Sunteți pe pagina 1din 36

1.Instinctul Sexual Impulsiunea naturala care dirijeaza un comportament, innascut.

. La om - desemneaza un sistem de atractii sau repulsii - fuga, evitarea, etc. 3 categorii de instincte: o de conservare o sexual o de putere freud: sexual(pusliunea vietii Eros) morte(pulsiunea de moarte Thanatos) La baza insinctului sexual se afla dorinta (apetitul sexual) Dorinta are o baza psihologica si una fiziologica Dorinta este legata de anumiti factori externi si interni care o conditioneaza Dorinta sexuala este diferita de celelalte nevoi ale organismului - hrana, somn, etc. Nevoia sexuala apare mai mult ca o dorinta decat ca un insinct. Dorinta- nu este un impuls, elan orb, orientat catre un obiect bine definit. Dorinta are un caracter mai larg si complex dect al instinctului Instinctul sexual se configureaza ca nevoie de descarecare Dorinta nu are caracter de elan orb, ea este bine directionata. Factorii de influenta a dorintei psiho, bio, etc.

2.Tipologiile Sexuale Dupa Hesnard raporteaza t.s. la aspectul biologic sexomorfologie. Autorul pleaca de la dimorfismul sexual(deosebirea anatomica, suita de diferente aparente sau disimulate) Dimorfismul sexual, la om se remarca prin caracterele sexuale Impartirea caracterelor sexuale: o Hunter primare si secundare o Maranon genitale, in raport cu organele generatoare si sexuale in raport cu dimorfismul sexual extern. o Hesnard primare, secundare si tertiare Caracterele primare glandele sexuale testicul, ovare C. secundare: o Caractere sexuale pur morfologice organe producatoare si receptoare de mirosuri (in raport direct cu functia de intalnire intre sexe). Talia, forma, sanii coapsele, pilozitate, etc fara raport direct cu intalnirea intre sexe dar au un rol deosebit de important. o Caracterele anatomice propriu-zise, manifestate prin: schelet, musculatura, glande mamare. o Caractere hormonale reprezentate prin natura hormonilor. Caractere tertiare : o Atitudinea mimica

o Fizionomia o Comportamentul general, in special, cel afectiv-emotiv, pasional, expresiv, instinctual. In sexologie se construieste imaginea corporala plecand de la schema corporala ca fundament neuropsihologic al fiecarui individ Imaginea de sine este expresia exterioara a naturii si caracteristicilor Eu-lui Trasaturlie care definesc natura Eului, au fost imprumutate din caracterologie: o Superioritatea imagine de sine supraevaluata, de tip dominant o Inferioritatea - imagine de sine subevaluata, poate ajunge la situatii complexuale de inferioritate o Agresivitatea - dominanta, brutalitate, violenta, atac. o Anxietatea atitudine de retragere, frica, nesiguranta, obsesii. Pe baza acestor trasaturi se vor constitui 2 categorii de tipuri: active si pasive. Tipurile Active : o Tipul supraevaluat siguranta de sine, seducator, donjuanist. Este o imbinare dintre superioritate si agresivitate. o Tipul violent - violent, agresiv, imprevizibil, sociopat, potential dilenctual antisocial. Inferioritate + agresivitate. Tipurile Pasive: o Tipul dependent retinut, imatur, pudic, dependent de o persoana dominanta. Superioritate + anxietate o Tipul timid retras retinut , scrupulos, obsesiv cu preocupari, tendinta de sublimare. Inferioritate + anxietate Tipologiile Somanto-endocrine: o Feminine: Ovarian-foliculinic deschisa, extravertitia, feminina, doprnica de familie si copii, are interes activ pentru viata sexuala, preocupari moderne. Suprarenalian-corticist rezervata, visatoare preocupata de activitati intelectuale, interese profesionale sau artistice, pilozitate pe membre si fata, clitoris dezvoltat, dominanta, preocupari reduse pentru viata sexuala, geloasa, visatoare, Tiroidian instabilitate, impulsivitate, nervozitate, dorinta sexuala exagerata dar lipsa de satisfactie , acuze somatice, tendinta spre nevroze, labilitate emotionala.. Hipofizar egocentrica, rece, interiorizata, temperament schizoid , indiferenta marcanta fata de sexul opus , frigiditate, amnoree, refuza casatoria si copii. o Masculine: Gonadic-androgen tipul viril, deschis, expansiv, cuceritor, dominant pana la agresivitate, cauta partenerele, intens preocupat de viata sexuala. Suprarenalian-corticist astenic, introvert, sentimental si visator, , idealist, adesea inclinatie catre inactivitate, se lasa cucerit usor, mai

putin sexual, preocupat de familie, copii, supraestimare de sine, tendinte de gelozie, orgasem latent, adesea impotenta sexuala. Tiroidian nervos, dezordonat, instabil, diverse acuze somatice, activitate sexuala disritmica si fara satisfactii complete. Hipofizar astenic, introvertit, schizoid, rece, detasat de problemele sexuale si cele de ordin familial, egocentric, activitate sexuala slaba sau absenta. Tipologiile psihologige si morale Marion, Jung, Lambroso Jung nicio persoanlitate nu este absolut masculina sau absolut feminina. In fiecare persoanlitate coexista principii masculine- animus si feminine anima dar insa in proportii diferite. Tipurile psihomorale feminine: (M. Dide) o Olga tipul slav, seducatoare, care da frau liber atat fanteziilor sexuale cat si propriilor frustrari. o Francine - tipul latin-francez, fascinatie si duplicitate. Preocupata de satisfacerea propriilor capricii, gusturi si de luxul ostentativ. Ea isi victimizeaza partenerii carora le da iluzia devotamentului jucand comedia iubirii, teatralism, asociate cu indifrerenta sexuala. o Rosina - tipul latin sadic, pasiune dezordonata prin jocuri de noroc, creeaza celebritate prin uciderea amantilor, de care se elibereaza prin acest fel ca dintr-o sclavie. Tipul de femeie criminala(crima pasionala) - de fapt este vorba de o crima prin culpabilitate si vanitate homicidara. Insensibila emotional fata de ceilalti , sensibila numai la propria sa vanitate, femeie egoista, agresiva, vanitoasa. o Martha tipul german, prefera fantasmele, fabulatiile romantice si sentimentale in locul relatitatii, Traieste intr-o lume construita de propriile sale imagini, in care se amesteca detalii erotice corespunzand doreintelor nesatisfacute, Aspira continuu la razbunare, vanitate si mitomanie. Tipurile psihomorale masculine: (inspirat de M. Dide) o Tipul eroic dominant, seducator, aventurier, deschis, destinat marilor actiuni, dar care sfarseste tragic. Ahile, Siegfried o Tipul agresiv tiranic, tenebros, violent, brutal, impulsiv, criminal, gelos, razbunator pana la cruzime - Dimitri Karamazov. Marchizul de Sade. o Tipul pasional orgiastic, dezlantuit, extravert, senzual, cuceritor, hipersexual - Don Juan, Dionysos o Tipul romantic retras, introvertit, idealistm care se culpabilizeaza si sufera, autovictimizeaza sfarseste prin a se sinucide - Werther, Raphael. Stekel : o barbatul si femeia se doresc mutual; copilul observa lupta intre tata si mama pentru dominanta, si ii va estima dupa aceasta forta pentru comportamentul sau ulterior o partenerul sexual nu mai este obiectul placerii ci cel al dominantei; tendintele sunt bipolare; La fiecare putere corespunde o contrapunere. o Barbatul incepe prin a isi deprecia femeia, si invers. Acest proces se desfasoara in cadrul stric limitat al grupului familial, al cuplului, In exterior

insa femeii ii place sa afiseze public capacitatiile barbatului ei si succesele lui. Si barbatii fac lafel cu femeile. o Lupta intre sexe are la baza legea bipolaritatii. Viata umana nu cuprinde nicio afectiune si nicio impulsiune care sa nu fie echilibrata de o contraafectiune si contraimpulsiune. Totul in viata omului are un caracter bipolar. Contrar iubirii nu este ura, ci indiferenta, iar opusul sentimentului este insensibilitatea. A procura placere in cadrul cuplului inseamna a domina, a te oferi in sensul placerii inseamna dorinta de a te abdicare de la propria vointa, acceptand dominare.

3.Comportamentul sexual Unul dinre formele de manifestare a persoanei influentata foarte intens de factorii de modelare veniti din cele mai diferite directii. Trecere de la viata in natura la cea in cetate a impus niste modele de comportament, norme, legi pe plan individual si colectiv. Normele hotarasc ce este permis si interzis in functie de modelul sociocultural. Modelul sociocultural pozitiv este echilibrul dintre nevoi si satisfacere. Ceea ce este reprimat intr-o parte va fi compensat in alta parte Sistemele represive sunt caracterizate prin lipsa de compensare si numai prin reprimare La originea modelarii comportamentuli sexual stau sentimente sufletesit, morale specifice, rapoartate in mod direct la modalitatea de utilizare a sexualitatii : frica, rusinea, vinovatia.. Factorii care influenteaza sunt : o Factorii represivi interdictii o Factorii eliberatori eliberari permisive Variaza in functie de epoca, stilul de viata social Factorii modelatori nu urmaresc anularea pulsiunilor sexuale ci utilizarea lor in norma acceptata Factorii modelatori ai comportamentului: o Familiali: modele parentale, educatie afectiva, primele interdictii o Sociali: rolul institutiilor, legi, norme de conduita, obligatii si datorii, drepturi, etc o Culturali:solutii de sublimare, compensare o Morali-religiosi: interdictii, reprezentari, deturnari asupra altor obiecte ideea de vinovatie, rusine, pacat, dezonoare care duc la devalorizarea persoanei.

Analiza comporatmentului sexual:

o Cuprinde ansamblul de conduite sexuale care exprima atitudinea fiintei umane fata de sexualitate, organele si functiile sexuale precum tot ceea ce deriva din acestea si face diferenta intre cele doua sexe. o Hesnard: Probleme legate de psihofiziologia nevoii sexuale si impulsiunea erotica elementara, psihologia dorintei erotice, actul sexual, etc. Conduitele diferentiale ale sexelor: Trasaturile sexuale caracteristice ale masculinitatii si ale feminitatii Trasaturile ambigue ale intesexualitatii, privind in special relatiile sexuale dintre persoane de acelasi sex (homosexualitatii) Trasaturile caracteristice comportamentului sexual orientat catre sine insusi (narcisismul) Contrasexualitatea - Hesnard ansamblul de procese biologice si psihologice care se opun, in cazul individului uman, satisfacerii naturale si libere ale tendintelor sale sexuale. Se intelege prin aceasta nu numai apetentele pur organice, genitale, ci si aspiratiile erotice elective, dorintele si impulsiunile amoroase. Este un vast sistem de contrapulsiuni instinctive si contratendinte afective. Sunt mai complexe decat impulsurile si tendintele care au ca scop biologic infranarea sau anularea pulsiunilor sexuale. Factorii individuali si social de condamnare si infranare a tendinteleor sexuale pot fi: o Emotionali-afectivi o Fiziologici o Sociali-morali Contrasexualitatea se manifesta ca un proces afectiv inhibitor atunci cand tendintele naturale intra in contradictie cu aspiratiile persoanle, morale, sociale. Copilul invata : pudoarea, rusinea, etc. In anumite cazuri apar tulburari nevrotive sau psihonevrotice: angoasa de castrare, teama de incest, complexul de culpabilitate. Cel mai important aspect al comportamentului sexual este reprezentat de actul sexual. In conformitate cu DSM III-R ciclul de raspuns complet se compune din patru faze: o Faza apetitiva: consta intr-o serie de fantezii legate de activitatea sexuala, si de dorinta de a avea activitate sexuala. o Faza de excitatie: senzatia subiectiva de placere sexuala legata de modificarile fiziologice care o insotesc. Barbat erectia. Femeie lubrifierea vaginului, congestia organelor externe genitale si tumifierea sanilor. o Faza de orgasm: momentul culminant al placerii sexuale. Relaxarea starii de tensiuner sexuala, contractii ritmice ale muschilor perineali si organelor genitale. Barbat ejacularea. Femei contractii ale peretelui treimii externe alle vaginului, contractii pelviene sau generalizate

o Faza de rezolutie: senzatie de relaxare generala , stare de bine, de confort si de destindere musculara. Ciclul sexual la barbat - exista un singur tip de raspuns in timpul copulatiei, cu mici variatii, ce se inscrie dupa o diagrama in care se disting cele patru faze: Faza de excitatie si erectie: survine la 3-8 secunde de la debutul excitatiei. Cand aceasta stare atinge un anumit nivel, in prezenta partenerei, apare necesitatea de intromisiune si incepe copulatia propriu-zisa. Faza in platou: cresterea circumferintei glandului si capatarea unei culori rosu-violet. Crsterea in volum a testiculelor cu 50%. Glandele Cowper emit cateva picaturi de mucus. Cresterea ritmului cardiac si a tensiunii arteriale. Faza de ejaculare: are doua etape: in prima se produce o expluzare a lichidului seminal in afara glandelor sexuale accesorii(prostata, vezicule seinale, canal ejaculator) in utera posterioara, in cea de-a doua se produce progresiunea luchidului seminal. Orgasmul este senzatia placuta data de eliberarea psihca brusca a tensiunii acumulate de-a lungul actului sexual. Faza de rezolutie: se produce detumescenta penisului, testiculele revin la marimea normala. Apare o stare de transpiratie in palme si plante. Ritmul respirator, cardiac, tensiunea arteriala revin la normal. o Ciclul sexual la femeie: Maters si Johnson au constatat trei tipuri majore de raspuns sexual si de obtinere a organsmului: curba abrupta, asemanatoare orgasmului masculin, si doua curbe de tip mai lent, in dom, in platou. Sunt tot patru faze ca la ciclul sexual masculin: Faza de excitatie: in timpul acestei faze se produce turgescenta glandului clitoridian, lubrifierea vaginului, destinderea canalului vaginal, ridicarea partiala a uterului in pozitia anterioara. Erectia mameloanelor, tumifierea globala a sanilor, musculatura abdominala si intercostala este in stare de hipertonie, cresterea ritmului cardiac. Faza in platou: consta in raspunsul fiziologic al vaginului vascocongestie neta, cresterea in lungime si largime. Orgasmul feminin: tensiune musculara in tot corpul, contractii in spasm involuntare, contractii uterine concomitent cu contractiile sfinceterilor uteral si anal, deturgescenta mameloanelor, cresc ritmul cardiac, respirator si tensiunea arteriala. In cursul acestei faze apar cateva tipuri de senzatii subiective ale femeii. Aceasta se desfasoara in doua faze: In prima faza: Faza de oprire, de suspensie, urmata de o crestere a senzorialitatii clitoridiene iradianta in pelvis ca o explozie soc, cu senzatia de pierdere a unui fluid In a doua faza: femeia simte o senzatie de caldura care invadeaza zona pelviana si se raspandeste apoi in tot corpul. Apare o senzatie involuntara de contractura in vagin si in pelvis. Faza de rezolutie: aceasta faza urmeaza imediat celei de orgasm si este resimitita ca o descarcare, implinire. In timpul acestei faze femeia simte nevoie de tandrete, de o atitudine care nu da impresia de abandon, de faptul ca a fost utilizata exclusiv in scopul obtinerii unei placeri de moment.

o Independent de comportamentul sexual se discuta si despre o latura pur psihologica si una psihosociala a comportamentului sexual la om. o Elementul central apetitul sexual si reprezinta forma de manifestare a instinctului sexual. o La om, apetitul sexual, mai este normat si de valorile morale, culturale, religioase si sociale ale modelului sociocultural. o Obiectul iubirii acopera toate defectele si toate mizeriile realtiatii. Clipele inspira sentimente care crede ca vor dura o vesnicie. Promite lucruri imposibile, dar de indata ce orgasmul s-a produs si apare senzatia de satisfactie, peste scena cade cotina care face sa reapara realtitatea. o Apetitul sexual la barbati: o Prezinta elementul activ al acuplarii. o Poate merge pana la agresivitate o Apare la varsta pubertatii amestecat cu diferite fantasme Apar polutiile nocturne, se schimba interesele, privirea, vocea, mersul, miscarile. o La adult devine un comportament regulat, normat in sfera familiei Interseul scade prin obisnuinta si plictisire Apare dorinta de schimbare , cautarea noului, se redeschide agresivitatea manifestata prin dorinta de aventura. o Apetitul sexual este provocat si intretinut de formele corpului feminin, mirosul specific, vocea feminina, fizionomia, etc. o Diminuarea in diferite grade ale aptetitului sexual la barbat este legat si de conflictul cu partenera, raceala si repulsia exercitate de aceasta, dezinteres pentru activitatea sexuala, lipsa de tandrete. o Apetitul sexual la femei: o Se desfasoara in principal in planul imaginativ o La multe femei apetitul sexual lipseste, din aceasta motiv, coitul devine un act dezagreabil, nedorit. o Acest tip de femeie, de regula frigide, sunt cel mai adesea cochete si atrag barbatii prin nevoia lor excesiva de iubire si tandrete. o La femeia normala, de obicei, dorinta erotica legata de contactul sexual este depasita ca preocupare di intensitate de ansamblu consecintelor pe care relatia sexuala cu un barbat le are pentru ele ca perspectiva de viata. o Dorinta sexuala este dominanta de instinctul de procreare ce se combina cu nevoia de a se darui pasiv, de a juca rolul unei persoane devotate care sufera, suporta in final si este invinsa, subordonata si condusa de partenerul ei. Aceste Aspiratii negatieve, dupa Forel, fac parte integranta din apetitul sexual normal al femeii. o Femeia normala cere in primul rand, iubire, tandrete, un sprijin ferm in viata, o anumita maniera de a se purta cu copii. o Dupa Forel, particularitatiile apetitului sexual la femei sunt rezultatul combinarii urmatorilor factori: Influenta profunda a functiilor sexuale asupra intregii sale existente Rolul sexual pasiv

Facultatile sale mintale speciale o Importanta deosebita are si primul alt sexual, primul partener, modalitatea de continuare sau desfasurare a actelor sexuale. o Excesul dorintei sexuale:manifestare in plus, ca frecventa, in raport cu norma apetitului sexual - apare si la femei si la barbati. o Apare ca o forma particulara de comportament sexual care este o forma de manifestare directa a dorintei sexuale.. o Cauze ale excesului dorintei sexuale: Cauze endocrine: tumori hipofizare sau pineale, sexualitate conmpensatorie din cauza hipogonadismuluui, pubertatea precoce, etc. Cauze neurologice: leziuni ale ictusurilor, ale lobilor, frontali, temporali, epilepsia, etc. Psihiatrice: schizofrenia in special in perioadele acute si supraacute, psihozele atipice, episoade maniacale ale psihozelor afective clinice, etc si abuzurile de stupefiante Psihologia si psihopatologia pot furniza date interesante. Pshianaliza pune accentul pe hipersexualitatea de tip nevrotic, legata in special de fixatiile oedipiene, hipersexualitatea ca reactie de aparare in sens psihodinamic in raport cu inhibitiile, perversiunile, supraestimarea Eului, etc. In sefera sexologiei propriu-zise, hipersexualitatea este expresia unor dereglari sexuale diferite cum ar fi: anorgasmia, frecventa la prostitoate, satiriazisul si nimfomania. o La om comportamentul psihosexual are un caracter complex, pulsiunile nu se manifesta direct, ci sunt mediate de sublimari precum jocul. Acestea iau urmatoarele forme: o Flirtul: serie de manifetari intre relatii dintre partenerii de sexe diferite, trebuie distins de cochetarie. Flirtul este legat de apetitul sexual si contituie expresia externa a acestuia, limbaj poliform care exprima clar dorintele sexuale ale unui individ fata de partenerul sau., are aspecte diferentiate ce variaza in functie de temperament, educatie, cultura, poate merge de la zambete pana la jocuri amoroase o Cochetaria: specific feminin, iradatie pur psihica a personalitatii cu care si prin care sa fie remarcata in cadrul grupului sau social, sa se plaseze in centrul atentiei.

4.Activitatea erotica infantila

Existenta acestui tip de sexualitate este admisa astazi de majoritatea specialistilor Fenomene inexplicabile observate la adult, aparent, capata sens cand sunt raportate la experientele primilor ani de viata ai individului. In acest sens, se poate spune ca, mentalitatea adultului din punct de vedere afectiv este rezultanta experientelor din copilaria acestuie Freud Comportamentul copiilor din primii sai 4-5 ani de viara pune in evidenta instinctul sexual , desi incomplet diferentiat, intr-o forma nuda si in toata sinceritatea sa primitiva. Sexualitatea infantila ce se deduce din faptul structural care consta in absenta glandelor sexuale morfologice secundare. Acest tip de sexualitate are un caracter nediferentiat, difuz, el neavand inca o alura de activitate intensa, ci fiind numai un tip de activitate cu caracter erotic, mai mult emotional.

Manifestarile presexuale In copilarie sexualitatea se prezinta nediferentiata si se dezvolta progresiv, crescand si amplificandu-se odata cu individul Viata instinctiva a copilului este, in primul rand, o forma particualra de autosexualitate care anunta si pregateste instinctul sexual al viitorului adult. Se manifesta prin placere solitatra, vise legate de dorinta sexuala, fantasme, etc. Imbraca difereite forme : sughit, vomismente, etc. Sau reactii motorii cu caracter automat. Clasificarea lui Hesnard a tipurilor de manifestari: o Instinctul de nutritie o Nevoia de joc intial exprimata prin tendinta de a manipula, tendintele sexuale sunt legate de obiectul acestuia. Fetele prefera papusiile, baietii jocul activ. o Nevoia de autoerotism curiozitati corporale sugerea degetului, masturbarea. o Manifestari emotionale presexuale: - de tip agreabil sau de tip violent, gelozie, et. o Rolul functiilor intestinale: - urinarea si defecatia ofera senzatii agreabile, se remarca la copii atractia pentru fese, ce are semnificatia de regiune obiect cu valoare erotica o Placerea solitara autoizolarea si centrarea atntiei pe organele genitale o Revelatii erotice copii pun intrebari, gandesc si discuta intre ei referitor la sexualitate. Crescand, copilul resimte solicitarile in afara corpului sau. Hesnard: sexualitatea copilului este expresia unei evolutii instinctuale care implica sinteza a trei elemente psihologice: o Finalitatea biologica tendinta de a dori realizarea actului sexual o Electivitatea psihologica a fixa dorinta asupra unui obiect sau persoana de sex opus. Aceasta se naste in legatura cu mediul sau imediat, in primul rand mama. Copilu dezvolta o fixatie afectiva fata de mama sau doica. Relatia mama-copil este o forma de largire a Eului copilului

o Eficienta motorie monifestarea in virtutea carei este pusa in evidenta tendinta aloerotica(?) a actului sexual, favorizata de cautarea unui sex opus, in scopul trecerii la act. Finalitatea sexuala este restransa la o stare de voluptate difuza si autoerotica Electivitatea este slab fizica si orientata exclusiv catre mame si rude dar in sens psihologic. Aptitudinea realizatoare are un caracter negenital si este deosebit de redusa. Erotismul pregenital digestiv Se constata predominanta interesului pentru alimente a copilului. Primele lui inclinatii sunt nutritive si tendinte de natura sociala Copilul de cateva luni traieste intr-o existenta psihica vegetativa. Reactiile de protest sunt legate de nevoiile lui, in special cele alimentare Odata cu crestera, imaginea mamei, impreuna cu sentimentele de atractie care-i sunt asociate, incepe sa organizeze primele forme de manifestare emotional-afectiva si de constiinta. Mama si alimentul aspecte de bucurie si fericire pentru copil Mai tarziu cele doua tendinte (digestive si afective) se dezvolta paralel in relatie reciproca Crescand copilul incepe sa diferentieze si sa aprecieze gusturile, savorile. Senzualitatea digestiva va fi raportata mamei care ii procura si ofera hrana, dar pe care o insoteste de o pulsiune cu caracter de recunostinta Isi ataseaza mama propriei sale persoane intr-o maniera egoista Toate aceste diferite activitati digestive, generatoare de erotism, asociaza in ele trei tendinte instinctive funciare, caracteristice aptitudinii posesive, egoiste, si anume: o Tendinta captivata sau afectiva impulsiune primara de a apuca, de a-si incorpora, interioriza cele care vin din exterior pentru a le face proprii. Ex: sugere degetului, rosul unghiilor, etc o Tendinta conservatoare sau posesiva conservarea a tot ceea ce ia din exterior, acumuland totul ca pe ceva personal, tendinta de a retine produsele digestie ca o prima forma a posesiunii infantile o Tendinta productiva se manifesta la copil inaintea tentativelor de elaborare a unei activitati oarecare. Atractiile si repulsiile parentale primele stadii ale dezvoltarii se desfasoara in cadrul familial, departe de influentele sociale primele tendinte instinctive vor fi indreptate asupra parintilor. Intre 2-5 ani se consolideaza primele forme de atractii si repulsii familiale ale copiilor. o Inclinarea filiala catre mama este de o importanta majora, in special pentru baieti. Atitudinea copilului fata de mama variaza in functie de sexul acestuia. Baiatul tinde sa o posede psihic, fata, mult mai pasiva, sfarseste prin a se indentifica cu ea. Baiatul odata detasat de mama

sublimeaza iubirea in respect, prin educatia morala si identificarea cu tatal sau. o Inclinarea filiala catre tata este mult mai tardiva ca aparitie si decisiva in ceea ce priveste formarea personalitatii sexuale a individului. Tatal reprezinta pentru copil prima materializare a dorintei sexuale si in consecinta contrasexualitatea socializata. Tatal este pentru un copil imaginea stapanului suprem Imaginea tatalui mai mult afectiva decat intelectuala, se leaga de interdictii, inhibitiile precoce, impunerea conventiilor morale. El devine simbolul autoritatii, puterea. o Inclinarea filiala catre frati complica oarecum evolutia psihologica a individului, suscitand situatii de gelozie familiala. Intre frati si surori pot aparea repulsii, atractii, gelozii, etc. Fantasmele sexuale la copil Copilul isi investeste propria sexualitate intai pe plan corporal, in raport cu schema corporala, apoi in plan fantasmatic Relatia dintre parinti si copil, dialogul verbal si corporal vor contribui la modularea identitatii sexuale a copilului. Viata psihica si somatica a copilului este in continua schimbare si evolutie. Desi parintii se comporta ca cu niste adulti in miniatura. Educatia sexuala - presupune cunoasterea pe plan general a evolutie fizice, intelectuale, afective si sociale a copiilor si cunoasterea particulara a trairilor si fantasmelor sexuale ale acestora. In general adultii ii lasa pe copii si tineri sa se insruiasca intre ei. Atitudinea adultilor starneste in general inhibitii, angoase, etc Temele de care copii sunt interesati, precum cum se fac copii?, etc, prezinta surse ale unor productii fantasmatice ale imaginatiei acestora. Este considerata de multi autori un model de gandire magica ce substituie realitatea obiectiva pe care copilul nu o poate intelege, manipula si cunoste. Construirea relatii sexuale in copilarie Se bazeaza pe curiozitatea copiilor, si dorinta lor de a cunoaste in general M.Klein vorbeste de o pulsiune de a sti, in sensul acesta orice se opune curiozitatii le creeaza copiilor inhibitii pe plan afectiv , intelectual si sexual. In cazul fazelor oedipiene jocurile sexuale sunt frecvente, iau aspectul scenariilor de tipul tata si mama, medicul si bolnavul 5. Erotismul si viata sexuala la pubertate si in adolescenta Sexualitatea adolescentilor se defineste ca fiind activitatea sexuala cuprinsa intre pubertate si maturitate, 12-21 ani. Aspectele sexualitatii la adolescenti: o Stimularea erotica a diferitelor parti ale corpului o Sentimentul erotic si orgasmul o Procrearea

Rol important il au urmatoarele aspecte: o Raspunsul sexual motor o Atitudinile si sentimentele in legatura cu comportamentul sexual o Stimulii psihologici o Fanteziile erotico-sexuale o Prima experienta sexuala Pubertatea este considerata a fi varsta ingrata o Baiatul prezinta un amestec incoerent de copilarie cu virilitate, dipozitii ridicole, voce aspra, pilozitate faciala. o Ambele sexe sunt dizarmonice fizic si psihic o fata are picioarele lungi, maini subtiri o atentia este capricioasa o dispozitia afectiva labila o pubertatea este o criza psihologica de evolutie, cu schimbari profunde la varsta pubertatii apar caracterele sexuale secundare, se maturizeaza organele genitale, apare si nevoia sexuala odata cu aceasta atractia pentru persoanele de sex opus la baieti emotiile partial sexualizate sunt date de cresterea si adancirea egotismului, instinctul de combativitate si dominanta, la fete pasivitatea feminina tempereaza expansiunea pubertara, deturnand-o catre instinctul de seductie. Desprinderea morala de familie este un moemnt critic prin care se produce individualizarea persoanei si dobandirea identitatii sale, Apar primele manifestari ale erotismului sub forma aspiratiilor erotice Realitatea apare mai interesanta, impresii noi Revelatia erotismului fizic este diferita in raport cu sexul Baietii trec repede de la autoerotism la experimentarea unirii sexuale La fete, unirea sexuala, are caracter ambiguu, al luptei interioare intre dorinta sexuala si conservarea integritatii fizice Unirea sexuala nu are numai functia descarcarii sexuale , al femei, dar si perspectiva maternitatii, ca pe o implinire. Dorinta de a se darui dar si de a fi mama La femeie perspectiva maternitatii este inteleasa ca finalitatea fireasca a daruirii acesteia partenerului La barbat, instinctul sexual se naste din doi poli diferiti , material si ideal, care apar sub aspectul fizic, genital Emotia erotica , la ambele sexe, rezulta din fuziunea apetitului genital fizic cu sentimente erotice de atractie sufleteasca reciproca dintre parteneri Pentru adolescenti initierea sexuala implica spargerea unor tabuuri si dezvaluirea unor mistere. Interzisa copiilor ca ceva rusions , sexualitatea este asociata cu sentimente de vina si rusine. Vinovatia sexuala trebuie inteleasa ca un senitment moral de interdictie de care adolescentul trebuie sa se desprinda odata cu prima experienta sexuala. Din acest motiv prima experienta sexuala are foarte mare insemnatate.

Vinovatia sexuala se poate manifesta ca o situatie reactivva data de o experieta traumatizanta cu implicatii profunde si de durata asupra persoanlitatii individului. O educatie sexuala corecta, exclud incarcarea emotional-afectiva a persoanei cu sentimente de vinovatie.

Primele experiente sexuale o Majoritatea autorilor acorda o importanta deosebita primei experiente sexuale in procesul formarii persoanlitatii, dar si a evolutiei viitoare a comportamentului sexual al individului. o Reusita sau esecul depinde in mare masura de modelul general al educatiei adolescentului, tipul de persoanlitate, mediul. o Primele experiente sexuale pot lua diferite aspecte: o Experiente psihotraumatizante viol, relatii intre rude, in grup, ce au un caracter brutal si cele ce genereaza un sentiment de vinovatie sexuala,vor avea consecinte grave asupra personalitatii individului si comportamentelor sexuale. o Experiente de tip ludic de regula intre parteneri de aceeasi varsta, legate de curiozitati, fantezii erotice, experiente in grup sau autoerotism. o Ecperiente morale - in care sentimentul de atractie erotica reciproca aproprie partenerii si faciliteaza comunicare, cunosterea rapida. Acest tip este benefic pentur ca favorizeaza maturizarea persoanlitatii din punct de vedere emotional-afectiv si intelectual. o Formele experientelor sexuale iau individul prin surprindere, negasindu-l pregatit psihic, traumatizandu-l. Acestea vor genera angoase, complexe de culpabilitatesau tulburari nevrotice, deviante comportamentale. o Prima experienta a unui individ reprezinta o tema importanta pentru psihanaliza si are valoare fundamentala pentru viitorul model de comportament. o Prima experienta sexuala este precedata de o intreaga suita de imagini, sentimente, reprezentari psihice ale individului. Acestea construiesc o imagine a dorintei persoanlein care isi plaseaza viitorul partener aspiratiile o In cazul femeii ceea ce conteaza in primul rand este pregatirea emotional-afectiva, care urmeaza sa realizeze un acord armonios intre sentimentul erotic si actul sexual W. Stekel o Pentru barbati, prima aventura poate fi decisiva, ea determina o atitudine acestuia fata de femeie, care se va fixa o data pentru totdeauna. (W. Stekel) 6.Activitatea erotica si viata sexuala a adultului Functia erotica, ca expresie psihica primara a sexualitatii se pregateste lent in cursul copilariei si se afirma brusc la pubertate, pe tot parcursul adolescentei, dobandind un caracter de stabilitate si fixandu-se ca atare la varsta adulta, o data cu incheierea maturitatii individului. aceasta evolutie este influentata direct si puternic de transformarea corporala, endocrina, fiziologica, si psihica.

Trecerea de la adolescenta la varsta adulta presupune in mod obligatoriu, maturizarea sexuala si, implicit, cea a persoanlitatii pe plan emotional-afectiv si intelectual. Maturizarea erotico-sexuala coincide cu varsta adulta, constituind momentul implinirii depline a persoanei in acest sens si avand caracteristici diferentiate pentru barbat si femeie. Barbat: o Toate marile evenimente sexuale sunt influentate in primul rand de dorinta. (pentru implicarile sexuale care dureaza mai mult timp) o Caracterul unei dorinte brutale, imperioase o Cu timpul apare nevoia selectii in alegerea si desfasurarea dorintelor sexuale o Apar ulterior sentimente de posesiune, egoism, puduare, dar si nevoia barbatului de a fi liber Femeie: o Apropierea erotica participrea corporala totala, dublata de participarea morala la actul sexual o Consimtind actul sexual femeia renunta in cea mai mare parte la persoanlitatea sa intima, din acest motiv orice femeie are nevoie de o compensare exprimata prin tandrete , cel putin cu caracter formal si trecator, din partea partenerului Aparitia in timp atat la femeie cat si la barbat nevoia stabilitatii afective bazata pe apropiere tandra

Sexualitatea cuplului Barbatul, prin rolul sau si natura sa, este ocupat cu sfera vietii sociale. Din acest motiv el poate acorda numai o anumita parte din interesul sau afectiv vietii intime si satisfaerii sexuale. Femeia functia sexuala depinde de procreatie, inainte de toate. Se dezvolta si apare mult mai devreme decat la barbat, unde el accepta mult mai tarziu si cu greu rolul sau. Barbatului ii lipseste constiinta organica, viscerala a procreatiei. La femeie sentimentul procreatiei si matern are un pronuntat caracter fiziologic si el se manifesta precoce. Pentru babrat sentimentul patern este legat de grija privind viitorul copiilor, educatia , situatia economico-materiala, integrarea sociala. La femei sentimentul matern are o conotatie afectiva, emotionala. Psihanalistii descriu doua tipuri erotice de femei : o Tipul matern sau uterin inclinata catre satisfactia si realizarea materna o Tipul seducator sau clitoridian inclinat catre activitatea erotico-sexuala si dorinta de seductie masculina. Cu un grad de sexualitate infantila, mai putin evoluata. Psihologia cuplului marital

Varsta optima pentru casatorie este intre 23-30 de ani. Elementul cel mai important il reprezinta alagerea partenerului La alegerea partenerului concura mai multi factori: sociologic, antropologic, psihologic. Ceea ce domina insa alegerea partenerului sunt asemanarile semnificative dintre acestia. Indivizii nu se casatoresc la intamplare, alegerea se face din indivizii care sunt asemanatori alegere pozitiva homogamie. Factorii homogamieie: o Sociologici : varsta, sex, religia, originea, rasa, locul de rezidenta. Nivelul socio-economic si de instruire profesionala. o Atropologici: corelatie pozitiva a fost remarcata intre diferitele caracteristici somatice ale partenerilor. (talia partenerilor). Sunt discutate si aspectele precum: bratele, latimea bazinului, etc. Sutter insa remarca faptul ca indivizii cu caracteristici asemanatoare evita se se casatoareasca intre ei, cautand persoane opuse temperamental. Persoanele violente tind sa se casatoreasca cu cele calme. o Psihologici: unul dintre cei mai comuni este IQ-ul. Burgess si Wallin sustin ca cei mai frecventi factori sunt reprezentati prin: tendinta catre autism, tendinte depresive, cicolotmie (forma usoara a tulburarii bipolare). Zondi persoanele au o atractie inconstienta fata de cei opusi lor.

Intemeierea familiei Este dpdv social si juridic un act contractual prin care doua persoane de sex diferit consimt in mod liber sa se uneasca, in vederea costituirii unui grup recunoscut social. Cuplul marital are la baza si o relatie emotional-afectiva, si o atractie reciproca fundamentata pe dorinta erotico-sexuala. Psihanaliza insista pe prima noapte a casniciei ca avand un rol decisiv Relatia sexuala dintre partenerii cuplului, indiferent ca are loc inainte sau dupa casatorie este absolut estentiala. Cuplul odata constituit, are ca urmare instituirea legala, social juridica a familiei. Relatiile dintre partenerii cuplului marital depind de modul de intemeiere a familiei, de structura dinamica psihosociala a acesteia (relatii interpersoanale, roluri, comunicare, climat afectiv, etc.) Starea de echilibru a familiei depind in mod direct si starea de echilibru psihic a membrilor acesteia. Societatea moderna cunoste doua tipuri de familie in raport cu tipul de casatorie a partenerilor cuplului conjugal: o Casatoria traditionala: are un caracter inchis, se realizeaza in conformitate cu principiile moral-religioase traditionale, fiind caracterizata prin urmatoarele aspecte: contacte stabilite intre parteneri prin traditie; relatiile intre parteneri se stabilesc in raport cu rolul pe care il au; scopul familiei este lupta pentru realizare; membrii familiei accepta situatii de compromis

reciproc; securitate bazata pe rolurile stricte ale fiecarui membru al familiei respective. o Casatoria moderna: difera fundamental de cea traditionala. Se intemeiaza in urma unor contacte dezvoltate prin sau in urma unor complicatii personale intre parteneri, adesea intamplatoare; relatiile se stabilesc in raport cu persoana si intersele fiecaruia; scopul familiei este lupta pentru dezvoltarea mutuala a membrilor acesteia; caracterizata prin sinergie efortul de unire a diferentelor; securitatea o da increderea reciproca admisa prin convenienta. Familia traditionala Contacte stabilite prin traditie In raport cu rolul Lupta pentru realizare Compromis (scarificu) Securitate bazata pe roluri Familia moderna Contacte dezvoltate in urma unor complicatii persoanle, situatii fortuite, etc In raport cu persoana Lupta pentru dezvoltarea mutuala Sinergie (unirea diferentelor) Securitate bazata pe incredere

In legatura cu dinamica grupului familial, raporturile dintre acestia pot fi extrem de variate: o Relatii de atractie si intelegere reciproca o De respingere sau conflictuala o Emotional-afective pozitive de iubire reciproca o Emotional afectice negative de ura o Comunicare incompleta sau defectuasa o Suspiciune sau gelozie o Trebuie luate in considerare si aspecte: atitudinea partenerilor cuplului conjugal fata de copii, modul de credtere si educare a copiilor, atitudinea fata de rude. o Relatiile dintre soti legate de statul si rolul fiecaruia o Situatii de dependenta, manifestari de violenta sau tiranie o Libertinajul o Neglijarea emotionala

7.Psihosexologia cuplului Intimitatea Sexualitatea, dpdv biologic este determinata se exigentele reproductive. La om se adauga intimitatea stabilita intre parteneri. Intimitatea = calitae particulara intre doua persoane si a nume a fi apropiat sub aspetc emotional-afectiv.

Aceasta legatura se bazeaza pe: atentii reciproce, responsabilitate, incredere, comunicare deschisa, sincera a sentimentelor, securitate prin sprijinul partenerului. Modelele sunt variabile in functie de persoanele implicate: sot-sotie, mama-copil. Cel mai important este raportul mama-copil. Intimitatea insa determina calitatea vietrii si a iubirii intre parteneri. R.J. Sternber: o Problema intimitatii relatie ce se constituie sub forma unei situatii triunghiulare, valoarea de experienta erotica depinde de intensitatea absoluta a trei componente, iar calitatea ei depinde la randul sau de forta lor relativa. o Echilibrul intre aceste componente ale iubirii dintre parteneri este intodeauna relativ, existand posibilitati infinit de variate in cadrul relatiei erotice: Latura cognitiva a iubirii: formata din toate acele lucruri pe care partenerii le stiu de la altii care, in finalm influenteaza diecizia de a iubi si de a mentine aceasta decizie. Latura motivationala: legata de pasiuni, preferinta pentru o anumita persoana. De ce se simte cineva atras de o persoana in mod eosebit si de ce altcineva ii provoaca o repulsie. Pasiunea este un fapt irational, fiind legat de pulsiunile inconstientului. Iubirea nu poate exista fara pasiune, in schimb pasiunea nu este suficienta pentru a garanta si a dezvolta stabilitatea viitorului cuplu. Latura emotionala: cuprinde toate elementele care presupun faptul de a trai unul alaturi de celalalt si din care rezulta sentimentul de legatur. Acesta nu corespunde pasiunii, pentru ca nu se insoteste necesar de dorinta sexuala.

Intimitatea este de doua feluri: o Cea legata de starea de a fi indragostit si produce acea situatie de intimitate fuzionala dintre parteneri o O alta mai slaba, mai matura in ceea ce priveste natura relatiei, permitand sa mentina si sa se dezvolte propria individualitate si autonomie. Probleme ale intimitatii: o Teama de intimitate: de ce nu exista intimitate in anumite cupluri? sau de ce apare o frica de intimitate mai mare decat cea referitoare la sexualitate? : dorinta de intimitate poate duce la departare din cauza anxietatii traite. De ce se intimitatea poate genera anxietate : intimitatea comporta capacitatea de a avea incredere deplina in celalalt , abandonand propriile masuri de aparare, de a se arata asa cum este, fara a exista teama ca celalalt va profita de aceste momente sau de punctele slabe. o Intimitatea nonverbala: implica doua elemente complementare: Elementul individual este contrariul pudorii, al izolarii. Reprezinta capacitatea de a comunica cu corpul, de a-ti arata corporalitatea

sau de a o pune in jocsub aspectul fizic dar mai putin erotic. Este o autoacceptare a sinelui si a propiului corp sau o mai buna maniera de a trai in armonie cu tine insuti Elementul relational - in a ru refuza ca partenerul sa se arate in a nu simiti dezgust sau intolerantafata de manifestarile corporale, neerotice ale celuilalt. In acest caz totul depinde de capacitatea de a te accepta , intrucat daca refuzi propiul tau corp iti va fi greu sa il accepti pe cel al altuia. o Intimitatea si comunicarea senzoriala: se mentine prin toate comportamentele care favorizeaza comunicarea senzoriala. Se poate realiza o buna intimitate prin telefon, scrisori. In intimitatea sexuala se cere cea mai mica distanta intre parteneri iar in aceast context, perceptia vizuala isi pierde din importanta, dar devin importante canale precum mirosul, pipaitul, perceptiile termice. o Intimitatea si sexualitatea: intelegerea raportului dintre cele doua, precum si acceptiunea difera intre barbat si femeie. Barbatul tinde sa subestimeze pielea ca organ erotic, dand preferinta penisului si senzatiilor acestuia. Femeia estre considerata mult mai sensibila, tinde sa-si distribuie perceptia erotico-tactila pe toata suprafata corporala cat mai extinsa, neglijand clitorisul si senzatiile acestuia. Intimitatea se releva ca a fi un element fundamental in viata de cuplu Realizarea intimitatii este ideea cheie in cadrul terapieie conjugale.

Stilul de viata al cuplului Fiecare cuplu are un stil propriu de comportament in care regasim zestrea psihologica(modelele de referinta) a fiecarui membru a cuplului, cu care intra in relatie. Modelele de referinta sunt preluate din familia de origine a fiecarui partener.. Exista tendinta de a impune propriul model, fara a tine seama de preferintele partenerului iar aceasta va duce la aparitia unor stari de tensiune emotional-afective, conflicte, putand in unele situatii duce la destramarea cuplului Ajustarea se poate face prin: o stabilirea unei directii comune, apriratii identice si a unei corespondente pe plan sexual. o Toleranta reciprocaa partenerilor, concesiile pe care le fac unul altuila o Factorul rational: aflarea elementelor pozitive ale modelului fiecarui partener, selectarea lor, reconstituirea si acceptarea acestuia ca un model comun.

Acesti factori pot duce la adoptarea unui nou model de viata, specific cuplului respectiv Noul stil de viata al cuplului ca fi format in raport cu persoanlitatea, temperamentul, valorile, etc ale partenerului.

Corelatiile psihosexuale ansamblul de fapte psihologice care demonstreaza existenta unor relatii, a unei influente reciproce intre functia sexuala psihica si ansamblul de manifestari psihice nesexuale. Reprezinta mihlocul dintre partea psihica si cea sexuala. Directe sau imediate se exprima prin sentimente sexualte precum iubirea, gelozia, pudoarea Indirecte sau mediate demostreaza influenta exercitata de psihism prin refularea tendintelor sexuale (caracteriologia sexuala) Corelatiile psihice directe Principalele sentimente asociate cu functia iubirii Psiholoogia iubirii relatiile bazate pe sentimentul de iubire intre doua persoane de sex opus poate laua diferite forme: Iubirea sexuala normala este mai mult de dorinta erotica, este ca o foame sexuala unde sunt cuprinse mai multe stari emotionale precum: iubirea pasionala, nevoia erotica, tandretea, iubirea de tip idealist, mistic sau religios Iubirea dorinta tenndinta de posesiune, mai mult sau mai putin geloasa , uneori cruda si violenta a individului fata de obiect. Iubirea pasiune apare ca o furtuna care domina intreaga persoanlitate sociala a individului, prezinta o emotie durabila in timp. Iubirea cerebrala se bazeaza pe interese si are un pronuntat caracter rational Iubirea idealista detasata de obiect avand un caracter narisistic, implica un spirit de sacrificiu fata de obiectul iubirii. Iubirea instinct este legata de o lunga perioada de adaptare, data in primul rand de obisnuinta Psihologia geloziei emotie durabila si penibila, legata de suspiciunea privind obiectul iubit, rusina asociata cu sentimentul de inferioritate, mania si ura indreptate catre obiectul sau persoanele vizate de subiectul respectiv. Variaza ca forma de manifestare in raport cu epoca, moravurile: La popoarele primitive: sentimentul deposedarii materiale a barbatului de femeia sa La musulmanii poligami: prin simpla contemplare a fetei femeii de catre un strain La europeni: sentiment foarte raspandit si cauza criminalitatii pasionale de tipul suicidului sau homicidului. Gelozia se imparte in trei grupe: Gelozia normala(concurentiala) instalarea durerii legata de credinta ca obiectul erotic este pierdut. Sentimente de ostilitate importiva rivalilor, cu

cun anumit grad de autocritica, tinde sa se faca responsabil pentru pierderea propiului Eu si de pierderea iubirii. Acest tip de gelozie nu este absolut rational, in sensul de a fi generata de relatii reale dominate portional si in intregime de Eul constient, intrucat isi are originea in sfera inconstientului, perpetuand impulsuri timpurii ale afectivitatii infantile, gelozia este traita atat de barbati cat si de femei. Gelozia proiectiva privine din manifestartea propiei lor infidelitati, sau din imboldul spre infidelitate trait anterior. Are caracter cvasiparanoid, ce ascunde fantezii ale propriei infidelitati. Gelozia paranoida forma cea mai grava si rezult din aspiratiile la infidelitate refulate, acest tip de gelozie corespunde unor homosexualitati latente. Persoanele geloase au o structura a psihologica a persoanlitatii: o Neliniste trezita si intretinuta de teama o Incapacitatea de a putea intretine la partener sentimentul iubirii o Impresia ca este tradat in sentimentele sale o Ideea de a fi respins de partenerul sau o Impresia de obstacol al posesiuniipartenerului o Impresia unui sentiment de inferioritate Acestea au consecinte asupta comportamentului si modului de a gandi: manie, ura, tensiune, depresie, etc. Modul de a fi gelos diferea in cazul barbatului, femeia este mult mai freecvent si mai puternic geloasa. Pudoarea este in relatie imediata cu exercitatrea functiei erotice si constanta in asociatie de idei adesea de natura subconstienta, privind posibilitatea unei conduite sexuale. Caracteristica principala este tendinta de a se ascunde privirilor publice, fiind conduita cu aparenta antierotica. Nu exista in mod natural- este un produs al educatiei si al modelului sociocultural. Fiind o refulare erotica sistematica, impusa cultural, este apreciata ca o ipocrizie. La barbat - ascunderea organelor sexuale, la femei ascunderea sanilor, coapselor, organelor genitale. Corelatiile psihosexuale mediate Viata psihica a individului este influentata de variatiile functiilor sexuale. Atractia si repulsia sexuale, in plan erotic sau psihologic, actioneaza ca un magnet ce orienteaza directia gandirii, al emotiilor si a comportamentului. Doua grupe de indivizi: Indivizi dominati de viata sexuala, de nevoia imperioasa a satisfacerii instinctelor, a trebuintelor sexuale

Indivizi detasati, dezinteresati de nevoia satisfacerii trebuintelor sexuale Caracterul este rezultanta a miscarilor vietii afective in care sexualitatea reprezinta o parte integranta. Hesnard - sinteza a trasaturilor de caracter influentate de tendintele instincutului sexual: Tendinte posesive si captivante: spirit trainic, posesiv, gelos, nevoia de autoritate Tendinte posesive conservatoare: spirit economic, parcimonioios, colectionarism, ordine, incapatanare. Tendinte posesive productive: mania distrugerii obiectelor, instabilitatea gusturilor erotice, superficialitatem aptitudine pentur creartia artistica. 8.sexualitate la varsta a treia La varsta a treia glandele continua sa mai produca hormoni, dar aceasta activitate este diminuata continuu La barbati impotenta si scaderea considerabila a feritlitatii La femei incepand cu menopauza dispare capacitatea reproductiva, scaderea libidoului. Batranetea este vazuta ca o etapa a vietii individului acest aspect este esential in intelegerea psihosexologia varstei a treia. Omul care imbatraneste se caracterizeaza printr-un proces de incetinire, de lentoare generala, legata de o scadere a vitalitatii. Pe plan psihologic transformarea persoanlitatii de la extroversie la introversie Gandirea creatoare este diminuata concomitent cu capacitatea de invatare Apar stari de apatie Motivatia devin monotona Labilitate emorionala Ingustarea egocentrica a preocuparilor individuale. Se accentueaza particularitatile de caracter si aparitia unor aspecte noi ce au fost pana atunci in stare latenta Etc...etc.

Particularitatile psihosexuale ale varstei a treia Se considera ca viata sexuala a batrnaului se caracterizeaza pein persistenta libidoului dar diminuarea capacitatii de erectie si orgasm Aceste aspecte favorizeaza aparitia unor tendinte deviante, perversiune, precum: voyerismul, pedofilia sau exibitionisamul. Kinsey activitatea sexuala se diminueaza progresiv, in mod regulat pana la batranete, nu brusc Dupa unii autori activitatea sexuala depinde in mare masura de statutul sau social, La batrani viata sexuala are o conotatie sexuala negativa, care stirbeste seriozitatea

La bartranete se observa o stergere importanta a caracterelor secundare si se constata o egalizare a sexelor. Egalizarea fiziologica si diminuarea sexualitatii la batranete vor orienta activitatea catre alte domenii de preocupare, dar pot si contitui, in egala masura, conditii de aparitie unor conflicte de ordin nevrotic. Crizele de involutie psihosexuala: trecerea de la maturitate la varsta a treia este marcata de etapele sau crizele de involutie. Femei menopauza. Barbati andropauza. Acestea vor aduce modificari importante pe plan psihobiologic. A. Hesnard distinge doua aspecte psincipale in cadrul sexualitatii la varsta a treia: o Exacerbarea functie erotice : apare la varsta critica, corespunde perioadei preinvolutive. Este mult mai stearsa la femei si mai tarzie la barbati Prima etapa se manifesta prin exaltare de tipul hipersexualitatii care, in cazul barbatilor este destul de prelungita in timp In jurul varstei de 50 de ani indivizii isi simt vviata intima profund modificata, fapt care ii afecteaza moral. Barbatii devin subit mai interesati de evenimentele sexuale, dezvolta sentimente de gelozie fata de eventualii concurenti mai tineri Femeile dezvolta pasiuni subite si zgomotoase, axate in special pe barbati mai tineri, fata de care dezvolta o gelozie violenta. In unele cazuri aceste furtuni pasionale se manifesta zgomotos, gelozie si tandrete excesiva, interpretari de tip delirant erotic avand in tema partenerul Deturnare a erotismului crtica asupra copiilor Mamele dezvolta pasiune exagerata fata de fii. o Declinul functie erotice: Urmeaza imediat exacerbarii funcitei erotice. Se instaleaza rapid si brusc diminuarea marcanta a functiei sexuale, adesea cu caracter definitiv. Dupa 55-65 de ani su instaleaza o noua situatie cu caracter conflictual, cauzata de discordanta frapanta dintre virilitatea cerebrala, la care individul nu poate renunta si o deprecesiune fizica evidenta.. Apetitul sexual are un caracter neobisnuit : orientat catre tineri sau chiar copii. Maifestarile sunt ludice si pot lua forma unor persoanlitati caricaturale

Varsta critica o Reprezinta etapele de criza psihobiologica de involutie a individului. o Inplan biologic stergerea partiala a caracterelor sexuale secundare o Diminuarea functiei erotico-sexuale o Se impune:

o o terapie de tip protectovo-corectva o Masuri de igiena mintala si sexuala o Psihoterapie specifica Menopauza o Menopauza sau climaxul prepezinta oprirea definitiva a menstrelor datorita epuizarii funcitie ovariene o Fenomen fiziologic natural 45-55 o Momentul critic al treceri de la varsta adulta la batranete a femeii o Premenopauza: o Caracterizata prin neregularitatea mentrelor o Poate dura luni sau chiar ani o Tulburari congestive sau vasculare, verive, stari depresive, tensiune arterial o Aceste modificari sunt legate de pulseele de hiperfoliculimie o Bufee paroxistice de metoragie ce mimeaza mentrele o Menopauza o variabila ca durata o consta in suprimarea completa a menstrelor o la femeile din mediul urban menopauza este insotita de tulburari, pentur cele din mediul rural decurge mai linistit, mai usor de suportat o tulburari neurovegetative, vasomotorii, bufeuri de caldura cu transpiratii generalizate o tulburari vasomotorii cefalee o apar modificar de tip psihic si caracterial o senzatie de disconfort o acuza scaderea memoriei o instabilitate emotional-afectiva cu varitatii ale dispozitiei o libidoul se reduce, fata de faza de premenopauza unde este prezent sau accentuat, pana la totala disparitie o cresterea in greutate o scaderea elasticitiatii cutanate o apar riduri o pilozitate faciala si corporala o vocea se ingroasa o se atrofiaza ovarele o scade in volum urterul o vaginul se modifica in lungime si adancime o Postmenopauza: o Ovarul intra in stare de repaus functional o Unele femei prezinta o stare de liniste fiziologicasi psihologica o In unele cazuri se inregistraza caractere de tip nevrotic strare continua de neliniste, etc anxietate ipohondrie

obsesii, fobii idei delirante de gelozie, erotomanie cleptomanie dispomanie

Andropauza: o corespondentul menopauzei si marcheaza intrarea in varsta critica trecerea de la perioada adulta la varsta a treia o incetrea functiei sexuale la barbati o poate fi insotita de un sindrom de anxietate o lentoare intelectuala o poate incepe uneori chiar in jurul varstei de 30 de ani, dar in majoritatea cazurilor in jurul varstei de 70 o este un sindrom dificil de apreciat o in general este insotita de unele schimbati de tip comportamental. o Hipersexualitate o Impresia unor revigorari fizice sexuale o Inclinatii catre aventuri erotice, se orienteaza catre fete tinere.

9 Tulburarile endocrine sexuale


o Numerosi specialisti au subliniat importanta functilor endocrine in configurarea sexului precum si a patologiei sexuale. o Nu numai glandele sexuale , ci si alte glande endocrine contribuie la edificarea identitatii sexuale al indivizilor. Din acest motiv, in patologia endocrinosexologicca trebuie acordata atentie, in egala masuta, si altor aspecte endocrine, diferite de cele sexuale. Sindromul de insuficienta sexuala o Se caracterizeaza printr-o incompleta dezvoltare sau maturizare a glandelor sexuale, fapt care face ca identitatea sexuala a individului sa aiba de suferit, iar comportamentul sau psihosexual sa fie deficitar o Forme de manifestare: 1.Eunucoidismul: lipsa masculinitatii sau anarrhenia este reprezentata prin absenta secretiei testiculare, rezultand fie dintr-o aplazie concgenitala a testiculelor, fie datorita unei orchite de origine urliana din perioada primei copilarii, fie datorita castrarii. Aspect infanti Membre lungi, in special cle inferioare Absenta a caracterelor sexuale secundare Psihic caracter servil si intrigant o Criptorhidia: Consta in oprirea testicului intr-o parte a traiectului de coborare Conduce la sterilitatea individului, nu la situatii de tipul eunucoidismului

Nu sunt prezente tulburarile psihice 2. infantilismul notiune clinica, in primul rand, de factura morfo-somatica, privind constitutia fizica a individului orpirea dezvoltarii fizice la stadiul infantil, cu ointarziere considerabila, de tipul insuficientei partiale, a glandelor sexuale, avand implicatii asupra aparitiei si dezvoltarii caracterelor sexuale secundare individul are caracter infantil A.Hesnard - 3 forme: infantilismul partial tardiv al adultului, sindromul adiposo-genital babinski-froehlich insuficienta orhitica cu depunere adipoasa considerabila, caracter feminizat, nedezvoltarea penisului si absenta partiala a caracterelor sexuale secundare. A. Porot aspecte clinice ale infantilismului: inflantilismul de origine glandulara tiroidian sau hipofizar - cu afectarea intelectului glandular fara afectarea intelectului tip Lorraine sau reversibil Gandy 3. Senislismul: o reprezentat prin involutia functiilor endocrine sexuale la varsta a treia o forme de manifestare : geromofism, gerodermia genito-distrofica

sindroamele de hiperactivitate sexuala se caracterizeaza printr-un hipererotism exagerat, poate imbraca forme clinice diferite in raport cu varsta la care apare o macrogenitosomia precoce se intalneste la copii, de regula la baiei se instaleaza inaintea pubertatii dezvoltare brusca si masiva a caracterelor sexuale secundare maturizarea organelor sexuale pilozitate faciala si corporala aparitia apetetitului sexual o hipersexualitatea la adult se datoreaza fie unui anumit tip constitutional endocrino-sexual, in sepcial la barbati fei afectiuni tumorale de tip hipersecretant gonadic se constata o crestere a apetitului sexual o hipersexualitatea si varsta critica

hipersexualitatea este frecventa acolo unde persoanele traverseaza crizele de involutie femeie menopauza, bufee de hipererotism ciu accentuarea apetitului sexual barbati andropauza

sindroamele de intesexualitate morbida tulburarile incluse in aceasta grupa, dupa Maranon, se refera la situatiile in care caracterele individuale de tip feminin si cele de tip masculin apar amestecate in proportii variabile este exagerarea morbida a unei bisexualitati normale si atenuate, existente in stare latenta la toti indivizii. Forme clinice: o Hermafrodismul: Se considera ca reprezinta coexistenta simultana a unor elemente anatomice masculine si feminine Are si o conotatie gentica, in acest caz aparand ca o forma de nediferentiere sexuala Doua aspecte in cadrul acestui sindrom: Hermafrodismul psihologic inversiunea sexuala care se refera la o anumita atitudinede ambiguitate a individului in relatiile sale erotice, vizand preferinta pentru un anumit sex al partenerilor Hermafrodismul biologic malformatii ale aparatului genital al individului, cu coexistenta unor parrti masculine si feminine, fiind vorba de anomalii biologice cu substrat genetic. o Pseudohermafrodismul: Acest tip de tulburare ridica probleme de diagnostic diferential, fiind destul de greu de etichetat Aspecte clinice: P.h. masculin sau androginismul caracterele masculine par a fi dominante P.h. feminin - caracterele feminine sunt dominante P.h. frust reprezentat prin vilirismul simplu la femeie sau feminismul simplu la barbat P.h. partial manifestat prin criptorhidie si hipospadias sau prin ginecomastie la barbat Sindroamele de intersexualitate episodica Se manifesta prin tulburari cu caracter tranzitoriu, legat de crizele de dezvoltare psihosexuala de la pubertate, adolescenta si varsta critica de involutie psihosexuala Anorexia mintala cu manifestari particulare intalnite la tinerele de varsta adolescentei, caracterizat prin patru grupe de simptoame principale: anorexie, scaderea in greutate considerabila, amnoree, o stare mintala particulara.

o Afectiunea debuteaza, dpdv clinic, la scurt timp dupa instalarea pubertatii intre 15 si 25 de ani. o Restrangere progresiva a regimului alimentar o Amnoreea totala o Simptome asociate hipotensiune arteriala, slabirea pulsului, bradicardie, tulburari vegetative, hipotiroidie o Trei faze descrise de Laseque: Reducerea drastica si progresiva a aportului alimentar Cand anorexia este instalata, bolnava declara ca se simte bine Stare de casexie(slabiciune profunda) avansata, astenie, apatie. o Unii au facut o legatura intre anorexia mintala si schizofrenie, prin caracterul narcisistic si inchiderea in sine, izolarea .

10. tulburarile de persoanlitate sexuala Se pune accentul pe diomensiunea psihologica, spre deosebire de capitolul anterior, In acest caz, distingem doua mari categorii de aspecte clinice: o Tulburari de identitate sexuala o Tulburari de orientare sexuala

Tulburarile de identitate sexuala In conformitate cu DSM III- R , tulburarile de identitate sexuala apar ca o incongruenta intre sexual atribuit si identitatea sexuala a persoanei Identitatea sexuala = sentimentul de a sti carui sex apartii sau constiinta de a fi barbat/femeie. Tulburarile pot fi usoare sua severe. In cazul in care sunt usoare: persoana este constienta de sexul ei, dar in acelasi timp experimenteaza discomfortul si sentimentele de inadecvare fata de sexul atribuit. In cazul tublurarilor severe , precum transexualitatea, nu numai ca este deranjata de sexul atribuit, dar concomitent se simte ca apartine sexului opus. La copii se manifesta diferit: o Comportamentul baietesc la fete

aversiune marcanta fata de tinuta vestimentara feminina, dorinta de a purta o vestimentatie masculina si repudierea caractgeristicilor anatomice ale sexului feminin, Fetel din aceasta categorie au de obicei un antural masculin, prezinta interes pentru jocuri brutale, dezinteres pentru jocuri feminine Refuza sa urineze in pozitie sezanda, spera ca vor avea penis, nu doresc sa le creasca sanii si sa aiba menstre o Comportamentul efeminat la baieti Tulburare profunda a semntimentului normal de masculiinitate Sunt preocupati de activitati feminine Prefera vestimentatia feminina Se simt bine in anturajele feminine/evita anturajele masculine Spera ca vor deveni femei cand vor creste. La adolescenti si adulti sunt in mod specific marcate de anumite caracteristici. o Disconfortul persistent sau recurent si sentimentul de inadecvare in legatura cu propriul sex o Travestirea in rolul sexului opus, in realitate sau imaginar o Apare mult mai frecvent la barbati o Forma cea mai conturata este reprezentata de transsexualism - trairea unui sentiment de disconfort cu privire la sexul lor anatomic, doresc sa fie debarasati de organele genitale si sa poata trai ca persoanele de sex opus. (desi cazul poate fi legat de evenimente psihotraumatizante in viata acestuia)

Tulburarile de orientare sexuala Se includ in tulburarile de persoanlitate sexuala a individului Cea mai importanta tulburare o reprezinta homosexualitate Tendintele homosexuale apar si se fixeaza la pubertate la ambele sexe Pubertatea este o faza echivoca ce favorizeaza aparitia mai multor perversiuni sexuale, moment care conditioneaza directia de manifestare a reflexului erotic, in sens homosexual sau heterosexual E. Kraepelin Acesti factori vor favoriza actiunea influentelor exogene in determinarea orientarii homosexuale prin seductia raporturilor homosexuale care vor determina deturnarea libidoului A.Alder rolul anxietatii in orientarea homosexuala si satisfacerea libidinala o Teama indusa de sexul opus, motivata,m in primul rand de esecurile datorate primelor experiente sexuale o Frica sexuala a barbatului fata de femeie poate avea cauze si forme diferite o Efectul acestor esecuri primare ii vor genera o stare de inhibitie cu deturnarea in directia homosexualitatii o A.Alder orientarea homosexuala secundara anxietatii este o atitudine simbolica prin care perosna frustrata ncearca, compensator, sa si afirme superioritatea sexuala pentru a-si anula complexele de inferioritate datorate esecului in relatii cu persoane de sex opus

Freud subliniaza influenta majora a atitudinii narcisistice exagerate in geneza homosexualitatii. o Trecerea de la supraestimare la estimarea erotica a persoanelor de acelasi sex, pare ca o proiectie sau ca o prelungire a propiului narcisism. o Aceasta veritabila inchidere in cercul homo-erotic reprezinta o forma particulara de compensare a imaginii de sine in sfera constiintei traumatizate si frustrante, printr-o noua supraevaluare, in raporturile cu celalalt o cercu homosexual ca forma de cuplu homo-erotic vca avea ca efect restructurarea imaginii de sine traumatizate si a unei identitati sexuale incerte, prin compensarea reciproca data de intalnirea a doi parteneri de acelasi sex. Fiecare dintre acestia va vedea in celalalt asa cum de fapt vrea el sa fie. exibitionismul la homosexuali apare ca o atitudine de negare a unui conflict de inferioritate si de depasire a unei situatii de marginalizare sociala H. Ellis - considera homosexualitatea ca pe o consecinta a sentimentului de aversiune fata de persoanele de sex opus, raportata tot la un esec sexual anteriorcare va genera o atitudine de ostilitate si respingere Majoritatea autorilor recunosc dincolo de cauzele discutate, existenta unui element contagios de snobism si moda raportata la decadenta civilizatiei moderne Maranon Dupa Fay , homosexualitatea este o conduita rezultand din apetenta electiva sau simpla preferinta a unui subiect pentur indivizii de acelasi sex Autorii includ aceasta categorie urmatoarelor situatii o Invertitii sexuali care se complac mai mult in atitudini erotice care implica rafinamente idealiste si platonice; starile nevrotice sau psihonevrotice, caractgerizate orintr-o regresiune a dezvoltarii sexuale, avand ca efect un sentiment de infoerioritate, teama de esec sau lipsa de responsabilitate o Homosexualii structurali a caror sexualitate se exprima in forme proiectiv sublimate in literatura cu caracter tematic obsedant (O. Wilde, M. Proust) o Homosexualii ocazionali care apeleaza la parteneri de acelasi sex din pricina unor conditii impuse de viata (internate, cazarmi, penitenciare) aceasta forma poate fi insotita de forme depresive obsedante ulterioare, remuscari, stari de angoasa, etc. o Perversii constitutionali , termen deja abandonat, care aminteste de nosografia psihiatrica a secolului XIX, legata de teoria degenerescentei a lui V. Magnan, de ideile psihiatrice a le lei A. Morel si tezele lui C. Lambroso. In aceasta grupa intra homosexualii propriu-zisi, , constitutionali, cu inclinatii nete si exclusive catre acelasi sex, crupati in cercuri speciale, care fac prozeliti; o Forme episodice de homosexualitate pot fi intalnite la epileptici, alcoolici, schizofrenici si in cursul starilor dementiale. Blech si Kraffr- Eebin disting doua grupe de homosexualitate:

o Homosexuali veritabili sau congenitali pe baza de degenerscenta psihica, de factura genetica. Freuda a insistat si el asupra unei anumite fragilitati ale persoanlitatii homosexualilor la care se deceleaza trasaturi psihonevrotice ce favorizeaza tendinta la inversiune. o Pseudohomosexualii imitatia unor roluri negaticem moda, situatii de promiscuitate Homosexualitatea este considerata o atractie sexuala nenaturala, pentur persoanele de acelasi sex, din punct de vedere psihologic, homosexualitatea prezinta doua categorii de aspecte: o Homosexualitatea ego-distimica - indivizii declara ca nu au niciun fel de satisfactie cu partenerul de sex opus , recunoscand in mod direct si deschis atractia lor pentru persoanele de acelasi sex. o Homosexulaitatea ego-sistonica masculina sau feminina, considerata ca fiind o tulburare mintala neta, ce se manifesta ca o atractie pentur parteneri de acelasi sex, atractie ce domina intreaga lor persoanlitate si conduita sub toate aspectele psihologic, social, moral. Homosexualitatea masculina:- pedeastria si sodomia o Pedeastria atractia pentru baieti, adolescenti, inglobeaza ansamblul unor relatii carnale de tip homosexual. A fost larg practicata in antichitate Se raspandeste cu usurinta in colectivitatile masculine in care promiscuitatea este prezenta o Sodomia termenul inspirat din mitul biblic despre cetatea Sodoma, unde era practicata Majoritatea specialistilor recunosc in cadrul homosexualitatii doua tipuri: virilii si femininii. homo-erotici subiectivi (feminini), homo-erotici obiectivi (masculini. Homosexualitatea feminina tribadism, lezbianism, safism.\ o Este relatia sexuala sexuala intre doua femei si are in mod frecvent caracterul masturbarii reciproce o Acest tip de persoanlitate invertita ocupa un loc intermediar intre adolescenta si adult o Poate imbraca doua aspecte: Inversiune regresiva catre puerilism tendinta exagerarii tandretei erotice, manifestate intre tinerele adolescente si femeile celibate cu sau fara copii. O inversiune de tip progresiv catre virilitate - accentuari a nediferentierii normale a libidoului. Slaba manifestare sau absenta instinctului matern o duce catre masculinitate, manifestarea unui comportament viril. o Se poate adaugat si tip, reprezentat prin forma super-activa, manifestat prin tendinte viriloide active. Aspecte caracteristice ale homosexualitatii feminine: o Precaritatea sau absenta instinctului matern o Tulburari ale libidoului, de regula diminuarea acestuia

o Atitudine libidinala pasiva o Tendinte viriloide in comportament o Anxietate produsa de raporturile sexuale cu barbatii, considerate acte de violenta cu caracter rapid si brutal. Aspecte psihologice ce tin de conduita homosexuala: Imaturizare emotional-afectiva a indivizilor Existenta unor frustrari sau traume emotional-afective in copilarie, ce au generat o stare de angoasa Tata tiranic sau posesiv, in cazul baietiilor, mama hiperprotectoare, in cazul fetelor, fapt care a creeat o situatie oedipiana de tip negativ Imaturitatea sexuala in planul mintal si emotional-afectiv Incapacitatea de a isi stabili rolul exact in cupluri Nevoia de a cauta un partener de acelasi sex , in care sa se proiecteze, in felul acesta sa se identifice si sa devina dependent. Tulburarile de identitate si orientare sexuala , dincolo de aspectele de patologie sexualaau un element comun, alterarea comuna legta de imaginea de sine a individului. Rolul imaginii de sine explica acum, in mare masura, relatia care exista intre tulburarile de identitate sexuala si cele de orientare sexuala. Imaginea de sine in sfera sexologiei are in primul rand o implicatie valorica cu implicatii biologice, morale si sociale. impresia traita de a fi barbat, de a fi femeie Al doilea aspect: recunoasterea de catre celelalte persoane a unei imaginipe care o persoana o reprezinta. starea de fapt a individului, un anumit tip de prezenta, ce ii confera o anumita identitate si un anumit rol in raporturile ca atare.

11. tulburarile de dinamica sexuala


Specific: o Absenta oricarei tulburari de natura organica si care ar putea sa efecteze sfera anatomica a organelor sexuale. o Suferintele subiective sau obiective semnalate de bolnavi, ce se dovedesc a fi de ordin functional. Substratul acestor tulburari este legat de factorii psihotraumatizanti , emotionalafectiv care intervin in personalitatea individului sau in cadrul cuplului sexual respectiv

Tulburarile de dinamica sexuala la barbati

Examenul unui individ care se prezinta la consultatie pentru acest tip de tulburare presupune ceteva aspecte principale de care suntem obligati sa tinem seama: o Timiditatea, o anumita reticenta de a-si expune suferinta o Dificultatea prezentarii in fata medicului unor probleme intime, la prima intalnire. In investigarea tulburarilor de dinamica sexuala la barbat, au valoare cateva aspecte legate de istoricul bolii respective carora treuie insistat si anume: o Starea civila o Profesia si nivelul de cultura o Antecedentele persoanale, insistandu-se asupra alcoolismului, toxicomaniei, infectiilor veneriene o Varsta actuala si a inceperii vietii sexuala o Erectia o Ejacularea o Etc.... In ceea ce priveste formele de tulburare a dinamicii sexuale la barbat au fost studiate de numerosi specialisti. Impotenta sexuala o Persistenta la barbat a tulburarilor de dinamica sexuala (libido, erectie, intromersiune, ejaculare, orgasm) fata de o anumita persoana poarta numele de impotenta sexuala o Doua criterii de clasificare: Semiologic din acest punct de vedere, impotenta sexuala se caracterizeaza prin cateva aspecte care ne permit sa vorbim de anumite tipuri clinice, dupa cum urmeaza: absenta libidoului, tulburari de erectie, imposibilitatea de intromisiune, tulburari de ejaculare, tulburari de orgasm. Etiopatologic impotenta sexuala organica - cauze neurologice, vasculare, etc. Impotenta sexuala de tip functionala patogena este mult mai frecventa, poate fi determinata de factori multipli precum debutul vietii sexualem impotenta sexuala de tip reactiv, impotenta primara dina cauze nevrotice pure. o Priapismul Este starea opusa impotentei Stare de erectie continua, dureroasa, ireductibila Nu este indusa si nici insotita de excitatii sexuale Subiectul acuza dureri pelviene, dificultati ale actului sexual Incapacitatea de a atinge ejacularea, implicti orgasmul Doua form din punct de vedere clinic: Piapismul primar cu caracter ireversibil Piapismul secundar cu caracter ireversibil pseudopiapism o Tulburarile sexuale la barbat sunt puternic dublate de o anumita traire subiectiva a pacientului, cu caracter special. o Apare anxietatea de posibila pierdere a capacitatilor virilr

o Este necesara inteventia cu mult tact si sustinerea din punct de vedere psihoterapeutic. Tulburarile de dinamica sexuala la femeie o Din punct de vedere clinic, tulburarile de dinamica sexuala par a fi mai nuantate la femeie o Sunt traite deosebit de intens in planul intim, subiectiv al femeii respective. o Se cere abordarea cu mult tatct al acestui tip de problema o Femeile au o atitudine diferita in raport cu tulburarile de dinamica sexuala fata de barbati o Ele suporta de mai mult timp si se prezinta mai tarziu la medic o Ea cauta sa mascheze aceaste tulburari fata de parteneri de teama de a nu fi abandonate, astfel cauta se creeze impresia unei satisfactii reciproce. o Vaginismul o Stare anormala in care sexul este imposibil de realizat din cauza unei contracturi reflexe si involuntare a musculaturii perineului si a ridicatorilor anali ai femei. Se produce un relfex de aparare a femeii impotriva realzarii actului sexual. o Punctul de plecare a contracturii musculare este determinat de contactul organului genital al barbatului cu mucuasa vulvara a femeii care este hipersensibila o In unele cazuri se produce penis captivus - contracarea vaginului in timp ce penisul este imers, ceea ce va duce la retinerea penisului in aceasta postura o Femeia descrie contractura pe fondul unei actiuni de tip involunta , fenomenul aparand pe fondul anxietati , legata de teama de a nu fi ranita de penertare. o La acest tip de femeie s-a constatat o nevoie marita de tandrete, mai importatnta decat penetrarea. Nevoia de pregatire inaintea actului sexual. o Vaginismul persista si se intensifica la unele femei direct proportional cu cresterea dorintei actului sexual o Barbatul poate contribui la aparitia vaginizmului printr-o atitudine brutala si egoista fata de modul de apropiere si de actiune sexuala asupra femeii respective o Poate aparea si la menopauza o L. Friedman distinge trei tipuri de femei, in aceasta privinta: Tanara glaciala, crescuta departe de preocuparile si pericolele vietii sexuale, protejata si compet ignoranta in acest domeniu Tipul de femeie agresiva, dominanta, ce nu accepta ca sot sau partener decat pe barbatul pe care stie sa o domine Tipul de femeie ce nu-l doreste pe barbat, ci numai copilul pe care lar avea cu acesta, astfel ca actul sexual nu are pentru ea decat semnificatia maternitatii implinite. o Se descriu doua forme de vaginism din punct de vedere clinic: Vaginismul primar legat de situatii conflictuale de tip nevrotic sau frustrari

Vaginismul secundar sau simptomatic apare ca o consecinta a unor tulburari organice sau functionale ale aparatuli genitalal femeii. o Dispareunia se numeste dispareunie orice senzatie dureroasa locala provocata de raporturile sexuale intr-un anumit moment al acuplarii. Durerile pot fi localizate la noivelul vaginului sau pot avea un caracter difuz, in toata sfera genitala, cu iradieri in pelvis. Se mai poate asocia cu tulburari disfunctionale psihosexuale, cum ar fi : vaginismul, frigiditatea, dismenoreea, nevralgii, pelviene diverse, alte obstacole ale cailor genitale ale femeii. Din punct de vedere clinic se descriu doua forme: Dispareunia primitiva care apare la inceputul vietii sexuale Dispareunia secundara ce apare dupa o anumita perioada de activitate sexuala normala a femeii. Durerea poate aparea la inceputul contactului sexual , in timpul acestuia sau imediat dupa consumarea raportului sexual Din punct de vedere etiopatogenic , sunt incrimitati mai multi factori: Cauze organice reprezentate prin: cauze vulvo-genitale, pelviene ginecologice, endocrine, coitus interrumtus Cauze psihogene, reprezentate prin: conflicte, sentimente de culpabilitate, anxietate, preocupari obsesive, stari ipohondriace. o Frigititatea Este starea femeii caracterizata prin imposibilitatea de a avea un orgasm obtinut prin contactul vaginal cu un partener heterosexual poarta numele de frigititate (anafrodisie, anestezie sexuala sau anorgasmie feminina) W. Strekel o femeie frigida este indiferenta fata de viata conjugala iar in timpul actului sexual ea este frustrata de emotiile si senzatiile sexuale, care sunt, atunci cand acestea exista, extrem de reduse si nu ating niciodata starea de orgasm. Sotul este cel care remarca primul si are o reactie deosebit de violenta in toate situatiile de frigititate din cursul vietii conjugale. Femeia frigida este, dimpotriva, este mult mai retinuta, se jeneaza si nu apeleaza decat foarte rar la medic. Cauzele pot fi biologice, de natura organica, dar mai poate fi si de natura pur psihogena Factorii psihotraumatizanti au un rol deosebit de important in aparitia frigiditatii, care este considerata din punct de vedere psohosexual, o nevroza in doi. In sensul acestam se considera frigiditatea este adesea legata de prezzenta unui partener lipsit de tact, in asemenea masura incat se poate afirma ca nu exista frigiditate, ci barbati nepriceputi

Frigiditatea poate beneficia de psihoterapie, in special de cuplu.

Tulburarile comune de dinamica sexuala o In aceasta categorie se inscriu tulburarile care apar in mod egal la ambii parteneri o Apareunia si hemipareunia sunt reprezentate prin copulatii incomplete sau chiar imposibil de realizat intre partenerii cuplului sexual. o Cauzele la barbat : o Cele mai frecvente: fimoza sau hipospadasismul o Cauzele la femei: o Absenta congenitala a vaginului o Uter dublu o Uter sau vagin septat o Himen neperforat o In ambele situatii se pote interveni chirurgical o Hipersexualitatea la barbati o Performante sexuale pe perioade lungi din viata acestora o Caracterizata printr-o erotizare excesiva, ajungand in unele cazuri la obsesii, tulburari de comportament cu acte antisociale, agresivitate sau atentate la bunele moravuri sociale o Formele de manifestare la barbati: Donjuanismul comportament hipersexual, caracteristic seducatorului de cariera care alearga dupa femei, le seduce si le poseda, fiind incapabil sa se ataseze de vreuna dintre ele Modelul Casanova tipul preferat al mai multor femei. Acesta se caracterizeaza prin necesitatea sexuala urgenta de a se razbuna pe fiecare femeie, considerand ca ea l-a ranit in amor propriu Satiriazul manifestarea in cursul careia impulsiunea sexuala apare ca o stare de excitatie permanenta si ierzistibila, individul fiind oricand amator de a avea relatii sexuale Tipul barbatului viril care corespunde manifestarilor hipersexuale din cursul fazei de andropauza o Hipersexualitatea le femeie o Se manifesta prin erotism excesiv, legat in special de dereglari endocrine o Trei tipuri descrise de W. Pasini: Hipersexualitatea care este activitatea sexuala superioara mediei ca frecventa si intensitate, dar inca destul de bine controlata de femeie. Nimfomania ce reprezinta o necesitate incontrolabila si permanenta de a avea relatii cu orice pret, cu orcine, oricand Erotomania este un comportament sexual inadecvat, avand la baza un delir erotic foarte sistematizat tematic. Este

comuna atat femeilor cat si barbatilor. Este ideea deliranta de a fi iubit in absenta oricarei forme de raspuns din partea presupusului partene la care se refera persoana deliranta. Aceasta afectiune poate fi intalnita in cursul evolutiei clinice a unor psihoze de tip paranoic sau paranoid, in PDM sau PGM