Universitatea Alexandru Ioan Cuza

Facultatea de Psihologie si Stiinte ale Educatiei

Master: Psihologie Clinica si Psihoterapie

Tulburrile
sexuale
Stancu Raluca
Avarvarei Iuliana
Carp Annemarie
Matei Carmen
Herea Bogdan

Cuprins
Introducere
1. Tulburrile de identitate sexual i parafiliile
a) Tulburrile de identitate sexual
b) Parafiliile
2. Disfunciile sexuale
I.

Tulbrurri ale dorinei sexuale

II.

Tulburrile excitaiei sexuale

III.

Tulburrile de orgasm
a) Anorgasmia
b) Ejacularea precoce
c) Anejacularea

IV.

Tulburrile sexuale nsoite de durere

a) Dispareunia
b) Vaginismul

3. Aplicaie

Tulburrile sexuale
Introducere
Instinctul sexual/comportamentul sexual este influenat de factori socio-culturali si
serveste si altor scopuri decat cel reproductiv (scopul principal este obtinerea placerii).
Dezvoltarea sexualitatii se desfasoara in paralel cu:
Maturarea si cresterea somatica
Dezvoltarea psihologica
Dezvoltarea sexualitatii este conditionata de dezvoltarea armonioasa a patru factori:

Identitatea sexuala
(din punct de vedere cromozomial)
Identitatea de gen
Orientarea sexuala
Comportamentul sexual
In contextual unor trauma psihologice sau somatice, ori a existentei unor disfunctii
neurologice, hormonale sau genetice, pe langa alte manifestari, apar si tulburari sexuale.
Tulburarile sexuale sunt impartite in urmatoarele grupe:
tulburari de identitate sexuala si parafiliile
disfunctiile sexual
1. Tulburrile de identitate sexual i parafiliile
a) Tulburrile de identitate sexual
Se manifesta printr-o identificare puternica si persistenta cu sexul opus, asociata cu
disconfort persistent referitor la propriul sex atribuit. Etiologia poate fi : genetic, hormonal,
afectiuni psihice, somatica.
Clasificare
forma asexuala (adolescentul afirma ca nu a avut niciodata dorinte sexuale
puternice)
forma homosexuala (predomina excitatia de tip homosexual, ce precede debutul
tulburarii)
forma heterosexuala (este prevalenta orientarea sexuala spre sexul opus)
tulburare de identitate sexuala nespecifica (cu 2 subtipuri: la femei si la barbati)
Evaluare
genetic (harti cromozomiale etc.)
hormonal (dozaje hormonale etc.)
psihiatrica

somatica
psihologica pentru: depresie sau anxietate, stres emotional, sentimentul de
singuratate, slaba intelegere a conceptului de sine, tendinta de suicid.
Tratament
medicamentos
chirurgical
hormonal
psihologic (consiliere individuala, consiliere de familie - mai ales pentru copii -,
consiliere de grup pentru suport -)
Consilierea se concentreaza pe tratarea problemelor asociate cu depresia, anxietatea, dar
conduce si la imbunatatirea respectului de sine.
b) Parafiliile
Parafiliile sunt caracterizate prin excitatie ca raspuns la obiectele sau situatiile sexuale
care nu sunt parte a unor patternuri normative de activitate de excitare si care, in diverse grade,
pot interfera cu capacitatea pentru o activitate sexuala afectuoasa reciproca.
Termenul de parafilie este mai indicat, deoarece subliniaza faptul ca deviatia(para) este
reprezentata de ceva catre care persoana este atrasa (filia).
Elementul esential al tulburarilor din aceasta subclasa a deviatiilor sexuale il constituie
impulsiunile sexuale intense, repetitive si fanteziile excitante sexual, cu o durata de cel putin 6
luni, care implica in general fie obiecte nonumane, fie situatia de umilire a sa sau a
partenerului, fie copii sau alte persoane care nu consimt. Clasificarile diagnostice specifica
urmatoarele tulburari din aceasta clasa :
-

exhibitionismul - implica expunerea propriilor organe sexuale unor straini, urmata de

masturbatie, fara intentia de a agresa victima

fetisismul - implica utilizarea de fetiuri (articole de imbracaminte: sutiene, ciorapi,

pantofi, cizme)

froteurismul - implica atingerea si frecarea de o persoan care nu consimte, de obicei n

locuri aglomerate(piete, trotuare aglomerate, mijloace de transport in comun)

pedofilia - implica relatii sexuale cu un copil prepuber ( mai putin de 13 ani)

sadismul i masochismulsexual - implica acte ce produc suferin psihic sau

fizic,inclusiv umilirea victimei, respectiv actul de a fi umilit,btut,fcut s
sufere,pentru excitatia sexual

fetiismul transvestic - implica travestirea cu mbrcminte feminin

voyeurismul - actul de a observa persoane strine care sunt dezbrcate, n curs de

dezbrcare sau implicate ntr-un act sexual, fr ca acestea s tie.

Dincolo de acestea exist i parafilii care nu satisfac criteriile de diagnostic pentru nici
una din categoriile susnumite, se refera la obiecte sau situatii particulare: scatologia
telefonica(indecenta), necrofilia(cadavre), partialism(concentrarea exclusiv asupra unei parti a
corpului), zoofilia(animale), coprofilia(fecale), clismofilia(clisma), urofiliaurina).
Evaluare

genetica (harti cromozomiale etc.)

psihiatrica (afectiuni psihice, consum substante toxice alcoolism-,
neurologica (procese degenerative dementa- , afectiuni vasculare cerebrale)
somatica (afectiuni vasculare)
psihologica (abuzuri sexuale in copilarie, insuficienta dezvoltare de tip oligofren)
Tratament
INTERVENTIE FARAMACOLOGICA:
-

antiandrogeni pentru reducerea secretiei de testosteron

medicatie psihotropa (antidepresive)

castrarea chimica (cyproteron sau metroxyprogesteron) etc.

PSIHOTERAPIA:
-

terapia psihanalitica (considera ca e o fixatie din perioada dezvoltarii psihosexuale)

terapia cognitiv-comportamentala (considera ca e un act bizar asociat cu excitatia sexuala

in copilarie care a condus la o invatare conditionata

Aplicatie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

1. Elementul esenial al parafiliilor l constituie .......................... sexuale intense, repetitive

i fanteziile excitante sexual, cu o durat de cel puin 6 luni, care implic n general fie
obiecte nonumane, fie situaia de umilire a propriei persoane sau a partenerului, fie copii
sau alte persoane care nu consmit.
2. Implic acte ce produc suferin psihic sau fizic, inclusiv umilirea victimei.
3. Implic atingerea i frecarea de o persoan care nu consmite, de obicei n locuri
aglomerate.
4. Actul de a fi umilit, btut, fcut s sufere pentru excitaia sexual.

5. Implic utilizarea de fetiuri (articole de mbrcminte: sutiene, ciorapi, pantofi etc.).

6. Actul de a observa persoane strine care sunt dezbrcate, n curs de dezbrcare sau
implicate ntr-un act sexual, fr ca acestea s tie.
7. Act sexual cu un animal.
8. Relaii sexuale cu persoane cu vrsta sub 13 ani.
9. Expunerea propriilor organe sexuale unor strini urmat de masturbaie, fr intenia de a
agresa persoanele de fa.

2. Disfunciile sexuale
Disfunciile sexuale sunt caracterizate prin perturbarea dorinei sexuale i modificrilor
psihofiziologice care caracterizeaz ciclul de rspuns sexual i cauzeaz detresa i dificultate
interpersonal marcat.
Ciclul de raspuns sexual poate fi divizat in urmatoarele faze:
1. Dorinta consta din fantezii in legatura cu activitatea sexual si dorinta de activitate
sexuala;
2. Excitatia consta din senzatia subiectiva de placer sexuala care acompaniaza
modificarile fiziologice.
3. Modificarile majore la barbate constau din tumescenta peniana si erectie.
Modificarile majore la femei constau din vasocongestia pelvisului, lubrefierea si
expansiunea vaginului si turgescenta organelor genital externe;
4. Orgasm consta in atingerea culmii placerii sexuale, cu relaxarea tensiunii sexual
si contractii ritmice ale muschilor perineali si ale organelor de reproducere. La
barbati, exista senzatia de inevitabilitatea ejacularii spermei. La femei, exista
contractii ale peretelui treimii externe a vaginului;
5. Rezolutia consta din senzatia de relaxare muscular si de bine. In timpul acestei
faze, barbatei sun trefractari la urmatoarea erectie si orgasm o perioada variabila de
timp. Din contra, femeile pot fi capabile sa raspunda la o stimulare suplimentara
aproape imediat.

Cauze
In lucrarea Terapia cognitiv-comportamentala a tulburarilor psihiatrice, Howton
aminteste de o serie de influente cauzale care pot determina si mentine o anumita tulburare
sexuala, impartite in doua categorii:
-

Factori fizici (incluzand boli, operatii, tratamente) ca si cauze ale problemelor sexuale
Reactii fiziologice (trei tipuri):

 Factori predispozanti care fac persoana vulnerabila la aparitia unei probleme de

natura sexuala;
Factori precipitanti care duc la aparitia problemei;
factori de mentinere raspunsurile psihologice ale persoanei la problema sexuala,
anumite atitudini sau stare anxioasa care fac ca problema sa se mentina.
Clasificare
Tulburari ale dorintei sexuale
Tulburarile excitatiei sexuale
Tulburari de orgasm
Ejacularea precoce
Dispareunia
Vaginismul
Subtipuri ale celor 6 tulburari sus aminitite
D.S.M. IV - in functie de
momentulaparitiei
- disfunctii primare daca
tulburarea a fost prezenta
inca de la inceputul vietii
sexuale
- secundare daca a aparut
la un anumit moment al
acesteia.

Dupa tabloul
simptomatic al situatiei
Tulburari generale,
daca pacientul acuza
aceleasi simptome
indiferent de partener
Tulburari
situationale atunci cand
tulburarea se manifesta
intr-un context specific,
cu un partener specific

Howton - in functie de
tipul disfunctiei
- Interes sexual reducerea
interesului sexual
- Activare sexuala
scaderea activarii sexuale,
tulburari de erectie
- Orgasm anorgasmie
(disfunctie orgasmica),
ejaculare precoce, ejaculare
intarziata sau absenta
- Alte tipuri de tulburari
vaginism, dispaurenie,
ejaculare
dureroasa (Holdevici,
1999)

Diagnostic diferential

Daca disfunctia sexual este considerata a fi cauzata exclusiv de efectele fiziologice

ale unei anumite conditii medicale generale, diagnosticul este cel de disfunctie sexual
datorata unei conditii medicale generala. Aceasta precizare se bazeaza pe istoric, datele de
laborator sau examenul somatic.


Daca disfunctia sexual este considerata a fi cauzata de efectele fiziologice a unui
drog de abuz, al unui medicament ori expuneri la un toxic, diagnosticul este cel de
disfunctie sexual indusa de o substanta.

I.

Tulburri ale dorinei sexuale

Definiie
1.
2.
3.

Absenta sau deficient persistent si repetata a fantasmelor sexual si a dorintei de a avea

relatii sexuale.
Scadere a interesului sexual scaderea libidoului sau frigiditate (Poudant, Francois
Xavier, 1992) si este cea mai frecventa disfunctie intalnita la femei (Howton,
1991, p. 373)
In D.S.M. IV, elemental esential al unei dorinte sexual diminuate il constituie o
deficient sau o absenta a fanteziilor sexuale si a dorintei de activitate sexuala. Ea poate fi
global atunci cnd cuprinde toate formele de manifestare sexual sau poate fi
situaional i limitat la un anumit partener sau activitate sexual.
Cauze
Criteriu

Tip tulburare

Dupa forma de
manifestare

globala, atunci cand cuprinde toate formele de manifestare sexuala

situationala si limitata la un anumit partener sau activitate sexuala

Dupa momentul
aparitiei

primara
secundara

a) Cauze psihosexologice individuale

- Contextul educativ: absena informaiei despre sexualitate, transmiterea de tabuuri
sexuale, de interdicii, de norme etc.
- Contextul familial: nempliniri parentale i familiale; conflicte; fragiliti
psihologice a unuia dintre parteneri; dificulti de identificare cu unul dintre
prini etc.
- Traumatismele sexuale: atingeri, abuz, incest, viol etc.
- Lipsa experienei sexuale sau necunoaterea celuilalt sex;
- Teama de a se abandona;
- Teama de a se angaja ntr-o relaie de durat;
- Stresul din viaa de zi cu zi;
- Prezena unei stri anxioase sau depresive.
b) Cauze conjugale:
- Dizarmoniile din interiorul cuplului;
- Prezena unei disfuncii sexuale la cellalt;
- Hiperinvestirea familiei sau a muncii;

- Devalorizarea imaginii masculine i feminine;

- Lipsa de experien a partenerului.
c) Cauze funcionale i organice:
- Cauze medicale: maladii, oboseal sau epuizare fizic, diabet
- Cauze intraogene: utilizarea unor anumite medicamente sau tratamente
- Cauze chirurgicale: intervenii chirurgicale asupra sistemelor glanduare cu secreii
hormonale (ovare, testicule).

Tablou clinic i evaluare

D.S.M. - IV
Tulburarile dorintei sexuale
-302.71 Dorinta sexual diminuata

ICD -10
F 52.0 Lipsa sau pierderea dorintei
sexuale

Elementul esential al dorintei sexual diminuate il

constituie o deficient sau absenta a fanteziilor sexual
si a dorintei de activitate sexuala.
Dorinta sexual diminuata poate fi globala si cuprinde
toate formele de manifestare sexual sau poate fi
situationala si limitata la un partener sau la o anumita
activitate sexuala.
Tulburarile dorintei sexuale
- 302.79 Aversiunea sexual (dezgustul)

F 52.1 Aversiunea sexual si lipsa

placerii sexuale
- Aversiunea sexuala

Elementul esential al aversiunii sexual il constituie - Lipsa placerii sexuale

aversiunea fata de/si evitarea contactului sexual
genital cu un partener sexual. Aversiunea fata de
contactul genital poate fi centrata pe un anumit aspect
al experientei sexuale (de exemplu, secretiile genitale,
penetratia vaginala).
Inhibitia dorintei sexuale
(anafrodisia pentru ambele sexe si frigiditate pentru
femei)
Criterii de diagnostic pentru dorina sexual diminuat: comparaie DSM IV DSM V
A. Fanteziile sexuale i dorina de activitate sexual persistent sau recurent deficitare (sau
absente). Judecata de deficien sau de absen este fcut de clinician, lund n

consideraie factorii care afecteaz funcionarea sexual, cum ar fi etatea i contextul

vieii persoanei.
B. Conform DSM IV perturbarea creaz detres sau dificultate interpersonal marcat. n
DSM V simptomele criteriului A au persistat pe o durat minim de aproximativ 6 luni.
C. Conform DSM IV disfuncia sexual nu este mai bine explicat dect o alt tulburare de
pe axa I (cu excepia altei disfuncii sexuale) i nu se datoreaz exclusiv efectelor
fiziologice directe ale unei substane ori ale unei condiii medicale generale. Conform
DSM V simptomele criteriului A provoac un distres semnificativ.
D. n DSM V apare i criteriul D n care se precizeaz c disfuncia sexual nu este mai bine
explicat dect o alt tulburare mintal nonsexual sau o consecin a unei relaii de
distres sever (de un fost partener violent) sau a altor stresori semnificativi, nu este
atribuit efectelor fiziologice directe ale unei substane ori ale unei condiii medicale
generale.
Tratament
1) oferirea de informatii asupra functionarii sexuale normale
2) restructurarea ideilor negative ce influenteaza dorinta sexuala in sens negativ(prin
restructurare cognitiva sau prin metode de terapie rationala)
3) facilitarea aparitiei ideilor pozitive si a fantasmelor- recomandarea lecturii literaturii erotice si
aplicarea unor strategii de crestere a prezentei fantasmelor.
4) cresterea calitatii activitatilor sexuale in cuplu- tehnici de sensibilizare corporala non-genitala
si genitala;extinderea activitatii sexuale in afara locatiilor obisnuite,descoperirea preferintelor
sexuale ale partenerului,exercitii de atingere care faciliteaza placerea sexuala;disctiiutarea
impactului problemei dorintei sexuale asupra gradului de incadrare in relatia de cuplu;sugerarea
unor scenarii realiste privind noi scenarii sexuale pe care ar dori sa le experimenteze fiecare
partener;stabilirea unor expectante realiste in privinta unor relatii sexuale de mai mica
intensitate.
5) verificarea prezentei altor disfunctii sexuale
6) ameliorarea calitatii vietii de cuplu
Terapii
Terapie prin Expunere progresiva (progam in 12 etape)
ETAPE

EXERCITII

Pentru inceput se noteaza indicele de satisfactie pentru a se urmari progresele (0nesatisfacut, 10-foarte satisfacut)

Antrenamentul
personal

1.
Dedramatizarea problemei, explicarea programului
2.
Privirea in oglinda (a propriului corp, a organelor
genitale, a sanilor)
3.
Autoatingerea pe tot corpul + execitiile lui Kegel
4.
Atingeri sexuale solitare (folosind gel) + fantasme
5.
Dezmiedari sexuale, concentrare, unduiri ale bazinului
6.
Dezmiedari sexuale cu miscari accentuate, mimare a
orgasmului
7.
Vibrator + fantasme

8.
Dezmierdari sexuale ale partenerului + schimburi
verbale
9.
A face placere celuilalt cu un vibrator si a
deculpabiliza
orgasmul
Antrenamentul in
10.
Penetrare cu contact clitorido-vaginal
doi
11.
Incercarea altor pozitii (daca se doreste)
12.
Bilant. Daca exista ameliorare va opriti. Daca nu,
continuati cu o analiza psihologica mai psihologica sau
analitica.
-

Terapie prin Desensiblizare sub relaxare

Terapia conjugal
Terapia cognitiva
Aplicatie
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

1. Howton descrie scderea interesului sexual n termeni de ......... sczut, dorin sexual
inhibat.
2. Tulburrile dorinei sexuale pot fi ............ atunci cnd cuprind toate formele de
manifestare sexual.
3. Francois-Xavier abordeaz tulburarea dorinei sexuale ca o scdere a ............. sexual.

4. Tulburarea dorinei sexuale poate fi ................. i limitat la un anumit partener sau

activitate sexual.
5. Tulburarea dorinei sexuale este cea mai frecvent ................ ntlnit la femei.
6. Tulburrile dorinei sexuale sunt definite ca absena sau deficiena persistent i repetat
a ............... sexuale i a dorinei de a avea relaii sexuale.
7. n DSM IV elementul esenial al unei dorine sexuale diminuate l constituie o deficien
sau o ............... a fanteziilor sexuale i a dorinei de activitate sexual.

II.

Tulburrile excitaiei sexuale

Definiie
Sunt definite de absenta reactiei sau prezenta de reactii dureroase la orice forma de
stimulare sexual. Tulburarile ereciei se caracterizeaz prin dificultatea de a atinge sau menine
erecia nainte sau n timpul raportului sexual. Tulburrile erectile corespund unei perturbri a
fazei de excitaie.
Cauze
Disfunctiile erectile se pot datora unor cauze fizice-perturbari ale reflexului erectil,care
impiedica trecerea unei cantitati suficiente de sange in corpii cavernosi sau psihologice,sau
ambelor si sunt insotite de pierderea libidoului si/sau dificultati de ejaculare(ejaculare precoce
sau anejaculare).
Tablou clinic
Disfunctia sexuala se instaleaza dupa un prim esec care genereaza o
performanta,ce conduce la fenomene neurovasculare nefaste asupra erectie.

anxietate de

Se difereniaz ntre disfuncia sexual primar i cea secundar. n primul caz subiectul
nu poate avea relaii sexuale. La cei tineri, disfuncia este manifestarea unor problem psihice
importante: fobii, depresii, psihoze, tulburri de personalitate. n cel de al doilea caz subiectul nu
a mai prezentat astfel de problem. Apare cel mai des ntre 40 i 50 de ani, putnd fi corelat cu
evenimente actuale ale existenei: problemele cuplului, scderea libidoului, stress professional,
adaptrile la schimbrile produse de vrst, doliul, separarea.
Disfuncia poate fi generalizat sau situaional, limitndu-se la anumite situaii sau
partenere.
Criterii de diagnostic pentru tulburrile ereciei DSM IV DSM V
A. Conform DSM IV incapacitatea recurent sau persistent de a atinge ori de a menine o
erecie adecvat pn la realizarea activitii sexual. n plus, n DSM V, este precizat
c pacientul trebuie s experimenteze cel puin unul din urmtoarele trei simptome
care s apar la aproape toate sau la toate ocaziile de activitate sexual. Cele trei
simptome sunt: dificulti marcate de obinerea ereciei n timpul activitii sexual;

dificultate marcat de meninerea ereciei pn la finalizarea activitii sexual;

scderea rigiditii ereciei.
B. n DSM IV se precizeaz c perturbarea cauzeaz detres sau dificultate interpersonal
marcat. n DSM V se precizeaz c simptomele din criteriul A au persistat pentru o
durat de aproximativ 6 luni.
C. n DSM IV disfuncia erectil nu este explicat mai bine dect o alt tulburare de pe
axa I (alta dect o disfuncie sexual) i nu se datoreaz exclusive efectelor
fiziologice ale unei substane. n DSM V se precizeaz c simptomele din criteriul A
provoac discomfort semnificativ individului.
D. n DSM V apare i criteriul D n care coincide cu criteriul C din DSM IV.
Tratament
Primele sedinte terapeutice vor fi dedicate analizei functionale,constand in discutii cu
pacientul si cu partenera sa,pe cat este posibil,asupra momentului in care au aparut
tulburarile,unde si cum au aparut,in urma caror evenimente,precum si asupra functiilor care
le mentin.
Examenul medical,pt a elimina din discutie diabetul.
In cazurile simple,consilierea sexuala comportamentala este suficienta pt a rezolva
problema,in cadrul careia pacientilor le sunt oferite informatii sexuale,notificate sugestii
specifice(de ex, utilizarea unor anumite pozitii).
La un subiect tanar,cu teama de femei,ce sufera de o disfunctie sexuala primara,e
indicata desensibilizarea sistematica,in 10-15 sedinte. Dupa desensibilizarea sistematica si
restructurarea cognitiva,pacientul e consiliat sa isi reinceapa viata sexuala in etape,astfel
incat sa poata aborda fara anxietate sexualitatea.
In cele mai multe cazuri,este vorba despre o disfunctie sexuala secundara,unde
problema dorintei si a lipsei de dorinta sau a conflictului de cuplu sunt in prim plan,este
indicata ameliorarea comunicarii cuplului in 12 sedinte,prin tehnicile contractului si jocul de
rol,disfunctia fiind abordata mai direct,printr-un program de informatie si expunere gradata in
vivo.

Aplicatie

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

1. Tulburrile ........... se caracterizeaz prin dificultatea de a atinge sau men ine erecia
nainte sau n timpul raportului sexual.
2. Disfunciile erectile se pot datora unor cauze fizice, cum ar fi perturbri ale .......... erectil,
care mpiedic trecerea unei cantiti suficiente de snge n corpii cavernoi.
3. Disfunciile erectile sunt nsoite de pierderea libidoului i/sau de dificulti de ................
4. Disfuncia sexual .................... este aceea n care subiectul nu poate avea relaii sexuale.
5. Tulburrile excitaiei sexuale sunt definite de absena reaciei sau prezena de reacii
dureroase la orice form de .............. sexual.
6. Disfuncia sexual ............. are loc atunci cnd subiectul nu a mai prezentat astfel de
probleme.
7. Tulburrile erectile corespund unei ............... a fazei de excitaie.
8. ..................... sexual poate fi generalizat sau situaional, limitndu-se la anumite
situaii sau partenere.
9. Disfuncia sexual se instaleaz dup un prim ................... care genereaz o anxientate de
performan, ce conduce la fenomene neurovasculare nefaste asupra ereciei.

III.
Tulburri de orgasm
a) Anorgasmia
Tulburarile de orgasm constituie dificultatile sexuale cele mai frecvent intalnite la
femei.
DSM IV-TR defineste inhibitia orgasmului la femei astfel:
- absenta sau intarzierea repetata sau persistenta a orgasmului la femeie,dupa o faza
de excitatie sexuala normala, survenita in urma activitatii sexuale adecvata ca
intensitate, durata si orientare.
- tulburarea nu survine exclusiv in cursul unei alte tulburari,cu exceptia unei
disfunctii sexuale,cum ar fi depresia majora.

Se disting doua forme:

primara-atunci cand femeia nu a simtit niciodata orgasmul
secundara- atunci cand problema apare dupa o perioada in care femeia a avut
orgasm.
Anorgasmia regrupeaza un ansamblu de tulburari ce au ca element comun
incapacitatea femeii de a atinge orgasmul(la femei care nu au experienta
sexuala,care rejecteaza sexualitatea cu agresivitate,dar si femei foarte indragostite
care nu pot ajunge la orgasm,la unele femei care au atins orgasmul uneori,femei
care au atins orgasmul cu un anumit partener).

Orgasmul este un reflex ce se declanseaza daca se atinge un anumit prag de

excitatie.
Cauze ale anorgasmiei( Poudat si Jarrousse):
1) factori traumatizanti, experiente traumatice diverse (viol, incest), culpabilitate, lipsa
informatiilor
2) patologie conjugal - simptom in cadrul patologiei de cuplu
3) rolul sotului - barbat fara experienta, disfunctie sexuala (ejaculare precoce)
4) factori legati de psihologia femeii: teama de a ajunge la placere, fantasme culpabilizante
5) cauze organice: endocrine, afectiuni ale sferei genitale.
Tratament
Tratamentul anorgasmiei primare:
-

explicarea dedramatizant i deculpabilizant a sexualitii

introducerea tehnicii de auto-masturbaie
orgasmul heterosexual

Tratamentul anorgasmiei secundare

-

cnd intervenia e timpurie explicarea fenomenului poate fi suficient pentru

reinstalarea strii de normalitate n ceea ce privete relaia de cuplu pentru
intaurarea progresiv a unei sexualiti normale.
- Dac problema are o durat de evoluie mai mare terapeutul structureaz un
tratament asemntor anorgasmiei primare, pentru a suprima inhibiiile create i
persistente de mai muli ani.
- Primul pas n terapie vizeaz o informare asupra cauzelor disfunciei
- Se propune regsirea cuplului prin practicarea unui preludiu afectiv i erotic, cu
focusare pe senzaii
- I se propune pacientei stimularea clitorisului n timpul coitului
- Renunarea progresiv la stimularea clitoridian n timpul coitului
b) Ejacularea precoce
Poate fi definit ca tendina regulat de a ejacula nainte de a se dori acest lucru (fr a-i
satisface partenera).

Conform DSM IV-TR, este vorba despre ejaculare precoce in situatiile in care ejacularea
in mod repetat si persistent apare la stimulari sexuale minime inainte(fiasco ante portas), in
timpul sau imediat dupa penetrare.
Poudat si Jarrousse indica 3 criterii pt definirea ejacularii precoce:
a) ejacularea se produce la 30sec-1 minut dupa intromisiune
b) numarul de miscari de du-te-vino intravaginale e mai mic de 10
c) in 50% din cazuri,barbatul atinge orgasmul inaintea partenerei.
Cauze: raporturi sexuale rare(la tineri),noutatea unei partenere,anxietatea si excitatia
consecutiva precipita ejacularea ,care apoi se va normaliza.
Ejacularea precoce poate fi pur psihogena sau reprezinta un ansamblu de factori psihici si
psihologici si survine in cursul fazei de platou,ceea ce explica diminuarea placerii atat la
subiect,cat si la partenera.
Ejacularea precoce e primara daca subiectul nu a cunoscut decat acest tip de orgasm si
secundara daca a fost declansata(de un stres profesional,de dezvoltarea unor tulburari
anxioase,de neintelegere conjugala).
Tratament
Au loc in general 10-15 sedinte.
Terapia barbatului cu o partenera stabila:
- transmiterea informatiilor si discutia in cuplu
- dedramatizarea situaiei
- focalizare asupra simurilor
- etapele urmatoare sunt pentru educarea sau reeducarea refluxului ejaculator. Se invata o pozitie
de control ejaculator, apoi o etapa de masturbatie de catre partenera (tehnica squeesecomprimarea bazei penisului cu degetul mare si aratator pt a disparea nevoia de ejaculare).
- Tehnica Stop-start - barbatul invata sa perceapa premizele ejacularii si sa-si opreasca miscarile
(ca si femeia).
- Raporturile sexuale vor fi in pozitia laterala, apoi femeia deasupra, apoi pozitia clasica.
La subiectul fara partenera, ejacularea precoce poate fi tratata prin desensibilizare
sistematica, in 5-10 sedinte, fiind oprita cand anxietatea devine tolerabila.
- se incepe prin invatarea unor metode de relaxare, apoi sunt prezentate diferitele faze ale unui
raport sexual progresiv sub relaxare.
- jocuri de rol,afirmarea sinelui

- se modific cogniiile negative ale subiectului

- Biblioterapia
c) Anejacularea
Reprezint dificultatea sau imposibilitatea de a ejacula n timp ce excitaia sexual este
normal.
Se face distinctia intre anejacularea unui barbat care prezinta o excitatie normala si
anejacularea reactionala,unde absenta ejacularii se explica prin absenta dorintei si excitatiei.
Poate fi primara - a existat dintotdeauna si secundara,atunci cand a intervenit dupa o
perioada de functionare normala.
Poate fi o problema globala sau circumstantiala, atunci cand depinde de tipul de activitate
sexuala sau de partenera.
Cauze:
1. lipsa excitatiei, care impiedica atingerea unui nivel care sa permita ejacularea
2. excitatia prea puternica, ce duce la blocaj in momentul ejacularii.
La barbatii care prezinta ejaculare intarziata/anejaculare se constata frecvent un tip de
personalitate dominat de nevoia de a se stapani,de a se controla, temator de a da frau liber
placerii.

Aplicatie

1.
2.
3.
4.
5.
6.

1. Ejacularea ............. poate fi definit ca tendina regulat de a ejacula nainte de a se dori

acest lucru (fr a-i satisface partenera).
2. Orgasmul este un ........... ce se declaneaz dac se atinge un anumit prag de excitaie.
3. ................ regrupeaz un ansamblu de tulburri ce au ca element comun incapacitatea
femeii de a atinge orgasmul.
4. ................ reprezint dificultatea sau imposibilitatea de a ejacula, n timp ce excitaia
sexual este normal.
5. DSM IV definete inhibiia orgasmului la femei ca fiind ............... sau ntrzierea repetat
sau persistent a orgasmului la femeie, dup o faz de excitaie sexual normal,
survenit n urma activitii sexuale adecvate ca intensitate, durat i orientare.
6. Tulburrile de orgasm constituie dificultile cele mai frecvent ntlnite la .....................

IV.

Tulburri sexual nsoite de durere

a) Dispareunia
Conform DSM IV-TR,dispareunia reprezinta o tulburare sexuala dureroasa, deseori,
problema intermediara intre absenta dorintei si anorgasmie, avand urmatoarele criterii:
a) durere genitala repetata sau persistenta, fie la barbat, fie la femeie, in timpul raporturilor
sexuale sau dupa acestea
b) afectarea nu este datorata exclusiv lipsei lubrefierii sau unui vaginism.
Tipuri:
- exclusiv psihogena sau psihogen si biogen
- dintotdeauna sau dobandita
- generalizata sau situationala.
Durerea poate fi superficial (intrarea vaginului) sau mai profunda si antreneaza o
contractie voluntara a vaginului de teama durerii, chiar daca femeia isi doreste contactul sexual,
este receptiva si capabila de orgasm.
In cazul vaginismului, este vorba de contractii involuntare, frecvent dureroase ale
muschilor perivaginali in timpul oricarei tentative de penetrare.

Cauza initiala a dispareuniei feminine este cel mai frecvent organica, apoi se perpetueaza
prin conditionare sau este reactivata secundar prin problemele conjugale sau personale
(dobandita), in alte cazuri existand inca de la inceput (dupa o deflorare dureroasa).
Vaginismul isi are originea in problemele psihologice.
La barbat, durerea preejaculatorie indica originea mecanica sau inflamatorie, iar durerea
din timpul ejacularii sau postejaculatorii are origine psihogena.

Dispareunia feminina

Durerea are si o componenta emotionala, dispareunia fiind psihogena, situationala (daca

apare doar cu un anumit partener sau in anumite imprejurari din timpul conflictelor conjugale)
sau daca durerea variaza sau apare doar in contact cu penisul.
Cauze organice: cicatrice dureroasa la intrarea in vagin, infectie, insuficienta lubrefiere,
leziuni in profunzimea pelvisului, cancer de col, devierea ligamentului larg (sindrom Masters si
Allen).
Cauze psihologice: frica, culpabilitate, dezgustul referitor la viata sexuala, pasivitate
indreptata impotriva partenerului.
Terapia dispareuniei este de scurta durata si implica consultarea individuala si in cuplu,de
8-15 zile, timp de 6 luni, fiind prescrise exercitii senzoriale si sexuale, in etape succesive,
adaptate fiecarui cuplu.

Dispareunia masculin

Daca nu este gasita nici o cauza organica, se analizeaza metodic, impreuna cu pacientul,
modul de instalare, punctul de plecare, factori conjugali, familiali, socio-profesionali si personali
ce interfereaza cu sexualitatea, strategia depinzand de aceste elemente.
Se realizeaza o reeducare erotica prin etape succesive.
Frecvent, discutiile despre sexualitate si corectarea unor erori sau obisnuinte sunt
suficiente.
b) Vaginismul
Este o problema cu caracter mecanic, caracterizata prin contractii musculare, uscaciune
vaginala, durere, ce duce la imposibilitatea penetrarii sau cu dificultati majore in penetrare.
Se diferentiaza vaginismul primar, in care pacienta nu a putut avea relatii sexuale, de
vaginismul secundar, la paciente care pana atunci n-au avut probleme.
Vaginismul poate fi generalizat sau situational (se limiteaza la unele situatii sau anumiti
parteneri).
Vaginismul este corespondentul feminin al disfunctiei erectile masculine, fiind o
perturbare a fazei de excitatie; poate fi asociat adesea cu fobii in viata cotidiana (agorafobie sau
nosofobie).

Tratament
Tratamentul se face de preferinta in cuplu si parcurge mai multe faze.
Exista o faza de informare si discutii care permite construirea increderii in terapie.
Cura va fi efectuata dupa modelul fazelor de focalizare asupra simturilor I (mangaieri
nongenitale) si II (mangaieri genitale), accentul fiind pus pe oferirea si primirea placerii. Regula
este abstinenta sexuala, pentru a pune in repaus anxietatea rezultata de repetitia incercarilor
urmate de esecuri. Scopul programului este de a dedramatiza problema si de a permite o
revalorizare a imaginii corpului.

Aplicatie

1.
2.
3.
4.
5.
6.

1. ........... reprezint o tulburare sexual dureroas, deseori, problema intermediar ntre

absena dorinei i anorgasmie, avnd urmtoarele criterii: durere repetat sau persistent
n timpul raporturilor sexuale sau dup acestea i durerea nu se datoreaz exclusiv lipsei
lubrifierii sau vaginismului.
2. n cazul ................. este vorba de contracii involuntare, frecvente, dureroase ale
muchilor perivaginali n timpul oricrei tentative de penetrare.
3. Cauza iniial a dispareuniei feminine este cel mai frecvent ................., apoi se
perpetueaz prin condiionare sau este reactivat secundar prin problemele conjugale sau
personale.
4. Durerea poate fi ............... (intrarea vaginului) sau mai profund i antreneaz o
contracie voluntar a vaginului de teama durerii, chiar dac femeia i dorete contactul
sexual, este receptiv i capabil de orgasm.
5. La brbat, durerea preejaculatorie indic .................... mecanic sau inflamatorie, iar
durerea din timpul ejaculrii sau post ejaculrii are origine psihogen.

6. Durerea are i o component emoional, dispareunia fiind .................., situaional (dac

apare doar cu un anumit partener sau n anumite mprejurri din timpul conflictelor
conjugale) sau dac durerea variaz sau apare doar n contact cu penisul.

Aplicatie finala
E. Studiu de caz nr. 1
Iuliana, 27 ani
ANAMNEZA
De profesie economist, logodita de 2 ani, rupe logodna si refuza relatii sexuale cu cel cu
care a locuit in ultimii ani, pentru ca, afirmativ, nu mai simte deloc nevoia de relatii intime.
Aceasta situatie data de aproximativ 2 luni inainte de prima intalnire terapeutica. Desi rupsese
logodna, continua sa traiasca in acelasi apartament si sa doarma in acelasi pat cu fostul logodnic,
dar fara sa aiba nici o relatie sexuala.
EVALUARE

Prezenta anxietate generalizata cu stari cvasipermanente de agitatie, insomnia, aparute pe fondul

unui mare stres survenit la serviciu.
SARCINI DE LUCRU
1. PRECIZATI DIAGNOSTICUL
2. FORMULATI UN PROGNOSTIC SI O RECOMANDARE
SOLUTIONARE SARCINA DE LUCRU
1. DIAGNOSTICUL -.
2. PROGNOSTIC -.
3. RECOMANDARE ..

Studiu de caz nr. 2

Am impresia ca sunt foarte excitat, simt ca ar putea sa-mi vina, dar se blocheaza
Mi-e teama sa ma las in voia a ceea ce simt; de altfel, acelasi lucru mi se intampla in viata
de zi cu zi, nu spun ceea ce gandesc
Nu simt nimic, am nevoie de altceva care sa ma excite
Detest sperma, ma dezgusta
Imi place sa ma stapanesc in viata de zi cu zi; ma controlez tot timpul. Daca slabesc
fraiele risc sa merg prea departe sis a nu mai pot reveni inapoi
Niciodata nu ma abandonez
Imi controlez intreaga viata, totul trebuie sa fie perfect, nu sunt multumit decat daca
izbutesc sa obtin rezultatele scontate
Sunt foarte serios, sexualitatea ma stanjeneste. Nu support cand sunt excitat, nu izbutesc
sa-mi controlez fantasmele
De altfel, lucrul acesta nu-I foarte curat, ma simt vinovat
Cand sotia ma dezmiarda, sunt incordat, mi-e frica Totusi doresc sa ii satisfac nevoile
desi eu nu reusesc sa mi le satisfac pe ale mele
Nu indraznesc sa ma exprim. Am crescut intr-o atmosfera de tacere si de oprelisti

E rau sa nu faci nimic, e timp pierdut

Sarcina: Precizati diagnosticul.

Studiu de caz nr. 3

Veronica, 23 de ani, a trait o copilarie fara probleme, dar unde educatia era stricta, axata
pe notiunea de datorie munca avea intaietate fata de placere.
A avut un prim raport sexual in anul I de facultate cu un partener nepriceput avand o
experienta negativa ceea ce a condus la o viziune negativa asupra sexualitatii.
In momentul de fata are o relatie stabila, cu un partener atent si intelegator.
In sinea ei il doreste pe partener, fizic il doreste pe partener dar atunci cand urmeaza actul
sexual propriu-zis apar problemele. Aceasta se enerveaza, se crispeaza, se gandeste la altceva
Cand partenerul o intreaba ce si-ar dori sau ce o excita mai tare aceasta nu izbuteste sa ii
spuna, nu pentru ca nu stie ci pentru ca ii este frica fata de ceea ce ar urma: teama de a fi ridicola
sau de a nu putea face acele lucruri.
Aceasta se simte excitata cand partenerul o dezmiarda dar de indata ce se apropie de actul
sexual se blocheaza
Vrea sa aiba un act sexual dar nu poate, ii este frica de durere, frica de neputinta
In relatia actuala se simte incapabila deoarece partenerul isi doreste mai multa activitate
sexuala si ea nu ii poate oferi acest lucru. Uneori trece peste propria persoana pentru a-i satisface
dorintele partenerului insa tot nu reuseste sa aiba parte de un act sexual normal. Uneori suporta
penetrarea, alteori totul se opreste inainte de penetrare.

Sarcina: Precizati diagnosticul.

Studiu de caz nr. 4

Insurat de douazeci si cinci de ani, Jean, 52 de ani, tatal a trei copii, e bine instalat pe plan
profesional. Viata sa de cuplu e stabila, regulata. De sase luni nu mai are erectii nocturne sau
matinale, dar mai are cateodata erectii spontane si insuficient de rigide. Simptomul a evoluat intro maniera fluctuanta, cand spre evitare din teama de esec, cand spre obsesionalizarea verificarii.
Sotia sa, care niciodata nu a tinut mult la sex, joaca un rol maternal: ea ii pregateste
imbracamintea, mesele, medicamentele.
Pe plan medical, Jean a avut un infarct la varsta de 49 de ani (de altfel, problemele sale
sexuale au aparut dupa perioada de convalescenta). Mai este supravegheat si pentru un diabet
insulino-dependent. Bilantul sau de sanatate nu arata, totusi, nici o anomalie organica prin care sar putea explica tulburarea.
Jean accepta cu greu constrangerile fizice legate de infarct, diabet si de tratamentele pe
viata pe care acestea le implica. Dintr-o data, a dezvoltat o stare asteno-depresiva.

Sarcina: Precizati diagnosticul.

Studiu de caz nr. 5

Fiind studenta, secretul a devenit evident in timpul petrecerilor studentesti, unde a simtit
nevoia de a reduce cenzura impusa de familie si a se manifesta conform propriilor credinte
(adoptand o imbracaminte si o conduita masculine). Ulterior, insa, afost nevoita sa se confrunte
cu prejudecati si neintelegeri din partea colegilor si a altora, care au aflat secretul. In acest
context au aparut stari depresiv-anxioase si un puternic sentiment de singuratate.

SARCINI
1. Precizati diagnosticul psihologic.