Determinanti si motivatie in alegerea carierei

Autori: Mariana Vitisan, Cornel Istrate. Studiul s-a fundamentat pe interpretarea datelor inscrise
in fisa de contact si fisa de cunoastere, sondajul O cariera pentru fiecare realizat de catre
Centrul de Asistenta Psihopedagogica a Inspectoratului scolar Judetean Cluj. Momentul de
referinta pentru caracteristicile observate a fost momentul contactarii biroului informare
recrutare, cu exceptia varstei, ultimei forme de invatamant absolvite si a anului absolvirii
studiilor, pentru care momentul de referinta a fost data desfasurarii concursului de admitere in
institutiile militare de invatamant (acestea fiind conditii de recrutare). Acest studiu are scopul de
a surprinde structura sociodemografica si motivationala a candidatilor pentru institutiile militare
de invatamant, dar si eventualele modificari, tendinte de evolutie si factorii determinanti.
I. Scopul cercetarii
Scopul cercetarii este cunoasterea principalelor caracteristici sociodemografice si motivationale
ale potentialilor candidati, din judetul Cluj, pentru invatamantul militar, in vederea corectarii
politicilor si metodelor de promovare a profesiei militare si de recrutare a personalului militar
profesionalizat.
II.Obiectivele cercetarii
? Determinarea masurii in care caracteristicile segmentelor de populatie interesate de oferta
profesionala a armatei corespund asteptarilor.
? Cunoasterea principalelor trasaturi ale populatiei feminine care doreste sa urmeze o institutie
militara de invatamant si a masurii in care acestea se deosebesc de cele ale populatiei masculine.
? Realizarea unei analize in ceea ce priveste caracteristicile candidatilor pentru profesia militara.
? Analiza factorilor de influenta care au determinat orientarea candidatilor spre cariera militara,
precum si a surselor de informare asupra ofertei armatei.
? Cunoasterea unor particularitati legate de atractivitatea profesiei militare, existente la nivelul
judetului Cluj.
? Formarea unor concluzii si propuneri privind (re)orientarile necesare in politicile de promovare
a profesiei militare si in proiectarea criteriilor si metodelor de recrutare.
III. Populatia investigata
Au fost supusi investigarii statistice cei 262 de tineri cu varste cuprinse intre 14 si 30 de ani,
proveniti din judetul Cluj, care si-au manifestat interesul de a urma o institutie militara de
invatamant, in anul de invatamant 2005/2006 si care au intrat in contact cu Biroul Informare
Recrutare Cluj.
IV. Caracteristicile urmarite
in functie de aspectele urmarite si de ipotezele cercetarii, caracteristicile au fost analizate pe total
candidati, pe sexe, pe categorii de candidati (tipuri de cariera), pe candidati recrutati (admisi
pentru selectie).

Analiza a avut in vedere urmatoarele caracteristici ale candidatilor pentru institutiile militare de
invatamant:
A. Date de identificare a candidatilor
1. Sexul in anul 2006 29,8% din totalul tinerilor care si-au manifestat interesul pentru a urma
o institutie militara de invatamant au fost de sex feminin. Acest lucru nu se datoreaza numai
campaniei de promovare a profesiei militare in randul femeilor, ci semnifica un real interes al
populatiei feminine fata de cariera militara.
2. Varsta Varsta candidatilor, conditionata de criteriile de recrutare si de tipul institutiei de
invatamant, este cuprinsa intre 14 si 30 de ani.
Structura pe varste a candidatilor de sex feminin si a celor de sex masculin este diferita. Doar 9%
dintre femei depasesc varsta de 24 de ani limita maxima pentru filiera directa, fata de 27%, in
cazul barbatilor. Acestea reprezinta doar o mica parte din solicitarile femeilor
de a deveni cadru militar pe filiera indirecta, la care, deocamdata, nu au acces din cauza
neefectuarii stagiului militar.
3. Cetatenia Candidatii pentru cariera militara au cetatenia romana in proportie de 100%, aceasta
conditie fiind si unul dintre criteriile de recrutare date publicitatii.
4. Nationalitatea Spre deosebire de cetatenie, nationalitatea tinerilor care au optat pentru cariera
militara prezinta o usoara diversificare aproape nesemnificativa. Este de remarcat ca doar unul
dintre candidati s-a declarat de nationalitate rroma, cu toate ca rromii constituie o minoritate
etnica importanta.
5. Starea civila 89,3% din totalul candidatilor sunt necasatoriti, iar restul de 10,7% sunt
casatoriti. Acest lucru se explica atat prin media de varsta redusa (19,4 ani), prin ponderea mare a
candidatilor pentru colegiile militare liceale, cat si prin faptul ca profesia militara este mai
atractiva la varste mai mici si pentru cei fara responsabilitati familiale deosebite (capi de familie,
sustinatori ai parintilor sau fratilor, etc.), datorita conditiilor specifice de pregatire si formare.
Media de varsta a candidatilor casatoriti este de 27 ani. Toti cei 10,7% tineri casatoriti sunt
candidati pentru cariera de subofiter filiera indirecta, unde limita de varsta maxima este de 30
de ani. 96% dintre femeile care doresc sa urmeze o institutie militara de invatamant sunt
necasatorite. Pentru femei este accesibila doar filiera directa, care are ca limita maxima varsta de
24 de ani, iar cele mai multe s-au indreptat spre colegiile militare liceale, ceea ce explica
numarul foarte mic de femei casatorite, comparativ cu cel al barbatilor. Aceasta demonstreaza
faptul ca, in general, cariera militara este atractiva pentru femeile fara obligatii familiale.
Cei casatoriti au tendinta sa aleaga un curs
de formare, in locul unei institutii de invatamant superior de lunga durata.
6. Mediul de rezidenta (in functie de domiciliul stabilit) Daca se urmareste ponderea candidatilor
de sex masculin si feminin in fiecare mediu de provenienta, se remarca o omogenitate a
candidatilor proveniti din mediul rural, in ceea ce priveste repartitia pe sexe, cat si a candidatilor
proveniti din mediul urban.
Analizand mediul de provenienta al candidatilor pentru fiecare tip de cariera, se constata ca
pentru colegiile militare liceale si subofiteri filiera indirecta, majoritatea acestora provin din
mediul rural, iar pentru maistri militari si ofiteri, majoritatea acestora provin din mediul urban. in
general, candidatii din mediul rural aleg filiera indirecta (28% subofiteri) sau colegiile militare
liceale (47%), ceea ce inseamna ca acesti tineri, la absolvirea gimnaziului sau a invatamantului
liceal gasesc in cariera militara o sansa de a se integra intr-un mediu ocupational diferit, care le
poate oferi un statut social mai important.

B. Studiile candidatilor
1. Studiile absolvite in general, nivelul studiilor absolvite, asa dupa cum era de asteptat, se afla in
stransa corelatie cu tipul de cariera pe care doresc s-o urmeze candidatii. Din totalul tinerilor care
doresc sa urmeze o institutie militara de invatamant, 45% au absolvit gimnaziul, 51% sunt
absolventi de liceu, iar 4% au absolvit o scoala postliceala.
C. Ocupatia actuala
Structura ocupationala a tinerilor care doresc sa urmeze o cariera militara, poate sugera (dincolo
de conditionarile impuse de criteriile de recrutare specifice fiecarui tip de cariera), masura in care
profesia militara constituie o optiune de voie sau de nevoie.
D. Originea sociala
Marea majoritate a parintilor candidatilor sunt muncitori, agricultori, pensionari, someri sau fara
ocupatie (multe mame sunt casnice), ceea ce inseamna ca cel putin 71% dintre candidati provin
din familii cu venituri mici si, ca urmare, cu un standard de viata sub medie. Doar 4% dintre
parinti au studii superioare, iar 5% dintre tati sunt cadre militare.
E. Rezultatul recrutarii
in urma parcurgerii procesului de recrutare, din cei 262 de tineri interesati de cariera militara, au
fost admisi 169 de tineri, adica 65%. Acestora li s-a intocmit dosar de candidat si au fost
programati pentru selectie. Restul de 33% au abandonat, pe parcurs, procesul de recrutare
(contact initial) si 2% au fost respinsi din cauza neindeplinirii unuia sau a mai multor conditii de
recrutare.
Proportia tinerilor declarati in contact initial este destul de mare si se datoreaza nu numai celor
nehotarati care, dupa ce s-au informat in legatura cu oferta profesionala a armatei nu au dorit sa
urmeze o astfel de cariera, dar si celor care si-au dat seama ca nu indeplinesc unul dintre criteriile
de recrutare si, oricum, vor fi respinsi. O alta cauza ar putea consta in excesul de zel al
recrutorilor care, pe parcursul actiunilor de promovare a profesiei militare, desfasurate in scoli si
unitati militare, au distribuit fise de contact pentru a fi completate, in speranta ca, in acest fel vor
grabi decizia tinerilor de a se prezenta la biroul informare-recrutare, cu actele necesare intocmirii
dosarului de candidat.
F. Optiunea candidatilor
Distributia celor 262 potentiali candidati, pe tipuri de cariere, in care se observa foarte clar ca cei
mai multi tineri si-au exprimat optiunea pentru colegiul militar liceal (45%), urmata de cariera de
subofiter filiera indirecta (27%), cariera de ofiter (25%) si de cariera de maistru militar (3%).
1. Motivele alegerii carierei militare Toti candidatii au avut posibilitatea sa aleaga dintr-o lista
de 16 motive, pe acela care le-a determinat, in cea mai mare masura, optiunea pentru cariera
militara. Pasiunea a constituit, pentru 22% dintre tineri, principalul motiv al alegerii profesiei. La
mica distanta, au fost consemnate: dorinta de calificare profesionala (20%), ideal profesional
(18%), siguranta profesiei (10%), perfectionarea cunostintelor (9%) si prestigiul institutiei
militare (7%). Foarte putini candidati, aproximativ 3% au declarat ca doresc sa devina cadre
militare din motive ca: nevoia de afirmare, greutati familiale, esec scolar/deceptii, independenta
economica si alte motive. Atractia pentru viata in colectivitate a fost un imbold pentru 4% dintre
tineri, spiritul de aventura i-a convins pe 3%, patriotismul pe 2% iar traditia familiei i-au
determinat pe 2% dintre candidati sa urmeze cariera militara. Repartitia motivelor alegerii
profesiei militare, pe tipuri de cariera. si de data aceasta, pe primul loc se afla, pasiunea, urmata
de celelalte motive, dar situatia este mai nuantata. Analiza principalelor motive ale alegerii
carierei militare, pe varste, a scos in evidenta cateva particularitati care ar putea fi exploatate in
campaniile de promovare a profesiei militare.

2. Factorii de influenta in alegerea carierei in cadrul acestui studiu, alaturi de motivatie si

atitudine, factorii care au influentat decizia candidatilor de a opta pentru cariera militara,
contureaza zona psihologica a profilului candidatilor.
Asa cum se observa in, 61% dintre candidati au ales cariera militara din convingeri personale,
ceea ce indica nu numai un nivel ridicat al motivatiei, dar si o anumita maturitate. Pe medii de
rezidenta, ordinea factorilor de influenta este aceeasi ca pentru total candidati, cu observatia ca
62% dintre candidatii din mediul rural au ales cariera militara din convingeri personale, fata de
cei 60% dintre tinerii din mediul urban. Ponderea fiecarui factor de influenta, pe categorii de
candidati. si in acest caz, se mentine tendinta generala, convingerile personale fiind hotaratoare
pentru toate categoriile de candidati, confirmand faptul ca acest factor se afla in legatura directa
cu maturitatea si experienta de viata a tinerilor. Familia a ajutat un numar destul de mare de tineri
in luarea unei decizii privind cariera lor, mai ales pe candidatii pentru colegiile militare liceale
(23%) si pentru cariera de subofiter filiera indirecta (14%). Cei mai influentati de discutiile cu
cadrele militare au fost candidatii pentru maistri militari (29%) si ofiteri (12%). Dintre mijloacele
de informare in masa, presa militara a avut un impact mai mare asupra candidatilor pentru
colegiile militare liceale si a celor pentru cariera de subofiter filiera indirecta. Presa nationala,
televiziunea, radioul si afisele publicitare au avut o influenta nesemnificativa.
3. Atitudinea fata de institutia militara Atitudinea candidatilor fata de institutia militara a fost
100% pozitiva. Aprecierea pozitiva sau negativa nu este rezultatul unei investigatii speciale,
ci doar rezultatul observatiei recrutorilor, a concluziilor acestora, in urma discutiilor purtate cu
candidatii, pe parcursul procesului de recrutare. in favoarea obiectivitatii si veridicitatii acestui
rezultat, ar fi experienta, pregatirea si spiritul responsabil pe care-l au majoritatea recrutorilor,
dar si faptul ca este greu de presupus existenta unei afluente atat de mari de candidati, daca
acestia ar fi avut o atitudine defavorabila sau ostila fata de institutia militara si fata de mediul
militar. in defavoarea credibilitatii si relevantei acestui rezultat, ar fi neutilizarea unor
instrumente specifice de investigare a atitudinii, simplitatea clasificarii (pozitiv/negativ), iar pe
de alta parte, posibilitatea ca unii dintre candidati sa fi mimat interesul si aprecierea fata de
institutia militara, cu scopul de a face o impresie favorabila. Chiar si in aceste conditii, se poate
concluziona ca institutia militara are o imagine pozitiva, cel putin in randul tinerilor care doresc
sa urmeze cariera militara.
Baza de date avuta la dispozitie a permis, pe langa analiza caracteristicilor socio-demografice si
motivationale ale candidatilor pentru institutiile militare de invatamant, obtinerea unor informatii
interesante, referitoare la desfasurarea procesului de recrutare, precum si obtinerea unor
informatii mai putin conventionale pentru o astfel de analiza, despre tinerii interesati de cariera
militara.
Analizand sursele de informare in functie de ponderea lor in mediile de provenienta a
candidatilor, se constata o ierarhizare foarte asemanatoare cu cea de mai sus. in mediul rural, fata
de mediul urban, televiziunea, internetul si scoala au o pondere ceva mai mare, in timp ce
familia, prietenii si unitatea militara au fost mai des mentionate de candidatii din mediul urban,
decat de cei din mediul rural.
Urmarind ponderea surselor de informare pentru fiecare categorie de candidati in parte, se
observa ca ierarhia stabilita pana acum se schimba in functie de optiunea pentru un anumit tip de
cariera, deci in functie de varsta si ocupatie, cu care se afla in stransa corelatie.
V. Concluzii

Orice analiza a anului de recrutare 2005/2006, indiferent de scopul ei, ar avea ca prima concluzie
numarul mare de candidati, comparativ cu anii anteriori, dar o densitate inegala a optiunilor pe
tipuri de cariera (institutii militare de invatamant). Daca numarul important de tineri care s-au
interesat de cariera militara, se datoreaza aproape in exclusivitate, organizarii si metodelor
utilizate de noul sistem de promovare a profesiei militare, recrutare si selectie a candidatilor
pentru cariera militara, variatiile mari ale numarului de potentiali candidati, pe tipuri de cariera,
au fost determinate de un complex de cauze.
Rolul recrutarii este acela de a oferi o baza de selectie corespunzatoare din punct de vedere
cantitativ si calitativ. Recrutarea nu are posibilitatea de a testa si evalua, dar poate sa selecteze
din punct de vedere demografic si sa atraga segmentele de populatie cu un anumit potential, sa
aplice criteriile de recrutare si sa retina candidati bine pregatiti profesional, sanatosi si puternic
motivati pentru performanta. Principala intrebare la care acest studiu a incercat sa ofere un
raspuns, este: Ce fel de tineri sunt atrasi de oferta profesionala a Armatei? Evident, nu se poate
face un portret-robot, dar pot fi reliefate cateva tendinte specifice momentului actual.
Urmatoarele cercetari repetate, probabil, anual, vor confirma aceste tendinte sau vor semnala
eventualele schimbari si vor determina cauzele producerii lor.
Candidatii pentru cariera militara, in anul de recrutare 2005/2006, provin, cu predilectie, din
mediul urban si au varsta cuprinsa intre 14 si 30 de ani, varsta medie fiind de 19,4 ani. Sunt, in
marea lor majoritate, de nationalitate romana si necasatoriti. in general, ultima forma de
invatamant absolvita este gimnaziul sau liceul, cei mai multi candidati urmand licee
cu profil industrial, teoretic si agricol. 68% dintre candidati si-au incheiat studiile in anul
sustinerii concursului de admitere intr-o institutie militara de invatamant, iar 32% in anii
anteriori. Principala ocupatie este aceea de elev (gimnaziu sau invatamant liceal) 67%, peste
23% sunt militari angajati pe baza de contract, iar multi dintre cei care au un loc de munca sunt
muncitori sau au ocupatii care necesita pregatire scolara medie. Majoritatea tinerilor provin din
familii cu venituri mici (muncitori, pensionari, someri, fara ocupatie). Candidatii au atitudine
pozitiva fata de institutia militara, iar motivatia este preponderent intrinseca. Principalul motiv al
interesului fata de cariera militara il constituie pasiunea, insotita de dorinta de calificare
profesionala, ideal profesional, siguranta profesiei si perfectionarea cunostintelor. Foarte multi
tineri au optat pentru cariera militara din convingere personala, unii recunoscand, totusi, rolul
hotarator al familiei si al discutiilor cu cadrele militare in luarea deciziei. Majoritatea
candidatilor au optat pentru colegiile militare liceale si pentru cariera de subofiter filiera
indirecta si ofiter.
Una dintre concluziile cele mai importante ale acestui studiu este inexistenta unor diferente
notabile intre barbatii si femeile interesati de profesia militara, cel putin pana in etapele de
selectie si admitere, in care respingerile au fost mult mai numeroase in cazul femeilor. De
asemenea, femeile au fost mai inclinate sa abandoneze marsul recrutare -selectie admitere.
Probabil ca spiritul de aventura, curiozitatea, dorinta de a se afirma intr-un domeniu masculin
prin traditie, in tara noastra, curajul si ambitia le-au facut pe unele dintre ele sa-si supraevalueze
fortele.
in final, poate concluzia cea mai importanta este aceea ca mediul militar nu mai este perceput ca
un mediu rigid, restrictiv, al constrangerilor si al subordonarii, iar cariera militara a fost
redescoperita ca o alternativa viabila si tentanta, la oferta civila. Chiar si in aceste conditii, de
evidenta deschidere, atragerea spre institutiile militare de invatamant si, implicit, spre cariera
militara, a celor mai valorosi tineri din punct de vedere profesional, uman si motivational, este o

actiune delicata, care presupune multa competenta din partea celor implicati in activitatea de
promovare si recrutare. Trebuie sa se tina cont si de influenta unor factori obiectivi, interiori sau
exteriori mediului militar, incepand cu insusi specificul acestui mediu, cu imaginea institutiei
militare in randul populatiei civile si terminand cu caracteristicile mentalitare si
comportamentale ale tinerilor, cu oferta pietei de munca civile si situatia economica a populatiei.
Rezultatele deosebit de favorabile obtinute in privinta atitudinii si caracterului intrinsec al
motivatiei candidatilor indica necesitatea utilizarii unor metode mai subtile de sondare a
dimensiunilor atitudine si motivatie, in scopul obtinerii unei imagini cat mai reale si nuantate. in
acest sens, un rol important l-ar avea realizarea unei cercetari comune recrutare selectie.
Sper ca acest studiu realizat pentru anul de recrutare 2005/2006, sa constituie punctul de pornire
al unei cercetari mai ample, completata cu alte tipuri de investigatii (anchete), cu intindere pe
mai multi ani, incluzand segmentele promovare, selectie si admitere. in acest fel, s-ar putea
urmari atat performantele, evolutia calitativa (din punct de vedere cognitiv si aptitudinalmotivational) a candidatilor pentru invatamantul militar, schimbarile produse in mentalitatea
tinerilor si modul lor de percepere a mediului militar, cat si gasirea celor mai adecvate mijloace
de promovare si recrutare care sa tina cont de caracteristicile socio-demografice ale populatiei
vizate si de obiectivele reformei din domeniul managementului resurselor umane in Armata
Romaniei.
Bibliografie
1. Baban, A. (2001), Consiliere educationala Ghid metodologic pentru orele de dirigentie si
consiliere, Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca.
2. Baban, A.; Petrovai, D.; Lemeni, G., (2002), Consiliere si orientare. Ghidul profesorului,
Humanitas Educational, Bucuresti.
3. Chelcea, S. (1975), Chestionarul in investigatia sociologica, Editura stiintifica si
Enciclopedica, Bucuresti.
4. Ilut, P. (2004), Valori, atitudini si comportamente sociale: teme actuale de psihosociologie,
Editura Polirom, Iasi.
5. Jigau, M. (2001), Consilierea carierei, Editura Sigma, Bucuresti.
6. Lemeni, G.; Miclea, M. (coord.) (2004), Consiliere si orientare ghid de educatie pentru
cariera, Editura ASCR, Cluj-Napoca.
7. Radu, I. (coord) (1994), Psihologie sociala, Editura EXE, Cluj-Napoca.
8. Baza de date privind recrutarea candidatilor pentru profesia militara a Biroului Informare
Recrutare Cluj pentru anul de recrutare 2005 / 2006.
9. O cariera pentru fiecare 2006, realizat de catre Centrul de Asistenta Psihopedagogica a
Inspectoratului scolar Judetean Cluj

http://www.psihodiagnostic.ro/lucrari-psihomil-iv/541/determinanti-si-motivatie-inalegerea-carierei.html