Botîlcă Cristina-Mihaela, FLLS Engleză-Franceză, an 1

Tema educației în literatură

(beletristică)
„Narcis și Gură-de-Aur” – Hermann Hesse
„Roșu și Negru” – Stendhal

Putem vorbi despre educaț ie din foarte multe puncte de vedere, dar cred că cea mai largă ș i variată
zonă este cea a literaturii, ș i aici nu mă refer la cea de specialitate, ci la beletristică. Pentru că foarte multe
romane se construiesc pe tema educaț iei, dar ș i pentru că altele o folosesc undeva în planul secund, ,mai
adânc, al poveș tii, am ales să vorbesc astăzi despre două romane foarte expresive ș i, cred eu, cunoscute de
public, ș i anume „Narcis ș i Gură-de-Aur” de Hermann Hesse ș i „Roș u ș i Negru” de Stendhal.

„Narcis ș i Gură-de-Aur”, este, pe scurt, povestea unui abate (călugăr) de la mănăstirea Maribronn
Germania ș i a învăț ăcelului său. Abatele este Narcis, un tânăr foarte dotat intelectual ș i foarte pios, care
devine abate la ș coala monahală a mănăstirii Maribronn, la o vârstă fragedă. Evident, este invidiat de toț i
preoț ii mai înaintaț i în vârstă, dar asta nu îl afectează cu nimic. Este ambiț ios, înț elept ș i foarte decis
când vine vorba de poziț ia sa în ș coala monahală. Pe Gură-de-Aur îl întâlneș te atunci când el este adus de
tatăl său la mănăstire. Gură-de-Aur este doar un copil când îl
întâlneș te pe Narcis. Poveste lui este tristă. Este orfan de
mamă ș i lucrul acesta îl va afecta toată viaț a, până la
moarte, pentru că dorinț a de a avea în jur o prezenț ă
feminină îl va face pe Gură-de-Aur să caute în femei figura
maternă. Despre mama lui nu ș tim foarte multe, dar primim
niș te indicii că ar fi fost o femeie de moravuri uș oare, care
l-a părăsit când el era doar un copil. Tatăl lui decide să îl
ofere mănăstirii pentru că speră ca păcatele mamei sale să fie
iertate în felul acesta.
Gură-de-Aur suferă foarte mult din pricina mamei ș i
visează tot timpul la o figură feminină care să îl iubească.
Narcis îl învaț ă să îș i controleze instinctele ș i pornirile, dar
„Narcis și Gură-de-Aur”, ilustrație de Anna Ri, DEVIANART se dovedeș te că ele sunt mult mai puternice.
După foarte mulț i ani, după ce Narcis se maturizează ș i este tot la conducerea mănăstirii ș i după ce
Gură-de-Aur devine un tânăr bărbat, aflăm că între cei doi se creează o prietenie extrem de strânsă, pe care
nimeni din mănăstire nu o înț elege. Toț i se întreabă de ce abatele ar putea iubi atât de tare un băiat orfan,
părăsit de tatăl său ș i cu porniri păcătoase din cauza gândurilor sale. Dar Narcis nu ascultă de nimeni ș i nu
îș i schimbă comportamentul faț ă de Gură-de-Aur. Între cei doi se leagă o prietenie despre care ajungem să
ne întrebăm dacă are ceva de a face cu atracț ia sexuală, dar, la un moment dat, autorul ne explică, prin

1
 Botîlcă Cristina-Mihaela, FLLS Engleză-Franceză, an 1

vorbele lui Narcis, că ea întotdeauna va exista în fiecare om, dar că nimeni nu o va lăsa să iasă la suprafaț ă.
Prietenia lor, aș adar, este foarte puternică, departe de orice înț eleg călugării din mănăstire ș i vom observa
că educaț ia pe care Narcis i-o oferă lui Gură-de-Aur va dura toată viaț a ș i îl va chinui uneori.
Ca să scape de obsesia unei figuri feminine care îi lipseș te (conceptul Oedip), Gură-de-Aur fuge de
la mănăstire, dar nu înainte de a-ș i lua rămas bun de la dascălul ș i prietenul său ș i de a-i destăinui
gândurile care îl chinuie. Narcis îi oferă înț elegere ș i promite că va lua secretul cu el în mormânt. Gură-de-
Aur are parte de aventuri primejdioase ș i diferite în căutarea a ceva ce nici măcar el nu ș tie: este atras de
numeroase femei, ajunge dascăl, devine amantul unei contese, învaț ă să picteze icoane cu figuri feminine
senzuale ș i faima sa ca pictor ajunge peste tot, pentru ca în final să ajungă întemniț at. Toate acestea se
petrec în decursul a peste 40 de ani. În temniț ă este vizitat de Narcis, vechiul său prieten, pe care nu îl mai
văzuse de la începutul vieț ii sale aventuroase. Narcis îl scoate de acolo ș i îl aduce înapoi la mănăstire, unde
poate muri în liniș te, pictând. Gură-de-Aur îi
povesteș te tot ce s-a întâmplat de când a
plecat de la mănăstire și Narcis îl
spovedeș te, dar păcatele lui nu afectează cu
nimic legătura dintre ei. Din contra, Narcis
ajunge să se întrebe dacă nu cumva a luat
decizia greș ită în trecut, aceea de a rămâne
la mănăstire ș i de a nu pleca împreună cu Gură-de-Aur.
Aici, educaț ia este văzută mai mult ca bază a prieteniei foarte strânse. Nu are nicio legătură cu
formalitatea sau cu educaț ia clasică, de catedră, ci mai mult cu înț elegerea ș i comunicarea. Nu aflăm de ce
imagine din filmul „În tăcere” de Philip Groening
Narcis se simte atât de legat de Gură-de-Aur ș i
invers, dar putem bănui că cei doi se înț eleg reciproc ș i asta pare să îi lege involuntar încă de la început.
Educaț ia formală, însă, există ș i ea, pentru că, la ș coala monahală, Gură-de-Aur învaț ă latina,
religia ș i, de la un călugăr farmacist, tainele plantelor pentru medicină. Aș a ajunge să intre dascăl mult mai
târziu la o familie ș i să îș i câș tige existenț a pe parcursul aventurilor lui.
Aș adar, vedem că educaț ia are un dublu rol aici: informaț ional ș i social. Informaț ional, pentru că
Gură-de-Aur învaț ă foarte multe lucruri ș i are ș i capacitatea de a absorbi informaț iile rapid, pentru că
trece prin multe meserii: olar, tâmplar, pictor, dascăl, farmacist. Social, pentru că între el ș i dascălul său se
creează mai mult decât o prietenie, este o legătură care durează ș i la distanț ă, în timp, pentru ca apoi să fie
refăcută la sfârș itul vieț ii.
Cel de-al doilea roman despre care vreau să vă vorbesc este „Roș u ș i Negru”, de Stendhal. Aici,
educaț ia funcț ionează ca un obiect al romanului, ca un subiect, de fapt, de la care pleacă toate necazurile
lui Julien, personajul principal.
Julien este fiu de ț ăran, deci de la el se aș teaptă foarte multă muncă fizică, dar nu este deloc ca
fraț ii lui. Îș i ascunde cărț ile sub pat ș i citeș te pe ascuns, de teamă că tatăl lui se va supăra pe el ș i că
fraț ii lui vor râde de el. Romanul începe chiar cu o scenă în care Julien se luptă cu fraț ii pentru o carte pe
2
 Botîlcă Cristina-Mihaela, FLLS Engleză-Franceză, an 1

care aceș tia i-o luaseră din cameră. Până ș i tatăl său se gândeș te ce ar putea face cu el, pentru că munca
fizică nu este una dintre calităț ile sale.
Ajunge să fie luat ca dascăl pentru
trei copii de familia de Renal, o familie
foarte înstărită a unui om politic din zonă.
Julien se mută la ei ș i se îndrăgosteș te
de doamna de Renal. Îș i face foarte
multe procese de conș tiinț ă, pentru că
este un om foarte mândru ș i vrea să îș i
demonstreze sieș i tot timpul câte ceva.
Este un admirator al operei lui Napoleon
ș i, când, într-o seară, la masă, domnul de
Renal începe o discuț ie despre el ș i îș i
afiș ează dispreț ul pentru comandantul
francez, Julien face eforturi

sosirea lui Julien la familia de Renal – ilustrație de Henri-Joseph Dubouchet

supraomeneș ti pentru a nu interveni,
apoi urcă în camera lui ș i plânge. De aici
aflăm cât de puternică este personalitatea lui în ceea ce priveș te crezurile sale.
Madame de Renal se îndrăgosteș te ș i ea de el, de tinereț ea lui, de inteligenț a lui ș i, mai ales, de
mândria lui. Dar Julien nu ș tie dacă ț ine cu adevărat la ea sau face asta doar ca să îș i hrănească ego-ul.
Dragostea lui pentru doamna de Renal nu durează, însă, mult, pentru că Julien nu o iubeș te cu adevărat, ci
iubeș te mai degrabă ideea de a fi îndrăgostit de
soț ia unui om influent ș i de a o cuceri. Nici el
nu ș tie ce simte cu adevărat ș i petrece foarte
multe clipe de tortură sub gândul că nu se
cunoaș te destul de bine, încât să îș i poată spună
ceea ce îl frământă. Ajunge, în final, să o
împuș te, din gelozie, din nebunie sau poate din
mândrie. Este condamnat la moarte de tribunal
ș i îș i păstrează verticalitate până la capăt. Dar

ultima noapte a lui Julien în casa familiei de Renal – ilustrație de Henri-

ambiț ia lui este văzută mai degrabă ca o boală
Joseph Dubouchet psihică ce îi afectează judecata limpede.
În romanul acesta, educaț ia funcț ionează ca o armă împotriva sărăciei ș i a muncii fizice. Pentru că
Julien nu este construit din punct de vedere fizic ca un muncitor, se refugiază în cărț i, pentru ca, în final, să
ajungă să îi placă lectura. Pentru el, asta este singura scăpare din curtea tatălui său ș i ajunge să profite de ea
ș i să devină un personaj destul de cunoscut în societate. Julien este tipologia arivistului, doar că singurul

3
 Botîlcă Cristina-Mihaela, FLLS Engleză-Franceză, an 1

lucru care lipseș te de aici este averea care să impulsioneze. În schimb, educaț ia este cea care face asta ș i
care îl duce pe Julien până la o tentativă de crimă. Educaț ia este trăgaciul care declanș ează toate pornirile
sale din mândrie ș i toate dorinț ele sale de a urca social.
Beletristica ne oferă, aș adar, o grămadă de exemple pe care le putem lua drept pozitive sau negative.
Ceea ce se întâmplă în cele două romane este discutabil, pentru că aici educaț ia nu îș i păstrează rolul său
convenț ional. Dar ș tim sigur că are un rol foarte important în construcț ia caracterului ș i al
temperamentului uman ș i este cumva o cauză a tuturor acț iunilor personajelor.
Aici, educaț ia nu înseamnă doar informaț ie, ci propriul ego care devine stăpân pe judecăț ile
personajelor ș i duce la noi ș i noi experienț e.

Bibliografie
Hesse, Hermann. Narcis și Gură-de-Aur. Traducere de Ivan Denes. București: RAO, 2012.

Institutul elvețian al tinerilor. Institut suisse Jeunesse et Médias. 2012. http://www.ricochet-

jeunes.org/livres/livre/10338-le-rouge-et-le-noir (accesat 03 06, 2016).

Stendhal. Roșu și Negru. Traducere de Irina Mavrodin. București: Corint, 2013.

Rezumat:

Tema educaț iei este prezentă în literatură în majoritatea cărț ilor de beletristică, fie că noi vedem asta la prima
lectură sau nu. Două dintre aceste două cărț i sunt „Narcis ș i Gură-de-Aur” de Hermann Hesse ș i „Roș i ș i Negru”
de Stendhal.
În primul roman, tema educaț iei este prezentă în relaț ia dintre Narcis, dascălul, ș i Gură-de-Aur, elevul.
Relaț ia dintre ei este specială pentru că educaț ia depăș eș te standardele formale ș i ajunge la un nivel atât de
personal, încât între cei doi se leagă o prietenie mai presus de cea între educator ș i educabil. Narcis preferă o viaț ă
retrasă, dedicată lui Dumnezeu. El este abate la mănăstirea unde vine Gură-de-Aur, un copil obsedat de figura feminină
a mamei pe care nu o are. Narcis este singurul care pare să îl înț eleagă ș i să îl conducă spre drumul pe care copilul îl
doreș te. Chiar dacă Gură-de-Aur părăseș te mănăstirea la o vârstă fragedă, trecând prin aventuri care îl vor face să se
gândească la mama sa ș i la educatorul său, bătrâneț ea ș i sfârș itul vieț ii îl aduc alături de Narcis. Putem conclude
că educaț ia nu a luat sfârș it niciodată, că personajul a fost tot timpul în căutarea unui ideal feminin ș i, chiar dacă nu
a reuș it să îl găsească, a ajuns la pacea interioară la care ar fi dorit Narcis ca învăț ăcelul său să ajungă.
Cel de-al doilea roman prezintă în detaliu efectele educaț iei asupra personajului principal, Julien, care alege
educaț ia ca portiț ă de scăpare din viaț a pe care tatăl său îl obligă să o trăiască. Ajunge preceptor la familia de Renal,
unde se îndrăgosteș te de Madame de Renal. Educaț ia pe care o primeș te în casa familiei aristocrate ș i cea pe care
ș i-a oferit-o singur înainte de această schimbare este decisivă în aș a-zisa dragoste pe care i-o poartă doamnei ș i în
convingerile sale.