Il cheama pe Pisicel Ii arata un vitel Si-i spune ca-i soricel! -Vai! se mira Pisicel. . Unde-i brinza ca s-o iau. minzisor. Iara seara ne citeste Ori ne spune-un basm frumos Pisicutul Pisicel Pisicutul Pisicel Mic.Si cu jucarii frumoase. Vaca zice: Mu-mu-mu. Ne jucam tot amandoi. nu. Mama noastra ne vorbeste Si ne mangaie duios. Vino. nu sta. Calul zice: Iha-ha. ba chiar asa Ma jur pe mustata mea Ca pe el nu-l voi minca! Este primul soricel Si nu ma ating de el. Cum as roade-un os dar n-am. firav. abia-ntarcat Prin ograda a plecat: Ar vrea sa vada si el. Cum vorbesc animalele Mita zice: Miau-miau-miau.

piu-pii.Rata zice: Mac-mac-mac. Gisca zice: Ga-ga-ga. Nu ne chinuiti. Oare astea-s lucruri rele??? Sunt uituci si sunt uituce: Las' afara cozonacul si-ar putea sa se usuce! Nu-i mai bine sa-l maninci? Pentru asta poc un brinci De m-am dus de-a berbeleacul! SOARECII Unde-i mita se ne vada Sa ne vada. Puii zic: Piu-pii. la plimbare. leu? Mie spuneti-mi sa stiu: Ce-am gresit. copii. Bine e sa-noti pe lac. ce vina port Dac-am vrut sa scot la soare.. Pestisorul auriu mai mult mort de suparare decit viu?!?! Dac-am vrut s-ajut la treaba Si c-o laba sa desir ata de pe un mosor.. sa nu creada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa de acasa Soarecii joaca pe masa? Chit-chit-chit! Unde-i mita se ne vada . Pisoiul cel mic Dati-mi voie doar un pic sa explic: Sunt pisoiul cel mai mic Cel cu pata pe botic Si de ieri de dimineata Toata lumea ma inhata Si ma da pe usa-afara! Ce-s eu. Pin-la riu cum as zbura. fiara? Ce-s eu.

Si te duc la Dunare. tusti pe geam afara. Ca sunt mic si vreau sa sar" Melc.Ca am luat casa in prada? Chit-chit-chit! Mita-i dusa in camara Noi suntem stapini in tara! Chit-chit-chit! Pisicuta mea Pisicuta mea frumoasa Cu blanita matasoasa Si cu nasul mititel Dragalas si frumusel Dar de ce cand esti iubita Tu scoti gheara ascutita Si ma zgarii? Nu vezi oare Ca-mi faci rau si ca ma doare? TRENUL IEPURASILOR Vine trenul de la Iasi Incarcat cu iepurasi. sare de pe scara. melc codobelc Melc. Si-ti dau apa tulbure. Numai unul mic de tot Are lacrimi mari pe bot: "Mai incet nene franar. melc codobelc Scoate coarne bouresti Ca te duc la balta. Si te sui pe-un bustean. Unul. Altul. Sa mananci si leustean! . Si-ti dau apa calda.

tica. Funda rosie-ti puneam.Pisicuta. Mi-a mancat pisica Toata mancarica Si m-am dus la scoala Cu burtica goala. Si-s grabita. pis. De ce plangi asa de tare? M-am speriat de niste fiare. Te-am visat azi-noapte-n vis. pis. pis. te pieptanam. Si pe ochi m-ai zgariat. hipopotam S-a-ngrasat un kilogram Cu paine si cu salam. pis Pisicuta. pis. ce faci aici? Iepuras. tica Tica. si-s grabita . Stau acolo langa lac Si tot striga oac-oac-oac. ce faci aici? Il intreaba Mos Arici. Te spalam. pis. Insa tu te-ai suparat. Ce pacat. Un'te duci tu surioara? Ia ma duc colea la moara. tica. Fetita O fetita cu fundita Se ducea la gradinita Si mamica o-ntreba: Un' te duci fetita mea? Ia ma duc la gradinita Sa ma fac o doctorita Dar taticu-i suparat Ca n-are si el baiat O furnica duce-n spate O furnica duce-n spate Un graunte jumatate. Iepuras. vai ce pacat! Tica. Tam-tam.

Scoate capul grav pe usa: Pentru pranz am sa va fac Cozonac cu mac. Cu un sort legat la gusa. Gogoneata Sunt cea mai mica din gradinita Cu rochita scurtulita Si cu parul retezat Am uitat ce-am invatat. . mac. Rica Rica nu stia sa zica Rau. Vai! Vai! ce pacat! Ca piticul s-a-necat. De sapun S-a-mpiedicat Si piticul s-a-necat. Jocul cu baloanele. Si mi-s rufele la soare Si copii vor mancare Piticul Un pitic Atit de mic Facea baie in ibric. Ratoiul bucatar La vagonul-restaurant E ratoiul elegant. ratusca. Mie-mi plac bomboanele. ramurica. ratusca. Toata lumea ma rasfata Si ma striga Gogoneata ! PERIUTA Veselã e periuta: Toatã ziua se dã huta Si se joacã si glumeste Nici n-ai spune cã munceste.Ca mi-i casa ne-ngrigita. mac. ramurica Dar de cind baiatu-nvata Poezia despre rata Rica a-nvata sa zica Rau.

Îi iubeste. Dintilor le înfiripã Alb vesmânt ce tine-o clipã. Mos Craciun MOS CRACIUN .Uite-asa. Noi am fost cuminti tot anul Si milosi am fost mereu Si in fiecare seara Ne-am rugat la Dumnezeu. Si-o ascultã. Periuta cea glumeatã... Mos Craciun. Hai sa ne jucam Miorlaila pisicuta Tare-i trista saracuta. Din batrani se povesteste Ca-n tot anul negresit Mos Craciun pribeag soseste Niciodata n-a lipsit Mos Craciun. Zburdã pânã face spumã. Ce-i cu ea? De-o saptamana N-are nici un ghem de lana Sa-l arunce si sa-l dea Dura-dura pe podea. Mos Craciun. îi albeste Si pe cei mai mici îi creste. mai mult în glumã. IEPURASUL FURIOS Eu sunt iepurasul Tup Prin padure sar zdup! zdup! Sunt un iepuras de soi Cel mai tare iepuroi Am picioare lungi de tot Lungi urechi Mustati la bot Insa toate-s de prisos Coada n-am . cã-i isteatã. sunt FURIOS!!! Mos Craciun Mos Craciun cu plete dalbe A venit de prin nameti Si aduce daruri multe La fetite si baieti Mos Craciun. Mos Craciun.

Mos Craciun. si ne-a dat Tot ce-n sac el a luat. Hai. Cu fel si fel de jucarii Vin fete si baieti de-a randul La Carnavalul de copii Pe Mos Craciun asteptandu-l OMUL DE ZAPADA Nasu-i de ardei Ochi-s de carbune. . A-nvatat sa-ti spuna tie Cantece si-o poezie. a venit Mos Craciun mult iubit Si ne-a dat. Mos Craciun ca sa ii vada. Sa nu uiti ca grupa mica. Mandre papusele Toti sa fim voiosi. Matura sub brat Ii sta de minune I-am pus oala in cap In loc de palarie . Cozonaci gustosi.Hai copii cu totii. Bradul sa-l impodobeasca. sarim-nainte Mosului iubit Si sa-i strigam tare: Bine ai venit! MOS CRACIUN Fulgii albi incep sa cada. MOS CRACIUN A venit. Sa stie sa pregateasca. Desi este mai pitica. tu sa vii Cu multi saci de jucarii. Vine mosul bun Si ne-aduce-n tolba Tot ce este bun. Cai si jucarele.

DOUA RATE Doua rate jumulite Au plecat sa se marite Si gaina.Cat va sta in ger Frig nu o sa-i fie! SANIUTA Uite saniuta mea Zboara ca un fulg de nea Cand o sui pe derdelus Trage spre alunecus Cad se vede sus. S-a trezit si Mos Martin. Te gindesti la maritat? CIOCANITOAREA Cioc. cioc si iara cioc Bate-n nuc din loc in loc. Eu te curat de omizi . dupa mure.de sub pat: Merg si eu la maritat! Dar cocosul din gradina Ce ai gaina esti nebuna? Tu bonava de ficat. NEPOTICA . Nucule cu frunza deasa Sigur stiu ca esti acasa. Vara merge la vanat Iarna sta-n bordei culcat Cand dezgheturile vin. cioc. Usa daca mi-o deschizi. ei bine Ar fugii si fara mine Dar n-o las pe ghiata buna Lunecam doar impreuna . MOS MARTIN Cu cojocul lui cel gros Mormaind morocanos Umbla mosul prin padure Dupa miere.

Faci atita galagie! Merg acasa. Parca-i cucul in concert! MAMA Sus pe cer sant multe stele jos. Fuge fuga la bunici Sa le dea niste pupici. stii ceva? Nu mai stau la dumneata! Pentr-un ciob de farfurie.Bunicuta. Te-asteapta flori pe masa Si-un dar micut te-asteapta Cand ai sa vii acasa. ARICIUL Un arici cu ochii mici Si cu bot catifelat Langa gard s-a tupilat Necajit si suparat ca l-a plouat . Se scoala de dimineata. Bunicuta o ia-n brate. E ZIUA TA E ziua ta maicuta.sant mii de floricele Dar nici una dintre ele Nu-s ca ochii mamii mele Fiecare pui Are mama lui Si eu tot asa Am mamica mea. tai cocosul. fac cafea Si-s cucoana-n casa mea! LA BUNICI Nepotica cea isteata. Iar bunicu-i cinta-ncet. O alinta si-o rasfata. Am sa-ti sarut obrajii La piept cand ma vei tine Si mainile ce nu au Odihna pentru tine. Fac o supa.

N-are astampar draga mea. Ploaia o va face mare. bine imi pare. In gradina am o floare. Ii dau branza cu smantana. . Vine ploaia. din urechi clipeste Si mustata netezeste! Miau. Dar prostutul isi freaca barba. miau! Eu in casa nu mai stau! Vine ploaia George Cosbuc Vine ploaia. PAPUSA VREA LA SCOALA Pe papusa. miau. Ca un fulg de nea. bine face! MIELUL Am un miel. bine imi pare. bine face! Spicul plin de-acum se coace! Spicului racoarea-i place! Vine ploaia. E negru tot De la coada pan' la bot Si in frunte are-o stea. Eu il duc la oi la stana.Mai arici cu ochii mici Hai in casa la caldura Unde nimeni nu te fura Sus langa cuptor sa stai Sa nu capeti guturai ! PISICUTA Pisicuta sta la soare Si se linge pe picioare Da din cap. ce sa mint Tare-mi place s-o alint. Tot mai tate-i place iarba. Ii dau nuci si ciocolata Si bomboane cate-odata. Vine ploaia.

Florile nu le-a udat. Smiorcaie doar cand se scoala: . Nici macar nu-si spala fata. Catelusul cu mustata Catelusul cu mustata. Are-o pata pe rochita.Ce fac eu. Nu m-ajuta la spalat.Vreau si eu sa merg la scoala! Cum s-o iau? Pan o mai creste Doar la cresa mi-o primeste. Cand se scoala dimineata. Si nici patul nu si-l face. Mama stie doar sa zica. PAPUSICA Papusica asta mica. Sta la usa si scanceste Cu labuta o loveste. Si nici la cumparaturi. Iar curcanul infoiat Il tot ia la scarmanat. Cand vin de la gradinita. Nici nu doarme. MOTANEL Toata ziua motanel Sta cu lenea linga el Nu alearga. face si ea. Cu blanita alba. Intr-o gheata se ascunde. Tare-i speriat catelul Vrea in casa mititelul Caci gansacul cel nauc Il ciupeste de nasuc. Dar cum nimeni nu-l aude. creata Si urechea clapauga Sus la clanta vrea s-ajunga. nu munceste Numai sta si leneveste. . se preface.

Miau. Numai cand discuta Scot ghiare si dinti. dau retete si prescriu medicamente. Piticii nu stiu carte. Sa vezi harmalaie.Ce urate-apucaturi! Papusica asta rea. Nu mai e fetita mea! DOI PRIETENI Am doi vechi prieteni Si-I iubesc la fel. Nu stiu nici poezii. Si melcii-i duc la scoala. Maninca fragi si mure Si-ncaleca pe melci. DOCTORITA Ma vedeti? Sunt doctorita! Am halat si nu rochita. Multe griji mai am. Sunt baieti de treaba Si foarte cuminti. . Ei sunt Azorica Si cu Motanel. Mama mea e mindra tare. Iar melcii-i duc departe. Si oricui este bolnav Ii zimbesc si-i spun: Nu-i grav! Pacientii ma iubesc Tuturor le daruiesc Pastilute colorate Si bomboane mentolate Si cind pleaca de la mine Sa le fie numai bine!! Piticii Piticii din padure Au case in ciuperci. In lungi calatorii. miau si ham-ham Iar eu ca arbitru. Asa fata nimeni n-are!! Fac injectii.

Ca sa ii culegem pe noi ne intrebau . Strugurii albi si negri... Cãrticica minunatã Mãi. Cruciulita Cruciulita sfântã Eu la gât o port. ghidusã cãrticicã... Chiar de esti asa de micã. O plapuma au format Si ca toamna a venit am aflat . Ariciul are ace..La scoala de pitici. Un cos de nuiele Din camara am luat . Toamna O frunza ruginie De vita de vie. Dansand a plecat . Cã-mi dã sãnãtate. Si alta si apoi alta . In zori de zi ii scoala. Si-n el cu mare grija Ciorchini am asezat . Pe coarde se faleau. Chiar mic de mã socoti. Lumineazã-mi mintea Si sufletul cât poti! Ajutã-mã. Doamne. Iisuse. Dã-mi ocrotirea Ta Si-ti mulþumesc tot timpul Prin rugãciunea mea. Mã închin la tine. Ceasornicul arici. . Mai multe ca un ceas Si le da bobirnace Piticilor in nas. Putere si noroc. Pe pamant s-a asezat .

mac. Unde ati mai vãzut voi. strigã brotacul. . . cum reusesti Sã ne bucuri cu povesti. rãtuscã mititicã. Sa ma fac voinic si mare. Dati-mi. mac. mac. Acolo te rãcoresti Si prieteni buni gãsesti! FURNICA . ga!. Casa sa vi-o pazesc.Oac. Dragi copii de pe la noi. Poezii nenumãrate Cu versuri frumos rimate? De povesti ce sã mai spun? N-am vãzut ceva mai bun! Ce pe mine mã inspirã Sã desenez din naturã. oac!. De dusmani sa va feresc. HAM Catelusul face HAM De mancare nu mai am. O rãtuscã supãratã Sã nu vrea sã intre în baltã? Mãi. Cum sã fim copii isteti.Draga mea. Eu în baltã nu mã bag Cã mã ud pe lopãtele. ga. dati-mi de mancare. . oac. C-am avut un pic de os Si l-am terminat de ros. Intrã în baltã fãrã fricã. Nu mai pot merge cu ele.Ga. râde gânsacul. mac Si mac.Mac. Rãtusca O rãtuscã îmbufnatã Stã pe mal cam supãratã. Multe lucruri ne înveti.

Stii cât muncesc pentru tine? MOTANUL PEDEPSIT Rândunica e plecatã Dupã hranã pentru pui.Un copil din grupa micã O întreabã pe furnicã: . adun în musuroi C-am copiii mici. Am pus carnea pe gratar Si-am dansat cu-o pisicuta Si-am calcat-o pe labuta. Iute sus!..Dar... Si ea rau s-a suparat Si pe bot m-a zgariat! Fluturas . Trist se tânguie motanul: -Miau si vai de capul meu! Petrisor îl ia în braþe: -Iartã-mã.. si rãu îmi pare. Râde sub mustãti motanul: -Ce noroc!. nu obosesti? Stai putin sã te odihnesti! . cãci eu Te-am lovit. nu pot.stai o clipa .. si-apoi Ai si tu pãrinti ca mine. o piatrã Îl loveste drept în cap. Dar de bieþii puisori Tie cum nu ti-a fost milã.. tu. Eu muncesc ziua întreagã. te rog.Of.Ce tot cari.poc. Car. din floare in floare Zbori batand din aripioare Stai.. Când sãrisesi sã-i omori? Catelus cu coada scurta Catelus cu coada scurta Cum ai petrecut la nunta? Am fost mare bucatar. în spinare Cât este ziua de mare? Nu þi-e greu.. copile dragã.Pãcat sã-l scap!. Cuibu-i singurel sub stresini Si prin curte nimeni nu-i.

El ma-ntreaba: "Te-ai culcat?" Sub parfumul-i violet Ii deschid fereastra-ncet: "Cum sa dorm? Te asteptam!" El intinde-atunci un ram. Vrea ariciul sa-i desparta. Sa mai vad si alte tari Ratustele si ariciul Trei boboci de rata. Dau în cale de-un arici Si se-ntreaba. cu mirare: O fi gâza. Si. se desface. o fi floare? Nu e piatra.stiti voi oare?! . ghem de ace. ca înteapa! O fi peste? Nu sta-n apa! Pentr-o râma e cam mare! N-are gura. mici.Sa ma urc pe o aripa Sa ma duci departe in zari. în liniste deplina. Murmurind incetisor: "Noapte buna. somn usor!" PRIETENUL (Grigore Vieru) Un prieten . nici picioare! Suparat de-atâta cearta. O porneste spre gradina! Stau bobocii în livada Si nu stiu ce sa mai creada! Nu s-au dumirit defel Si-l întreaba pe catel. Dintr-o data. Se întinde. Iar raspunsul vine-ndata: E-o pisica speriata! LILIACUL In camasa lui albastra Bate seara la fereastra: Cioc! Cioc! Cioc! Eu sar din pat.

deci cele care presupun o imaginatie creativa foarte mare. sa desfac un nod. Ce poti face cu un cui? (Posibile raspunsuri: sa scriu pe o piatra. animale seamana.Cu ce seamana ? Desfasurare: exercitiul se poate aplica numai cu prezentarea unui obiect si.E comoara cea mai mare! Omul fara de prieteni E ca bradul fara cetini. De exemplu: un umeras nu poate fi oglinda.. Ca ogorul fara apa Si ca stanga fara dreapta. nici vinde!!! FLOARE TRICOLORA Doar o floare intre flori Unduieste-n trei culori: Una parca e de jar. fara explicatii. . ia aminte: Nu se cumpara.(Posibile raspunsuri: cu un sarpe.. Analogia: . de exemplu . Utilizarea . când acestea sun reci. sa cânt cu el la chitara etc) 2.neobisnuite pentru diverse obiecte . cu un tren... soare. Alta zici ca-i aur chiar.. sa-l pun într-un muzeu. Exemplu: . pantofi. Ca s-au infratit cu drag In al tarii noastre steag! EXERCITII DE CREATIVITATE .trecut prin cap si se face o selectie a celor mai neasteptate. dar este mai accesibil si se pot obtine mult mai multe raspunsuri. Exemplu: se arata o sfoara groasa. pâine. fie ger. cu coada pisicii). sa-l pun semn de tinut minte. Din toate raspunsurile date. li se cere ulterior celorlalti sa numeasca pe cele care nu le-au .. sa-l încalzesc si apoi sa-l tin în mâini.Ce poti face cu ? Desfasurare: li se cere copiilor sa enumere cât mai multe utilizari . se cere copiilor sa spuna cu ce alte obiecte sau plante. Un prieten. asezata ondulat. Exercitiul seamana cu primul descris mai sus. cu un pârâu.Ce nu poate sa fie ? Desfasurare: li se cere copiilor sa spuna ce nu poate fi un obiect prezentat. Utilizarea . 3. într-un timp mult mai scurt.exemple 1. Cele trei culori nu pier..Ce nu poate fi un umeras? . Iar a treia e albastra Ca in august bolta noastra! Fie-arsita.

7. copiilor li se dau sarcini atractive de reciclare a unor materiale mai mult sau mai putin refolosibile. cutie pentru nasturi.. ci numai pe crearea uneia noi. dimensiune obiectului . unei cutii. le se cere sa-si priveasca foarte atent lucrarea. prin grupare se obtine un numar mare de categorii. forma. Modificarea/reciclarea: . patrate. Cele patruzeci de figuri trebuie sa creeze împreuna o imagine inspirata din realitate. Sunt acceptate si interpretarile fanteziste. dar de marimi si culori diferite (rotunduri. Diversitatea prin asemanare: . oameni de zapada. Pe lânga realizare. Creativitate procesuala:.. care poate dezvalui un mod particular de a interpreta lumea. Se insista pe evitarea refacerii imaginii. jucarii muzicale) sau ce putem face frumos din peturi? (papusi decorative.Tabloul cu anotimpuri Desfasurare: copiii sunt rugati sa creeze tablouri din diverse culori vii de hârtie creponata. . o a doua sarcina este gruparea pe categorii a exemplelor si numararea categoriilor. Având în vedere prima cerinta sa foloseasca . Adaptarea: . oricât de . apoi comparate. pe care copilul o va prezenta. dar nu pierde nimic! Desfasurare: se da copiilor un portret taiat în mai multe bucati si li se cere sa-l refaca în alt mod decât cel initial. sunt un stimulent deosebit de eficient pentru dezvoltarea imaginatiei creative.toamna. se citesc raspunsurile. Se precizeaza ca aceste forme pot fi orice. Creativitatea gândirii este cu atât mai mare cu cât.Aceeasi figura în alte chipuri sau .. dreptunghiuri). Dupa ce ei considera ca au terminat tablourile initiale. Din acestea li se cere sa creeze o compozitie figurativa. prin noi adaosuri. în asa fel încât lucrarea sa devina o compozitie figurativa. Exercitiul devine mai interesant daca aceeasi lucrare initiala se multiplica la copiator color si li se da tuturor elevilor. lipindu-le. triunghiuri. li se da o noua sarcina: sa adapteze tabloul. vase pentru flori de interior). Pentru o buna educatie ecologica. si. Astfel de exercitii sunt: cum putem refolosi cutiile metalice de conserve? (suport de creioane.. apoi. 10. 5. singura conditie e ca forma lor sa fie aproximativ rotunda. mai importante sunt explicatiile copilului. planta sau obiect.4.Surpriza petelor Desfasurare: copiii vor primi ca prima sarcina sa acopere în întregime o foaie de desen cu pete de diferite culori si marimi. Dupa terminarea acestei sarcini. Dupa expirarea timpului. Acelasi lucru se poate face cu imaginea unui animal. sa dea petelor contur.Schimba forma. Jocul figurilor geometrice Copiii primesc câte zece figuri geometrice de acelasi tip. descriind-o asa cum a vazut-o el. la un anotimp . 9.dati o alta culoare.. canalizate prin sugestii/întrebari de tipul: . Modificarea: . Analogia: . unui tub etc. Rezultatele diferite. 6.Ce e rotund? Desfasurare: într-un interval de timp anuntat de la început se cere copiilor sa scrie numele a cât mai multe forme rotunde. cu ajutorul unei carioca groasa.. Modificarea: ..Orice lucru poate altfel sau altceva Exercitiul se desfasoara pe diferite orientari ale creativitatii. vara sau primavara..impresionist ar fi rezultatul.dati o alta întrebuintare unei bucati de pânza.ce alte schimbari mai pot fi facute? 8. Ce putem face din ? Acest tip de exercitii de creativitate capata o tot mai larga utilizare în scoli..

în ordinea urmatoare. conteaza ideea principala a raspunsurilor. împartita. prin care sa realizeze o situatie care sa cuprinda cele trei notiuni/acceptii ale cuvintelor date. ascultând o înregistrare cu sunetele produse de acesta etc. fie i-a speriat si sa-l povesteasca si celorlalti. 14. pentru a nu uita propriile idei în timpul povestirii celorlalti. fara însa a-i forta. pe scurt. mult mai mic decât primul.îndeosebi culori vii cerinta de a adapta tabloul la anotimpul iarna este cea care solicita cel mai mult creativitatea. 13. medic. acel animal si sa se gândeasca la: . printr-o vraja. Adaptarea: .. cerc mic sirag de margele. din minim trei enunturi. de aceea se va cauta provocarea lor de a adapta tabloul multicolor la anotimpul iarna.Trei lumi într-una singura Desfasurare: li se vor spune copiilor trei cuvinte..Ce s-ar întâmpla daca toata lumea s-ar îmbraca la fel? . Se cere elevilor sa-si imagineze o excursie în care. care sunt din cele mai neasteptate si pot dezvalui viziuni surprinzatoare din partea copiilor.dreptunghi. si cu fosnet de frunze miscate de vânt.Lucruri diferite si totusi asemanatoare Desfasurare: fiecare copil primeste o foaie de bloc de desen. . . Asocierea: . dreptunghi mare casa. balon. mic .Care ar fi cea mai mare grija al lui? . Creativitate procesuala:.Ce l-ar bucura cel mai mult? . mare .De cine/ce i-ar fi frica cel mai mult? .ce s-ar întâmpla daca ? Desfasurare: li se da copiilor câte o fisa pe care sunt scrise întrebari de tipul: .. de asemenea. daca e posibil... într-o zi? . mare . camion. pe orizontal în patru parti egale.Ce s-ar întâmpla daca apa ar avea culoarea rosie? Raspunsurile nu trebuie sa fie elaborate. care sa respecte o evidenta corespondenta cu însusirile: . Cu cât aceasta legatura este mai dificil de facut. ce si-au imaginat. Ei vor avea de alcatuit un text scurt. între care se poate face mai greu legatura.minge. bomboane etc..În excursie Desfasurare: se audiaza o înregistrare cu ciripit de pasarele. Posibile raspunsuri: cerc mare soare. e bine sa-si noteze. fulgi de zapada. tren. planta care îl fascineaza pe copil (Ce animal te impresioneaza cel mai mult?). 11. mic . Transpunerea: .Ce s-ar întâmpla daca nu ar mai exista insecte pe Pamânt? . la un moment dat. Exercitiul va evidentia la unii copii idei surprinzatoare. insecta. aparat de fotografiat.Ce s-ar întâmpla daca toate masinile ar disparea dintr-o data. . Pe fiecare coloana sunt desenate în partea de sus. 12. vagoane. stimulii auditivi vin foarte mult în sprijinul copiilor în imaginarea unor situatii despre un subiect dat. un patrat mare. Se cere elevilor sa-si închipuie ca sunt.Ce ar simti fata de oameni? 15. Daca elevii sunt în clasa a IV a sau macar a III a.Sunt o alta fiinta Desfasurare: exercitiul se va derula dupa o discutie pregatitoare despre un animal. La fel se poate imagina o calatorie cu trenul.. În acest exercitiu. . Acomodarea: .rotund. susur de izvor si. au vazut un lucru care fie le-a placut foarte mult.dreptunghi. Cerinta este sa se deseneze cât mai multe obiecte sau chiar fiinte. cu atât mai interesante sunt asocierile facute de copii.. nasturi. figurile: un cerc mare. boc. precum acoperirea culorilor cu hârtie alba sau prin aplicarea de fulgi si oameni de zapada. un cerc mult mai mic decât primul si un patrat . dreptunghi mic cutii.rotund.. Exemplu: albina.

.... sa le plantez. o istorie deosebita. stegulet... un dulapior. sub forma de compuneri pot fi completate si oral. 18.. ce calatorea cu trenul. îl duc la muzeu etc ) . diferite ca si cuprindere si marime. bandaj pentru o rana.? Desfasurare: sub forma de întrebari puse de învatator si solutii.istorii vor fi premiate. divers colorati etc. unde toate lucrurile îi sunt necunoscute si ciudate. explicând figurile si utilitatea pe care le-a destinat-o în desen. astfel încât sa rezulte o compozitie.Ce stii sa faci cu. când si cum a ajuns la muzeu.Un extraterestru pe Pamânt Desfasurare: li se explica elevilor ce se presupune a fi un extraterestru ( daca este nevoie). de exemplu. simpli. a prins-o cu grija si i-a dat drumul afara din tren. .Ce stii sa faca cu douazeci de boabe de fasole? (un colier pentru papusa. date de copii. o masca etc) . cât mai multi. Ei cauta automat sa creeze o situatie prin care sa atribuie unor obiecte/fiinte însusiri ale altor obiecte/ fiinte cu ajutorul carora ele fac ceva care . din greseala. fata de masa. O albina intra. Un medic. un colaj..nu s-au mai întâmplat . Le se cere copiilor sa deseneze în prima jumatate zece figuri numai din linii drepte. un raft pentru încaltaminte. aparent simplu.Ce nu s-a mai întâmplat? Exercitiul . diferite ca sens si lungime.Muzeul nasturilor Desfasurare: se aduce copiilor o . cu încrustatii. solicita creativitatea gândirii prin cunoasterea si eliminarea realului. Cele mai interesante .. o scena pentru un mini-teatru de papusi. prosop. Se mai adauga ca fiecare nasture a fost expus în . Fiecare copil alege un nasture si-si închipuie povestea lui de la fabricare pâna la depunerea în muzeu. înlocuindu-le cu fantezii situate între basm si realitate.. 16.. . Descrierile. pe care îi întreba diverse lucruri despre viata de pe pamânt. . Trebuie sa scrie cât mai multe detalii: a cui a fost. Acelasi lucru trebuie sa-l faca si în cealalta jumatate. reale sau fanteziste.Pamântenii îi raspund extraterestrului si imediat îi pun ei o întrebare de tipul: . folosind linii curbe. Jocul se reduce la rolul unui extraterestru care a ajuns pe Pamânt.dar pe planeta ta de unde vine apa? cum traiti fara sa mâncati? . 17. La final îsi prezinta desenul. Exemplu: urs raspuns posibil: .Ursul a zburat.Ce stii sa faci cu o carcasa de la un televizor foarte vechi? ( un scaunel. în rolul . Utilizarea creativ-practica: . cum arata haina/hainele pe care a fost cusut. fular.extraterestrului intra si ceilalti copii. iar în cealalta doua linii curbe deschise. ivita în timpul prezentarii. Desfasurare: învatatorul spune elevilor un cuvânt.colectie de nasturi diversi. integrând si cele doua linii initiale..Ce stii sa faci cu o bucata de pânza rosie.De ce ploua? De ce manânca oamenii? De ce citesc în carti copiii? De ce danseaza etc.... pe o fereastra deschisa. în forma de triunghi?( batic. Pe rând. . patru linii douazeci de idei Desfasurare: copii primesc fiecare câte o foaie de bloc împartita în doua. Întrebarile pot fi: . mici.muzeu deoarece a avut o ..Doua linii si zece idei. care sa integreze si cele doua linii initiale.Un tren se opri într-o gara mica. dupa care se organizeaza un joc de rol bazat pe întrebari si raspunsuri. cum era persoana care l-a purtat. În prima jumatate sunt trasate doua linii drepte..viata interesanta. Ursul a câstigat . . 20. luându-se la întrecere cu un avion. mari. 21. daca elevul mai are o noua idee. în tren. le trimit în cosmos etc). El se întâlneste cu un grup de copii pamânteni ( ceilalti copii).Posibil raspuns: . deosebiti.

a îndraznelii de exprimare a viziunii proprii despre cum vad lumea cu relatiile.întrecerea... blocând potentialul creativ al copilului. proaspat sapata si cu peretii abrupti.. mai grav. Prin rearanjarea celor sapte figuri se obtin foarte multe imagini stilizate de obiecte si fiinte: fata. Întrebare: cum a iesit omul din groapa? (raspunsul: a sapat cu cutitul într-un perete al gropii si a pus pamântul lânga peretele opus. au pereti. din exemplele date vor compune o scurta descriere a unei lumi în care nimeni si nimic nu scoate nici un sunet. o bucata de vata. pe alta parte. Prin exercitiile de mai sus se poate cunoaste nivelul individual al dezvoltarii creativitatii.. 25. o râma. firul de par.Un om a cazut într-o groapa adânca de trei metri. 24. Omul nu are la el mâncare decât pentru o zi doua. 23. înlaturând total apostrofarea sau. care s-ar putea sa nu mai îndrazneasca niciodata sa-si dezvaluie posibilele aptitudini creative.Tangram jocul celor sapte figuri Deja celebrul exercitiu al patratului Tangram foarte apreciat de tot mai multi copii. vânt. Creativitate procesuala: . Conditia succesului acestor activitati creare unei depline atmosfere permisive a exprimarii. Creativitate inventiva: . o lingura si o cana.altceva . Exemple de astfel de perechi: casa gradinita. un puf de papadie. masina etc în diferite pozitii. usi. care duc la inhibare. pe foaie mare.. placerea explorarii noului. si se poate stimula gândirea creativa. un cutit. asa ca peste doua zile a iesit din groapa. Posibile raspunsuri: casa gradinita = în ele stau copii. pe de o parte. Cum iesim din situatii-limita? Se da copiilor urmatorul text: . pe care nu se poate urca. nu a fost imposibil sa construiasca. casa. El stie ca pe acolo nu va mai trece sigur nici un om timp de o luna de zile. pisica. sunt construite de catre oameni etc. tren tractor. batatorindu-l.O lume a tacerii Desfasurare: timp de zece minute copiii sunt rugati sa scrie mare cu un instrument care scrie gros. 22. te apara de frig. câte obiecte/fiinte nu fac produc niciodata sunete/zgomote pe care sa le auzim. câine. Analogia: . Exercitiul este valoros prin stimularea dorintei copiilor de a obtine si . pisica soarece. Posibile raspunsuri: pana. o furnica.. Deoarece groapa era proaspat sapata. ridiculizarea unor raspunsuri care fac rabat de la firesc. ferestre. . mar strugure etc. gaina cocos.Ce asemanari sunt între aceste doua elemente diferite? Desfasurare: li se va explica elevilor ca vor trebui sa analizeze perechi de elemente ( obiecte sau fiinte) si sa scrie ce asemanari gasesc la acestea. ploaie. originalitatea. baiat. fumul etc. Imaginatie creativa: . prin batatorire doua praguri de câte jumatate de metru ca sa ajunga la marginea gropii si sa se salveze). Se expun foile la vederea tuturor si. fulgul de nea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful