Sunteți pe pagina 1din 4

Subiectul 50 Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti Povestire Definitia povestirii specie a genului epic, de dimensiuni mai reduse decat nuvela

a si mai intinsa decat schita, care se limiteaza la nararea unui sigur fapt epic si cu un numar redus de personaje. Trasaturi: apartine genului epic deoarece autorul isi exprima conceptia despre viata si lume in mod indirect, prin intermediul personajelor naratiune subiectivizata, adica relatarea este facuta din perspectiva povestitorului, fie ca participant sau doar ca mesager al intamplarii. Accentul cade pe situatia narata si mai putin pe personaje stilul se caracterizeaza prin oralitate - apartine genului epic: o Puiul este un text in proza, in care sunt narate o suita de intimplari din lumea pasarilor, care se interfereaza cu lumea umana o Cuvantul Puiul face trimitere si la puiul de om. Este povestire intrucat o infatiseaza faptele din punctul de vedere al autorului martor o care este si implicat sufleteste in desfasurarea evenimentelor , Autorul incheiate tragic Se naste la Trgovite, n anul 1868, ca descendent al unei familii de boieri. Este cunoscut i pentru scrierile sale pentru copii: o Puiul (tragica moarte a unui pui de prepeli), o o o Tema Privighetoarea, Bietul Tric, Niculi Minciun (un copil iste de la ar neneles de steni

Incadrare in gen si specie

- S-a stins din via n anul 1946. o constituie destinul unei vieti ce se prabuseste tocmai in momentul in care ar fi trebuit sa porneasca in marele zbor, momentul devenirii pe cont propriu , al implinirii normale povestirea imbraca haina alegorica- autorul folosind personaje din lumea pasarilor; trimiterea catre universul uman este marcata prin invocarea-motou din inceputul operei : Sandi, sa asculti pe mamica!" si care reprezinta 1

Subiect

pilda acestui text Titlul Asadar, autorul sugereaza, prin mijlocirea unui exemplu cum nu se poate mai convingator, o invatatura demna de luat in seama. Ioan Alexandru Bratescu-Voinesti asaza in fruntea impresionantei sale povestiri denumirea generica a personajului al carui destin dramatic constituie subiectul discursului literar. Cuvantul puiu sugereaza gingasie si totodata parca ne avertizeaza, inca din aceasta prima clipa a contactului cu opera, cu privire la inlacrimatul sfarsit. Momentele subiectului Expozitiunea: Fixeaza timpul si locul actiunii Povestirea, incepe simplu, firesc : ,,intr-o primavara, o prepelita moarta de oboseala ca venea de departe, tocmai din Africa s-a lasat din zbor intr-un lan verde de griu, la marginea unui lastar"... Intram, prin aceasta formula si prin cele doua precizari: prepelita vine din alte tari si se asaza intr-un teritoriu de viata noua, in expozitiune; cuprinde o suita de fapte si de intimplari : o ca orice gospodar" serios, prepelita isi cladeste, mai intii, casa cuibul, o apoi, sapte zile de-a rindul a ouat... sapte oua mici ca niste cofeturi", o pe care le cloceste, scoate pui sapte gogosi de matase", o ii invata sa se hraneasca, sa zboare, sa traiasca si sa se fereasca de toate pericolele pe care viata le scoate in cale. Intriga: intriga o constituie raniriea puiului, sinonim cu condamnarea lui la moarte (o autocondamare, de fapt, nascuta din neascultarea cuvintului Desfasurarea actiuni: Punctul culminant: Deznodamant ul: mamei). continua cu relatarea zbuciumul prepelitei, care isi daduse seama de nenorocire inca din clipa in care i-a vazut aripa rupta, ca si a chinurilor bietului pui framantarea mamei creste treptat si atinge punctul durerii maxime ( punctul culminant) intr-o zi de toamna Prepelita este nevoita sa plece in tarile calde cu puii zdraveni, pentru ai salva macar pe ei Deznodamintul fixeaza, cu simplitate rascolitoare sfirsitul unei vieti, 2

irosite datorita incalcarii unei reguli : datoria de a asculta de cei ce-ti vor numai binele. Personaj principal Personajele sunt selectate, pe de o parte, din lumea pasarilor, pe de alta din aceea a oamenilor prepelita este personajul principal: o simbol ai mamei adevarate o ea are toate trasaturile unei mame bune: harnicie, iubire, grija, chibzuiala, veghe indurerata la capatiiul copilului bolnav, spirit de sacrificiu, capacitate de decizie in momentele cruciale ale vietii. puiul cel mare o construit parca potrivit unei traditii, care porneste din basme o este tipic pentru intruchiparea ideii de neascultare, gest care genereaza suferinta, incheiata cu moartea. Vanatorul, cei doi tarani ( batrinul si tinarul) si cainele o sint doar imagini pe care se sprijina constructia si desfasurarea Limbaj discursului narativ. Modalitatile de conturare a acestor imagini (a personajelor, inclusiv a prepelitei si a puiului erou") sunt cele obisnuite : prezentarea directa realizata de scriitor, mai ales participarea la intimplarile din desfasurarea naratiunii notarea (facuta de autor) a unor gesturi, atitudini, a felului de comportare Particularitati artistice Ceea ce caracterizeaza povestirea lui Ioan Alexandru BratescuVoinesti sunt simplitatea si caldura relatarii autorul impleteste o naratiunea (dominanta ca modalitate de expunere literara) o descrierea, care puncteaza cadrul desfasurarii intimplarilor (mai ales la inceput si sfirsit) o si dialogul (folosit in lumea ambelor categorii de personaje pentru a dezvalui stari, trairi scriitorul-narator se implica in intreaga constructie literara 3

asumindu-si, din cind in cind, rolul de a se adresa direct celor care parca il asculta : o Ai vazut cum sta gaina pe oua ?" folossste el, la un moment dat, o interogatie retorica... o sau : ii batea inima ca ceasornicul meu din buzunar" (inima puiului speriat, prins de flacaul acela, de Marin). de observat cele doua registre tonalitati ale povestirii : o cel calm, linistit, luminos cu care debuteaza textul - pentru a arata timpul in care are loc actiunea, intr-o primavara"... o si cel grav dramatic, care se declanseaza intr-o dupa-amiaza, pe la sfirsitul lui august" ; din acest moment, viata puiu se afla sub semnul mortii