CARNAVAL – GRUPA MARE 2011

PRINŢESA BALULUI :
Suntem toti ca din poveste .
Vrem sa va inveselim.
Muzica poate incepe .
Hai cu toti , sa ne distram !

PRINŢESA CASTELULUI:
- Bine-aţi venit, dragi invitaţi
La carnaval să vă distraţi
Ne-am pregătit şi-am învăţat,
Costume noi am îmbrăcat.
Vom defila în costume frumoase
Crai şi crăiese graţioase.
Şi acum să-nceapă balul,
Pentru muzică semnalul!

CANTEC : “HAI LA SPECTACOL!”

PRINŢESA
CARNAVALULUI: - Dintr-o lume-ndepărtată vin
Luminată de un vis senin.
Ce se întâmplă aici?
Este un carnaval?
Sunteţi frumoşi cu toţii
În al verii festival
Purtaţi ca nestemate
Pe voalul unui mare bal.
Aş vrea să fiu a voastră
Prinţesă a balului
Şi să pornim cu toţii
Distracţia carnavalului.
PRINŢUL
CARNAVALULUI: - Te-am auzit şi te-am văzut venind
Şi deodată mi s-a ivit un gând:
Să vin să te-nsoţesc la carnaval,
Ca prinţ al tău la minunatul bal.
Dansa-vom împreună în ţara basmelor
Şi ne vom distra cu toţii, personajele poveştilor.

1
PRINŢESA BALULUI:
Din lumea basmelor stravechi
Cu Feti-Frumosi si printi de soi
Venit-au astazi printre noi
O , prea frumoasa ALBA-CA-ZAPADA
Si-ndata-o sa cunoasteti ,
Dragii mei , povestea ei

ALBĂ-CA-ZĂPADA:

Eu sunt Albă ca Zăpada,

Cu părul negru de-abanos,
Şi chipul gingaş luminos.
Povestea o cunoaşteţi ca şi mine
Din toate am ieşit cu bine,
Vânătorul bun s-a îndurat,
Şi in pădurea verde m-a scăpat
Ştiţi ce prieteni am avut
De când necazurile mele au început.
Piticii m-au iubit nespus.
M-au ocrotit şi mi-au tot spus,
Să mă feresc neâncetat,
Dar sfatul nu l-am ascultat.
Şi multe,multe-am îndurat…
Noroc de prinţul cel frumos,
Care mi-a salvat viaţa
Fiind la vânătoare dimineaţa.

PRINŢUL ALBEI-CA- ZĂPADA :

Albă-ca-Zăpada, ce frumoasă eşti,
Şi ce bucuros sunt că te-ntâlnesc!
În umbra pădurii azi am poposit,
Când piticii-n cale mi-au ieşit,
Povestindu-mi multe de crăiasa lor
Şi plângeau piticii şi jeleau în cor
După Albă-ca-Zăpada lor.
Văzându-te atât de albă şi frumoasă
Te-am cerut piticilor să te duc acasă.
Atunci tu te-ai trezit,
Iar acum sunt cel mai fericit!

CÂNTEC: ALBĂ-CA-ZĂPADA
2
ZÂNA ZORILOR: - Eu sunt Zâna Zorilor,
Deşteptarea florilor.
Mă ivesc din depărtare,
Vin cu soarele-răsare.
Iar din bolta cea senină,
Răspândesc în jur lumină
Dimineaţa, surioare,
Vin cu razele de soare.
Şi le răspândesc pe flori
Pentru albinele din zori.
De mine-ascultă fiecare floare,
Le-nvăţ să crească mândre,colorate,
Şi foarte parfumate.

CRAIUL ZORILOR:
- Un veşmânt port- de lumină,
E ţinut de mândrul soare.
Cine sunt şi cum mă cheamă,
Veţi afla de bună-seamă.
Când pe ramuri şi pe flori,
Zburdă fluturi în culori
Vin ca să vă dau bineţe
Eu, lumina dimineţii.
Eu trezesc pe toţi la viaţă
În fiecare dimineaţă.
Şi împrăştii negrii nori,
Căci sunt craiul zorilor!

BELA:

Sunt Bela, frumoasa din poveste.

Un alt basm ca al meu
In lume nu mai este.
Caci printul meu are asupra sa
O vraja rea.
In bestie eu am crezut
Caci are suflet bun
Chiar daca-i nevazut.
De mine el s-a-ndragostit
Si astfel a rupt vraja ce l-a vrajit.

3
 PRINŢESA din Sarea in bucate

Aţi auzit de cele întâmplate

În basmul meu cu sarea în bucate?
Eu sunt una din cele trei surori,
Pe care a alungat-o-n depărtări,
Al său părinte supărat,
Că fiica sa n-a judecat.
Şi-a spus în pripă că-l iubeşte,
Ca sarea în bucate, dar fireşte,
Căci eu nu m-am gândit prea rău,
Şi pân-la urmă l-am convins pe tatăl meu.
Că sarea în bucate nu e rea,
Aşa că nici dragostea mea.
Atunci când el m-a alungat,
Ţinuturi multe-am colindat.
Şi-ntr-un târziu de un palat am dat.
Am fost supusă şi-am muncit,
Şi după cum ştiţi n-am greşit.

PRINŢESA CASTELULUI :
Iata-acum , intr-o clipita ,
Vine-o fata , ce-n poveste
A fost tare necajita .

CENUŞĂREASA: - Cenuşăreasa mă numesc,

Cu surorile şi mama vitregă locuiesc.
Ce mă băteau adeseori
Şi mă batjocureau de zor.
Toată munca eu o fac
Şi tot nu le sunt pe plac.
Am aflat, cu multă bucurie
De balul de la împărăţie.
Dar mama vitregă şi ale mele surori
Îmi spuneau de zeci de ori:
- Balul nu-i pentru Cenuşăreasă,
- Locul tău este acasă!
Atunci, pe ascuns, cu ajutor,
Din partea porumbiţelor
La bal în trăsura aurită
Am ajuns, de ele însoţită.
Şi iată că prin cinste şi prin hărnicie,
Am ajuns stăpână peste împărăţie!
4
 PRINŢUL CENUŞĂRESEI:

Trei zile am dansat cu o zână.

Dar fata,nu ştiu de ce oare,
În zori,când soarele răsare,
Dispare fără nici o urmă.
Acum că şi-a pierdut condurul,
Făcut din fire aurii,
O caut până-o voi găsi.
Mi-a şoptit un pui de graur
Că aici eu voi găsi
Pe stăpâna condurului de aur.
Tot mergând în lung şi-n lat,
După tine am umblat.
Şi acum te rog să-mi spui,
Frumoasa mea, din ţara cui
Ai venit aici, la bal?
Şi cine eşti? Cum te numeşti?
O lume întreagă am colindat
Să te găsesc pe tine.
Şi văd că nu m-am înşelat,
Pantofu-ţi vine ca turnat!
Adevărata mea mireasă,
Te voi lua acum acasă.

Cantec Cenusareasa
Mai este loc pentru un vis
In lumea asta incurcata
Pentru povesti cu A fost odata
Pe care nimeni Nu le-a scris

Ref. :Cenusareasa nu-i o poveste

Nici vis nu este
E doar o fata frumoasa foc
Cenusareasa, mai crede'n Zane
In fapte bune si in noroc

PRINŢESA BALULUI:
Acum vom merge spre alta imparatie ,
Caci cuvantul din poveste ,
Inainte mult mai este !

5
 PRÂSLEA CEL VOINIC
- În grădină, la palat
Creştea mărul fermecat
Ce de aur mere-avea,
Dar nimeni nu le gusta.
Că trei zmei le tot furau
Şi pe alt tărâm zburau.
A pus strajă împăratul,
Doar o prinde vinovatul!
Dar când zmeii apăreau,
Toţi oştenii adormeau.
Cuprinşi de-o boală lină
La palatul din grădină.
Trei feciori avea-mpăratul,
Trei voinici precum e bradul.
Dar din toţi, cel mai viteaz,
Ce lângă măr stătuse treaz,
Mere la-mpărat îi duse
Roade aurii să guste.
Era feciorul cel mai mic
Numit „ Prâslea cel voinic”!
PRINŢESA
DIN PRÂSLEA...: - Prâslea cel voinic, se ştie,
M-a scăpat de la robie.
Din palatul cel bogat
Unde zmeul m-a încuiat.
Prâslea cel voinic, cu greu,
Învinge necazul meu.
Cu trei zmei el s-a luptat
Şi astfel m-a eliberat.
Prâslea cel voinic vestit
De tot poporul e slăvit
Şi de toţi e lăudat
Că ajunse împărat.
Pentru fapta lui aleasă,
Am primit să-i fiu crăiasă.

PRINŢESA CASTELULUI :
Calatoria noastra-i minunata
In lumea povestilor
Si basmelor de altadata.
Dar oricat timp am vrea
N-o sa ne-ajunga
6
Sa colindam prin fel de fel de-imparatii
Sa intalnim atatea dragi minunatii .

FRUMOASA DIN PĂDUREA ADORMITĂ:

- Tatăl meu este-mpărat

M-am născut într-un palat.
Şi-a fost mare veselie
În întreaga împărăţie.
Au venit cu multe urări
Zânele din depărtări.
Numai una, zâna rea,
Nefiind poftită şi ea,
Rău de tot s-a supărat
Şi atunci m-a blestemat
Ca-ntr-un fus să mă înţep
Şi 100 de ani să nu mă mai deştept.
Aşa-i precum prinţul v-a spus,
Din castelul vrăjit el m-a adus
Căci de nu venea el,
Eu şi azi mai dormeam în castel!

PRINŢUL FRUMOASEI ADORMITE:

Rupt-am vraja cea urâtă

A frumoasei adormite.
Vă spun cum am nimerit
În palatul adormit.
Am trecut întâi pădurea
Tăind pomii cu securea
Iară poarta fermecată
Am deschis-o şi deodată
În palatul adormit
Iată că m-am pomenit.
Şi-am ajuns într-un ungher
Sus, în turnul cel stingher.
De zeci de ani aici dormea, frumoasa mea.
Cu mâna fruntea i-am atins
Blestemul greu i l-am desprins.
Iar acum că te-ai trezit
Povestea noastră s-a sfârşit
Şi la dans eu o invit.

7
 PRINŢESA CASTELULUI:
La carnaval venit-au astazi
Ileana Cosanzeana
Si cu Fat-Frumos
Sa se prezinte-n fata dumneavoastra
Si sa ne-nvete tot ce-n viata e frumos .

ILEANA COSÂNZEANA:
- Eu sunt Ileana Cosânzeana,
Din cartea noastră cu poveşti.
Şi blândă sunt şi sunt cuminte,
Eu toţi copiii îi iubesc.
Am fost răpită şi de zmei,
Şi mult am plâns şi am oftat,
Dar într-o zi plecară ei,
La luptă şi tot au luptat.
Dar Făt frumos i-a sfârtecat
Şi astfel am scăpat.
Dar finalu-i fericit
Nuntă mare s-a pornit
Multe zile a durat,
S-a mâncat şi s-a dansat
Povestea s-a terminat.
Acum eu vă doresc să fiţi,
Şi buni şi drepţi şi să-mpliniţi,
Fapte măreţe zi de zi,
Căci ce-i frumos şi bun învinge,
Iar ce-i urât şi rău se stinge,

FĂT-FRUMOS:
- Eu sunt bravul Făt-Frumos,
Lupt călare şi pe jos.
Zmei, balauri, ce-am aflat,
Eu pe toţi i-am terminat.
Oameni răi am pedepsit
Pe cei buni i-am ocrotit,
Pe Ileana am scăpat
Dintr-un codru întunecat.
Şi-am adus şi soarele
Să se coacă grânele.
Eu la nuntă vă poftesc,
Cu Ileana mă-nsoţesc.
8
 PRINŢESA CASTELULUI:
- Petrecerea s-a terminat,
Şi carnavalul s-a-ncheiat.
Eroii noştri-au încercat
Să-şi joace rolu-adevărat.
Căci fiecare întâmplare
Are în viaţă asemănare.
Poveştile, cât sunt de multe,
Spre învăţătură sunt făcute!
Binele va fi invingator ,
Prietenii – de ajutor !