-proiect inovativ-

PANAIT VIORINA- prof. grd I

Şcoala Gimnazialã nr. 1 Poenari- judeţul Giurgiu

CLASA: PREGÃTITOARE
TEMA: Compoziţie plastică prin folosirea tehnicii pensulaţiei
1. Subiect: FLORILE – ZÂMBETELE PÃMÂNTULUI
Element de limbaj plastic - PATA PLATÃ

2. SCOP: - consolidarea cunoştinţelor despre flori referitoare la nume, culoare,

formã, simbolisticã, reprezentãri artistice;
- familiarizarea cu opere artistice de valoare - plastice, muzicale şi
literare, dedicate florilor;
- stimularea creativitãţii prin realizarea de lucrãri plastice;
- educarea simţului estetic, a gustului pentru frumos prin realizarea unor
lucrãri originale;

1
 3. Stabilirea conţinuturilor şi a etapelor de lucru din perspectivă interdisciplinară

CONŢINUTURI:
Pe 22 aprilie sãrbãtorim Ziua Pãmântului. Cu acest prilej, inspirându-mã din afirmaţia lui
Ralph Waldo Emerson - „Pământul râde prin flori” , am organizat programul „Florile-
zâmbetele pãmântului”.
În aceste sens, am desfãşurat mai multe activitãţi cu elevii clasei pregãtitoare pe care o
conduc:

MATEMATICÃ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI:

- observarea florilor din mai multe surse: naturã, calendare, prezentãri
PowerPoint;
- discuţii despre forma şi culoarea plantelor vii observate, despre alcãtuirea lor;
- strivirea de plante şi observarea culorilor pe care le lasã pe hârtie;
- discuţii despre modul de hrãnire al plantelor;
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNÃ:
- discuţiii despre simbolistica florilor;
- citirea de poezii despre flori;
- jocuri de rol în care copiii sã-şi imagineze cã sunt flori şi sã transmitã mesaje
Pãmântului (din postura de flori);
- construirea unui haiku (poem japonez cu formã fixã, alcãtuit din 17 silabe)

MUZICÃ ŞI MIŞCARE:
- audiţii muzicale:
Valsul florilor, de Piotr Ilici Ceaikovski
Pedeapsa Macului, versuri Vasile Voiculescu, interpret T. Gheorghe
- intonãri de cântece:
Glasul florilor, de T. Vasilache

2
ARTE VIZUALE/ABILITÃŢI PRACTICE:
- realizarea de aranjamente florale;
- observarea unor tablori ale unor pictori consacraţi care au ca subiect florile;
- realizarea unor compoziţii cu subiectul „Florile - zâmbetele pãmântului!”

4. METODE ŞI MIJLOACE DIDACTICE:

Medode şi procedee: observaţia sistematicã, experimentul, conversaţia, lectura, jocul de rol,
exerciţiul, învãţarea prin descoperire, comunicarea vizuala, compunerea
vizual plastica, turul galeriei, proiectul;
Mijloace didactice, materiale şi instrumente de lucru: material biologic – flori, frunze
decorative, ramuri de pomi înflorite
poezii despre flori, calendare cu flori,
calculator, CD, prezentãri PowerPoint,
tablã magneticã, glob pãmântesc,
coşuri pentru aranjamente, hârtie,
guaşe, acuarele, pensule, pahare cu
apã, pensule, planşete;
Tehnici de lucru: pensulaţie

Produse ale activitãţii: compoziţii plastice ale elevilor, haiku, aranjamente florale;

5. RELAŢIONAREA METODELOR DIDACTICE CU MIJLOACELE DE

ÎNVÃŢARE.
IMPORTANŢA ŞI RELEVANŢA ACESTORA ÎN CONTEXTUL STIMULÃRII
ŞI DEZVOLTÃRII CREATIVITÃŢII.

Proiectul „Florile – zâmbetele Pãmântului” s-a desfãşurat în data de 22 aprilie 2015.

A fost o activitate dedicatã Zilei Pãmântului care s-a desfãşurat în sala de clasã pe parcursul
întregii zile şi la care au participat 12 dintre cei 13 elevi ai clasei (1 absent motivat).

3
 Activitatea interdisciplinarã a vizat formarea de competenţe din domeniul comunicãrii în
limba românã, din domeniul matematicii şi explorãrii mediului, din domeniul artelor şi din
domeniul tehnologiilor.
Proiectul interdisciplinar a debutat cu prezentarea evenimentului şi cu purtarea unei
conversaţii despre semnificaţia acestuia.
Plecând de la spusele lui Rabindranath Tagore – „Cerul sãrutã pãmantul prin ploaie,
iar pãmântul sãrutã cerul prin flori”, precum şi de la afirmaţia lui Ralph Waldo Emerson -
„Pământul râde prin flori”, copiilor li s-a spus numele proiectului pe care îl vor desfãşura,
nume care a fost scris la tabla magneticã – „Florile- zâmbetele Pãmântului”.
În prima etapã a proiectului au avut loc acţiuni legate de observarea şi denumirea
florilor. Observarea materialului biologic – flori de primãvarã, frunze decorative, ramuri de
pom înflorite s-a fãcut, în afarã de vizualizare, prin mirosire şi pipãire. Utilizând atât învãţarea
prin descoperire, cât şi experimentul, copiii au strivit frunze şi petale de flori pe hârtie, analizând
culorile pe care acestea le lasã. În afara materialului biologic, observarea florilor s-a fãcut si pe
calendare. În timpul observãrii, la calculator a fost pusã opera muzicalã Valsul florilor, de Piotr
Ilici Ceaikovski, fãcându-se paralele între delicateţea şi gingãşia florilor şi armonia şi
melodicitatea valsului. O altã acţiune a acestei prime etape a proiectului a fost dedicatã citirii
câtorva poezii despre florile de primãvarã, scrise de Marcela Peneş şi Ana Blandiana (lectura).
Anexa 1.
Prima etapã s-a încheiat cu crearea unui haiku – poezie japonezã cu formã fixã, care
are trei versuri şi 17 silabe (repartizate 5-7-5). In timpul anului şcolar copiii au mai compus astfel
de versuri, aşa cã acum au creat urmãtorul haiku: „Zâm-bi-toa-re flori/ În grã-dini şi pe câm-
pii/ Cân-tec spre soa-re.” Anexa 2

Etapa a doua a proiectului a început cu intonarea cântecului „Glasul florilor”, muzica

T. Vasilache (Anexa 3) şi a continuat cu crearea unor coşuri cu aranjamente florale. Utilizând
conversaţia şi învãţarea prin descoperire, în timpul realizãrii coşuleţelor decorative s-au purtat
discuţii despre culorile calde şi cele reci, despre efectele alãturãrii lor, despre contraste şi
armonii. La finalul etapei, coşuleţele cu flori au fost aşezate în jurul globului pãmântesc şi copiii
au audiat CD-ul cu melodia Pedeapsa macului, interpretatã de T. Gheorghe, versuri V.
Voiculescu. Dupã audiţie, copiii şi-au ales câte o floare şi, în numele ei, au adresat scurte mesaje

4
Pãmântului. Am reţinut mesajul unei fetiţe, care, din postura de Albãstrea, i-a mulţumit
Pãmântului cã i-a dat lanul de grâu în care sã stea şi macii care sã-i fie prieteni. Anexa 4

Etapa a treia a proiectului a fost axatã pe domeniul artelor vizuale. Copiii au vizionat o
prezentare PowerPoint cu tablori ale unor mari pictori având florile ca subiect (comunicarea
vizualã). Anexa 5 S-au purtat discuţii despre culorile folosite, despre florile pictate, despre
modul în care a fost folosit spaţiul, apoi copiii au fost invitaţi sã picteze flori prin care sã
zâmbeascã Pãmântului. Cei 12 copii prezenti la activitate au primit câte o bucatã de hârtie,
decupatã sub forma unei flori stilizate, pe care sã picteze florile lor preferate. Cele 12 lucrãri
pictate de copii au fost astfel poziţionate la tabla magneticã încât sã formeze petalele pentru douã
flori mai mari.
Copiilor li s-a explicat tehnica de lucru – pensulaţia, şi procedeele de care trebuie sã
ţinã cont, de materialele şi instrumentele pe care le utilizeazã.
Totodatã, copiii au primit şi reperele dupã care se face evaluarea:
- respectarea temei şi subiectului;
- prezentarea în mod original a subiectului;
- utilizarea adecvată a materialelor, a instrumentelor şi a tehnicilor de lucru;
- gradul de finalizare a lucrării;
- acurateţea execuţiei;
- bogăţia cromatică rezultată din amestecuri elaborate pe paletă;
- nota personală, care denotă ingeniozitatea şi creativitatea;
- expresivitatea dată de elementele de limbaj plastic folosite;
- ideile şi mesajul artistic transmis prin actul creaţiei;
Hârtia a fost colorată folosindu-se o pastă destul de consistentă, fluidizată în mică
măsură, în straturi succesive, fără a se freca cu pensula pentru a nu duce la scămoşarea acesteia.
Când vârful pensulei nu mai lasă urme, se face reîncărcarea cu apă printr-o atingere uşoară, apoi
se aplică pe culoarea dorită unde se amestecă şi se revine pe suprafaţa hârtiei. În cazul guaşei,
copiii realizau amestecul culorilor dorite pe planşetă, apoi umezeau o parte din culoarea obţinută
şi aplicau cu pensula subţire pe bucata de hârtie suport.
Tehnica de lucru a fost cea a pensulaţiei, iar elementul de limbaj plastic a fost pata
platã. Pata platã în sine este planã, netedã, fãrã asperitãţi sau relief şi poate avea forme şi mãrimi

5
diferite. Ea este uniform coloratã pe toatã întinderea sa, fãrã urme, unitarã ca ton şi nuanţã. Prin
suprafaţã uniformã, sugereazã calm, linişte, stabilitate.
Activitatea a fost individualã, fiecare copil a lucrat pe hârtia pe care a primit-o. Prin
exerciţiu, copiii au pictat florile preferate, folosind culorile pe care le-au dorit, în poziţii şi forme
pe care ei le-au ales. Dupã ce s-au uscat, lucrãrile au fost expuse.
Împreunã cu copiii, am format din lucrãrile lor douã flori mari al cãror mijloc este
reprezentat de câte o floare galbenã zâmbitoare. În timp ce le aşezam şi discutam cu ei despre ce
au vrut sã evidenţieze în lucrãrile lor, motivând culorile alese şi felul în care au aşezat florile, un
copil a avut urmãtoarea remarcã: „Doamna, chiar cã zâmbeşte azi Pãmântul, cã am desenat flori
pe flori şi le-am aşezat ca alte flori. O sa-i placã mult vãzând atâtea flori. Şi coşuleţele....”

Valorificarea rezultatelor proiectului

Lucrãrile au fost expuse la tabla magneticã cu ajutorul magneţilor, copiii şi-au spus
pãrerea personalã, evidenţiind florile, culorile, lucrãrile care le-au plãcut cel mai mult (turul
galeriei), iar la prânz au fost admirate de pãrinţi. De asemeni, au fost fãcute fotografii care vor fi
puse la panoul de activitãţi al clasei şi pe pagina de Facebook a grupului clasei. Anexa 6

Realizarea proiectului a condus la dezvoltarea capacitãţii de a observa elemente din

mediul înconjurãtor, la dezvoltarea spiritului de observaţie, la îmbogãţirea şi activizarea
vocabularului, la formarea unei culturi artistice – muzicale şi plastice, prin muzica pe care au
ascultat-o şi prin vizualizarea de tablouri ale unor pictori celebri, la formarea unei atitudini active
în legãturã cu mediul, la stimularea creativitãţii, prin creaţii literare ori plastice.
Prin organizarea acestui proiect am cãutat sã institui un climat de creativitate, prin care
sã stimulez curiozitatea copiilor şi curajul de a „combina” cunoştinţe din domenii de cunoaştere
diferite, sã stabilesc o atmosferã de activitate liberã, de încredere în ei înşişi.
De asemeni, în cadrul proiectului, copiii şi-au consolidat atât cunoştinţele despre
elementele mediului înconjurãtor, cât şi cele legate de expresivitatea elementelor de limbaj
plastic (pata), ori cele legate de tehnica de lucru (pensulaţia) sau de modalitãţile de organizare a
spaţiului plastic în operele marilor artişti plastici.
Metodele şi mijloacele didactice, tehnicile de lucru utilizate în realizarea proiectului au
contribuit la stimularea elementelor de bazã ale creativitãţii: originalitate, flexibilitate,

6
senzitivitate, expresivitate. În acest sens, am provocat copiii sã observe utilizând şi alte simţuri în
afara vãzului – au mirosit flori, le-au pipãit, le-au strivit, au ascultat muzicã, i-am incitat sã-şi
exprime liber ideile, gândurile, sentimentele, atât în descrieri, cât şi în formularea de mesaje ori
prin intermediul unor compoziţii plastice. Am vrut sã „plantez” primele „seminţe” în cultivarea
gustului pentru frumos şi sã demonstrez eficienţa didacticã a organizãrii demersului educaţional
într-o perspectivã interdisciplinarã.

6. ROLUL ŞI IMPORTANŢA MATERIALELOR, TEHNICILOR ŞI

INSTRUMENTELOR DE LUCRU
Materialele şi instrumentele (pensule, creioane, beţişoare), folosite în cadrul
activitãţilor plastice ale elevilor impun şi familiarizarea acestora cu anumite tehnici de lucru.
Însuşirea lor de cãtre elevi este tot aşa de importantã ca şi cunoaşterea unor noţiuni plastice (ex.
modelarea, fluidizarea, fuzionarea, modularea) şi tot aşa de necesarã ca şi mecanizarea
deprinderilor pentru scris în scopul comunicãrii unor idei şi sentimente. Prin tehnicile plastice de
lucru, elevii constrâng materialele (acuarele, tempera, guaşã, soluţii colorate cu diferiţi pigmenţi,
materiale textile imprimate, hârtie de desen albã, hârtii colorate etc.) sã configureze altceva decât
ceea ce sunt ele, fãrã sã-şi piardã propria lor structurã.
Mâna condusã de gândirea şi de simţirea elevului trebuie sã acţioneze direct şi firesc
asupra acestor materiale pentru a le conferi calitãţi plastice noi. Familiarizarea treptatã a elevilor
cu unele tehnici de lucru mãreşte curiozitatea lor şi caracterul atractiv al activitãţilor artistice,
plastice din cadrul lecţiilor. Ea poate fi organizatã sub forma unor exerciţii-joc, a unor
demonstraţii, instructaje, dar, mai ales, pe baza metodei învãţãrii prin descoperire. Cunoaşterea şi
folosirea diferitelor tehnici de lucru de cãtre elevi le creeazã acestora condiţiile pentru un start
egal în activitatea lor plasticã.
Procesul familiarizãrii elevilor cu unele tehnici plastice de lucru şi stãpânirea lor le
creeazã acestora sentimentul propriei lor valori sporindu-le încrederea în capacitatea lor de
creaţie. Aceasta se rãsfrânge pozitiv, prin transfer, şi la celelalte discipline şcolare , ceea ce îi
ajutã la îmbunãtãţirea situaţiei lor şcolare.

7
BIBLIOGRAFIE:
Drăghicescu, S., Drăghicescu, F, 2007 – Educaţie plastică. Ghid metodic, ed. Aramis, Bucureşti;
Ilioaia, Maria, 1981 – Metodica predãrii desenului la clasele I-IV, E.D.P., Bucureşti
Lespezeanu, Monica , 2007 – Tradiţional şi modern în învãţãmântul primar şi preşcolar, ed.
Omfal Educaţional, Bucureşti
Michalko, M., 2008 – Secretele creativităţii: fii genial!, ed. Amaltea, Bucureşti;

8
ANEXA 1 – Poeziile citite de copii
GHIOCELUL
Când Dumnezeu i-a dat culoare,
I-a zis: Tu, prima albã floare,
Menitã dintre toate esti OARE CUM OR FI FLORILE? 
Ca primãvara sã vesteşti.
I-a dat, spre a vesti cu el, Ana Blandiana
Un mic şi gingaş clopoţel,
Iar noi îi spunem….. ghiocel. (Marcela Peneş)
Oare cum or fi florile
ZAMBILA Când nu se uită nimeni la ele
Adierea cea uşoarã,    Şi se dezbracă pe furiş
Cu parfum de primãvarã    Până la piele?
Şi culori de cer în zori,  
Floare mândrã între flori,   Cum or fi arătând romaniţele
Fost-a gingaşã copilã,   Când îşi dau jos rochiţele
Floarea ce-o numim ….zambilã. (Marcela Peneş)   Lor albe cu centura aurie,
Pe care toată lumea le ştie?
LALEAUA  
Povestea spune cã demult, cândva    Cum or fi oare stânjeneii
În cupa sa, Degeţica avea   Când îşi leapădă cămăşuţele şi ciorăpeii
Palat cum nu-i altul de mândru şi falnic    Albaştri ca zarea fără nici un pic de gri,
Şi musafir un flutur şãgalnic.    Pe care îi poartă şi noapte şi zi?
De-atunci ea ne dãruie graţia sa  
Şi numele ei e …… lalea. (Marcela Peneş)    Şi cum pot să fie crăiţele
   Când îşi leagănă fustiţele
LÃCRÃMIOARA    Încreţite cu horbote şi cu dantele,
Albã cum e o ninsoare    Ca să se minuneze lumea de ele?
Ţes parfum din flori şi soare,  
Adunând pe-o mândrã ie     Şi cârciumăresele cum or fi
Lacrimi mici de bucurie,     Fără catrinţele lor roşii şi portocalii,
Ce sclipesc din zori în searã.     Fără iile lor strânse-n brâuri
Eu sunt dalba…..lãcrãmioarã. (Marcela Peneş)   Cu-arnici, cu alesături şi râuri?
 
BUJORUL      Şi, mai ales, trandafirii cum arată, oare,
Sunt bujor roşu ca focul      Fără costumele lor atât de elegante,
Dãruiesc la toţi norocul.      Încât par să fie croite pentru o serbare
Dintr-un basm, eu am fost scos     La care părinţii se maschează-n plante?
Eram Prâslea cel Sfios  
Şi roşind de drag şi dor      Tare-aş mai vrea să se întâmple odată,
Craii m-au numit Bujor.  Într-o singură clipă, fără sfială,
Sunt Bujor roşu ca focul      Să pot zări, pe furiş, cum arată
Vã aduc în dar norocul. (Marcela Peneş)      Florile în pielea goală.

9
 ANEXA 2.

ANEXA 3 – Versuri Glasul florilor, muzica T. Vasilache

Sunt micuț și frumușel

Și mă cheamă Ghiocel. Și scufii frumos brodate.

Eu alung iarna din țară  
Și-aduc dulcea primavară. Iar noi macii din câmpii
  Purtăm haine purpurii.
Al meu nume-i Busuioc Să ne pregătim acum
Eu vă port la toți noroc. Că albinele-s pe drum!
Răspândesc parfumul meu
Până sus departe-n hău. Mama mea e primăvară
  Și mă cheamă Lăcrămioara
Albăstrele ne numim
Și ne place să trăim Sunt sora lui Ghiocel
Printre  spicele de grâne Și mai mică decât el.
Din care se face pâine.  
  Trandafiri frumoși suntem
Suntem Margarete albe Roșii, galbeni sau pătați
Prinse-n minunate salbe Prin grădini când ne vedem
De petale parfumate Toți suntem ca niște frați.

10
 
Cine e albă ca neaua
Sau gălbuie-mbujorată?
Ați ghicit! Este Laleaua,
Floare suavă și curată!
 
Dar de Crin ați auzit
Cu al său parfum intens?
ANEXA 4
11
Prin buchete a venit
Să dea sărbătorii sens.
 
Florile rodesc nectar
În potire de cleștar
Fluturașii pe-aripioare
Duc polen din floare-n floare.
ANEXA 5

12
 CLAUDE MONET

ŞTEFAN LUCHIAN

VINCENT VAN GOGH ŞTEFAN LUCHIAN

13
VINCENT VAN GOGH

ALEXANDER SERGEEV

14
 PAUL CEZANNE

ANEXA 6

15
16
17
18
19
20
21