Curs 3

1. Conceptul de moarte si definitia mortii.

2. Constatarea decesului. Standarde de
diagnostic ale mortii si criteriologie medicala
3. Semnele cadaverice
4. Tanatocronologia si intervalul postmortem.
5.Reactia vitala.
6. Examinarea antropologica medico-legala
7.Entomologia medico-legala
1. CONCEPTUL DE MOARTE SI DEFINITIA MORTII
Se pot pune doua intrebari cu privire la moarte:
1.Ce este moartea?
2.Cum se stabileste ca o persoana a murit?

1.1 Ce este moartea?

• Def. conceptuala: Moartea este incetarea vietii
• Ce este viata?
-o calitate ce separa viata de moarte
-un principiu (vital) care anima
-o stare a organismului caracterizata prin proprietati biologice:
1.Structura celulara si organizare
2.Metabolism
3.Homeostazie
4.Adaptare, schimburi
5.Reactie la stimuli
6.Crestere
7.Reproducere
Structura/functie
Def. organismica (biologista): Moartea ca incetare ireversibila, iresuscitabila a functiilor cardio-
respiratorii si/sau cerebrale.
Intrebari:
1. Incetarea functionarii organismului ca intreg (moartea biologica) sau doar a unei/unor
“parti” ale sale (structural/functional)? Care “parti” sunt mai importante?
De ex. in moartea cerebrala creierul este mort si o data cu el viata rde relatie este
incetata dar la acel moment restul tesuturilor poate prezenta inca metabolism activ si
transplantate pot continua sa activeze in noul organism gazda (deci nu sunt moarte).
Notiunea de functii “vitale”: cardio-circulatorie, respiratorie, cerebrala criticata medical
(toate functiile sunt vitale, oricare dintre functiile organismuliu daca ar fi definitiv incetate ar
altera functionalitatea intregului.
2. Oprire ori incetare? Incetare: oprirea este pentru un moment, incetarea este
definitiva, permanenta.
3. Incetare “definitiva” (permanenta) sau “ireversibila”? Permanenta (static) sau
ireversibilitatea (dinamic)? Ireversibilitate: o data ce functiile cardio-circulatorie ori cerebrale
sunt oprite, masura imediata este de resuscitare a functiilor oprite (resucitare cardio-
circulatorie) iar numai dupa constatarea ireversibilitatii opririi, ceea ce o face a deveni
definitiva, ireversibila, se poate constata incetarea ireversibila si deci decesul.
4. Incetarea ca un moment sau ca un proces? Moment definit de momentul incetarii
ireversibile (momentul incetarii resuscitarii sau momentul declararii mortii cerebrale
dupa caz)
 Cadrul legal
– Legea 95/2006, titlu VI, Art. 147. – “Prelevarea de organe, ţesuturi şi celule de
la donatorul decedat se face în următoarele condiţii:
– 1. se defineşte ca donator decedat fără activitate cardiacă persoana la care s-
a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabilă şi ireversibilă, confirmată
în spital de 2 medici primari. Confirmarea donatorului decedat fără activitate
cardiacă se face conform protocolului de resuscitare, prevăzut în anexa nr. 6,
excepţie făcând situaţiile fără echivoc;”

– 2. se defineşte ca donator decedat cu activitate cardiacă persoana la care s-a

constatat încetarea ireversibilă a tuturor funcţiilor creierului, conform
protocolului de declarare a morţii cerebrale prevăzut în anexa nr. 3;
– 3. declararea morţii cerebrale se face de către medici care nu fac parte din
echipele de coordonare, prelevare, transplant de organe, ţesuturi şi celule de
origine umană;”
2. Cum se stabileste ca o persoana a murit?
2.1 STANDARDE DE DG. ALE MORTII, CRITERIOLOGIE MEDICALA

1) Standardul cardio-pulmonar (concept organismic): legalizat in toata lumea

2) Standardul creierului ca intreg (moartea cerebrala, cerebrum = creier): legalizat

in toata lumea (sta la baza legislatiei transplantului de tesuturi si organe)

3) Standardul creierului inferior (moartea trunchiului cerebral): legalizat in Anglia

4) Standardul creierului superior (starea de persoana): nelegalizat

5) Standardul cavaderic (semnele cadaverice): legalizat

2.2 Conceptualizare disjunctiva:

1) Oricare standard dintre primele 2, unul fiind suficient
2) Oricare standard dintre primele 2 are aceeasi valoare legala
1. STANDARDUL CARDIOCIRCULATOR SI PULMONAR (definitie organismica –definirea opririi unui organ- oprirea
inimii, oprirea respiratiei). Consta in demonstrarea opririi ireversibile, iresuscitabile a functiilor
cardiocirculatorie, respiratorie
Avantaje: bazate pe observatie, usor de detectat, de investigat.
Dezavantaje: nesigure, valoare incerta, necesita cunostiinte, are la baza o evaluare biologista a corpului uman (in care functiile cerebrale,
rationale sunt neglijate), definirea standardului ca definitiv vs. ireversibil (definitiv inseamna pentru totdeauna, iar ireversibil inseamna
dupa verificarea potentiated reversibilitati-), moartea ca proces sau ca moment, in corpul decedatului la scurt timp dupa oprirea
definitiva a functiilor “vitale” organele si tesuturile au inca activitate metabolica (daca se apreciaza ca sunt “vii” atunci conceptual ele nu
pot fi extrase);

2. STANDARDUL MOARTII CEREBRALE (definitia mortii cerebrale: incetarea ireversibila a tuturor functiilor cerebrale): absenta
constientei, absenta miscarilor voluntare, absenta miscarilor reflexe, absenta respiratiei, absenta activitatii nervoase
superioare (atentie: toate sunt “absente” ceea ce demonstreaza inca o data ca stanrdele se bazeaza pe cercetarea vietii si in
lipsa acesteia ca moartea este absenta vietii)
Avantaje: permite un dg. de deces cat timp majoritatea tesuturilor/organelor sunt inca vii si astfel permite legal transplantologia
Dezavantaje; concept neunitar, functiile creierului nu sunt in mod real in totalitate pierdute (ex. termoreglarea, functiile endocrine,
excretia, metabolismul sunt pastrate); daca respiratia este suplinita extern, artificial iar restul tesuturilor si organelor sunt vii atunci
conceptual corpul in ansamblul lui este viu (moartea creierului nu mai este necesara definitiei vietii).
Testul de apnee pentru a defini moartea cerebrala. EEG obligatoriu.

3. STANDARDUL TRUNCHIULUI CEREBRAL.

Avantaje: abordare mai simpla in raport cu respiratia ca functie esentiala vietii: nu se cunoaste viata la organisme superioare fara
respiratie (fara respiratie nu are oxigen, fara oxigen nu va mai avea activitate cardiaca, fara activitate cardiaca nu va mai avea circulatie in
tesuturi si organe iar fara circulatie nu va avea viata). In trunchiul cerebral (bulbul rahidian) se afla centrul respirator. Daca centrul este
viu este functional si omul respira fara aparate, autonom (chiar daca deficient) si este viu (pentru deficitul respirator se va institui de
urgenta respiratia asistata ca mijloc de tratament).
Dezavantaje: absenta respiratiei nu identifica moartea (blocarea respiratiei)

4. STANDARDUL SEMNELOR CADAVERICE sunt expresia absentei vietii

Avantaje: accesibile observatiei, ofera siguranta, certitudine din momentul constatarii
Dezavantaje: apar tardiv (se instaleaza dupa o perioada de timp), pot sa lipseasca (unele imprejurari de boala, etc.), necesita cunostiinte
pentru a fi evaluate
 Stari terminale
Sunt stari care preced instalarea mortii: preagonia (reducerea progresiva a functiilor, nu
poate sa se deplaseze, sa se miste, tulburari de constienta), agonia (vita minima, lat. “viata
redusa”): cu constienta pastrata, absenta, alternanta, fara insa a constitui moartea.
Moarte somatica oprirea unei functii vitale: cardiovasculara/respiratorie
Moarte clinica perioada ce succede opririi functiei cardio-circulatoriie si/sau
respiratorie pana la moartea creierului

Moartea cerebrala moartea creierului in totalitatea sa: lipsa constientei, lipsa

oricaror miscari voluntare, lipsa oricaror miscari reflexe, lipsa
respiratiei spontane, lipsa activitatii nervoase superioare (a
scoartei cerebrale, EEG plat)
Moartea celulara (moleculara) Moartea celulelor si tesuturilor (15-17 ore spermatozoizi si
ovule, 20-36 ore oase, tendoane)
Moartea biologica Moartea intregului organism: moartea tuturor celulelor si
tesuturilor
Coma:
Moartea este un moment (legal) Organismul este viu, constienta absenta,
si este un proces (medical) restul functiilor creierului sunt prezente
(inclusiv respiratia) dar alterate
Moarte vegetativa:
Moarte aparenta:
organismul este viu, scoarta cerebrala
organismul este viu
este moarta dar restul creierului este viu
dar cu aparenta mortii
inclusiv centrii cardio-respiratori:
(semne clinice nedetectabile)
respira spontan
 3. Modificari (semne) cadaverice
(numite semne ale mortii reale spre a le deosebi de moartea aparenta in care
lipsesc)

In primele 24 de ore Dupa 24 ore

1. Lividitati • Distructive:
– Putrefactia
2. Rigiditate
– Distrugerea cadavrului
3. Racire
• Conservatoare:
4. Deshidratare – Mumificarea *
5. Autoliza http://news.nationalgeographic.com/2016/01/
** – Saponificarea (adipoceara)
160118-mummies-world-bog-egypt-science/
– Lignificarea**
*
– Inghetare ***
*** *
http://www.iceman.it/en/oetzi-the-iceman
 Modificari (semne) cadaverice precoce
Lividitatile cadaverice (livor mortis)
Etape

Lividitati declive pe fata dorsala a Lividitate sectionata: curge sange Lividitate sectionata: nu curge sange din
corpului de culoare violacee din capilarele pline cu sange capilare pentru ca inca nu s-a acumulat
pasiv sangele
Sangele se afla continuu sub
actiunea gravitatiei. O data cu
oprirea cordului, sangele care
stagneaza in vase este atras
gravitational spre zone declive
(situate inferior) fenomen ce se
instaleaza lent dupa circa 1-2 ore de la
Lividitati declive pe fata dorsala a oprirea cordului si apare complet instalat
Echimoza sectionata: nu curge
corpului de culoare ciresie: culoarea dupa circa 10-12 ore: tegumentele apar
sange pt. ca sangerarea nu este in de culoare violacee (culoarea sangelui
anormala e data de culoarea anormala a
capilare ci in tesuturi lipsit de O2).
sangelui (intox. cu CO)
 Rigiditatea cadaverica (rigor mortis)
Rigiditate la nivelul genunchiului

• Mecanism: scaderea si in f. scurt

timp absenta (prin consum) a ATP
(adenozintrifosfat, element
biochimic esential al reactiei
producerii de energie)

• In lipsa ATP muschii sufera

modificari biochimice prin care
fibra musculara se modifica
structural si biochimic devenind
dupa 2-5 ore nefunctionala

• Debuteaza la toti muschii

deodata
Rigiditate la foliculilor pilosi (firele de par)
 Racirea cadaverica (algor mortis)

• Cadavrul stabileste un echilibru termic cu mediul injurator cu o rata de circa 1

grad C /ora in primele 12 ore si 0,8 grad C /ora in urmatoarele 12-18 ore (de 2 ori
mai repede in clima tropicala).

• Pentru aprecierea intervalului postmortem, IPM, se poate folosi formula Moritz

(pentru usurintă cu aplicabilitate in grade Fahrenheit):
98,6 gr. F - temperatura rectala [gr. F]
• X ore de la moarte (IPM) = __________________________
1,5

Conversie Fahrenheit-Celsius, Fahrenheit= (Celsius x 9/5) + 32 (aprox. 33,8 F = 1

C).

Ex. la temperatura rectala de 25 grade Celsius (25x 9/5 +32 = 77 F ) IPM este
(98,6-77) / 1,5 =21,6 /1,5 = 14,4 ore.
 Deshidratarea
Excoriatie (zgarietura) cu
dehidratare

• Mecanism pasiv: evaporarea apei

• Determina pergamentarea pielii

care apare uscata, maronie (dg.
diferential cu plagile cu caracter
vital: in acestea din urma se
constata prezenta hemoragiei in
grosimea tegumentului si nu doar
deshidratarea)

Excoriatie la nivelul santului

de spanzurare
 Autoliza

• Proces de autodigestie
enzimatica al celulelor si
tesuturilor produs de activarea
hidrolazelor lizozomale din
celulel care sunt deversate in
mediul extracelular.
• Nu are consum de energie
(spre deosebire de alte
procese precum necroza,
apoptoza)
• Este abacterian (spre
deosebire de putrefactie).
• Este generalizat (specific
mortii) cu incepere de la 3-5
ore IPM
 4. Tanatocronologia si intervalul postmortem
In practica medico-legala se discuta despre data probabila a mortii, DPM sau
IPM (intervalul postmortem) pentru ca nu se pot obtine certitudini doar prin
analiza aspectelor biologice. IPM si data mortii sunt probleme juridiciare
importante.

½ 1ora 2 ore 8 ore 10 ore 12 ore …….. 18 ore 36 ore

livor rigor algor livid. mobile livid. palesc la pres. livid. fixe corp flaccid

•corp cald, flaccid, fara lividitati: nu e mort sau e mort in prima ½ ora –1 ora.
•corp cald, flaccid, cu lividitati: mort de (½ ora –1 ora)-2 ore.
•corp cald, cu lividitati si rigid: mort de 2-8 ore
•corp rece cu lividitati si rigid : mort de 8-36 ore
•corp rece cu lividitati ce dispar la digitopresiune si reapar si rigid: < 10 ore
•corp rece, cu lividitati ce palesc la digitopresiune si rigid: 12-18 ore (dupa unii 10-12
ore)
•corp rece, cu lividitati ce nu se modifica la digitopresiune (lividitati fixe) si rigid: 18ore-
36 ore (dupa unii >12 ore)
•corp rece si flaccid cu lividitati fixe: > 36 ore.
Def. : Totalitatea modificarilor ce au loc in corpul uman dupa
producerea unui traumatism cat timp corpul uman este inca viu. 5. Reactia vitala
Existenta reactiei vitale atesta ca la momentul traumatismului
(agresiunii) si a producerii leziunii traumatice (vatamarii)
persoana era in viata

Funingine in caile respiratorii superioare; Hemoragie (infiltrat hemroagic) in interiorul

a respirat in timpul incendiului deci era viu tesutului: scalp; era viu la momentul loviturii

Hemoragie (infiltrat hemoragic) in interiorul Hemoragie (infiltrat hemroagic) in interiorul

muschiului temporal: era viu la momentul loviturii tesutului: scalp; era viu la momentul loviturii
 6. EXAMINAREA ANTROPOLOGICA MEDICO-LEGALA

• Definitie: Antropologia medico-legala este disciplina care se ocupa cu studiul

medico-legal al resturilor scheletale.
• La omul viu aplica masuratorile antropometrice in scopul stabilirii caracterelor
fenotipice pentru identificare sau in expertiza filiatiei (dupa varsta de 3 ani).
• Pe resturi scheletale expertiza medico-legala trebuie sa raspunda la urmatoarele
intrebari:
• diagnosticul pozitiv de os
• caracteristici de grup:
– diagnosticul de specie (de natura umana sau nu?)
– rasa
• caracteristici individuale:
– identificarea sub raportul datelor individuale generale: sex, talie, virsta.
– identificare serologica si genetica (grup de singe, profil ADN)
• felul mortii (violenta/neviolenta) si forma juridica a mortii (accide/sinuc/omuc)
• cauza, mecanismele decesului
• imprejurarile decesului
• data probabila a inhumarii
• felul inhumarii: inhumare primara/secundara
OMUL DIN TOLUND
 7. ENTOMOLOGIA MEDICO-LEGALA
Definitie: disciplina care se ocupa cu studiul medico-legal al insectelor (grup
din familia artropodelor) si a altor artropode in sensul lamuririi unor cauze
judiciare in mortile violente sau suspecte:
1.data probabila a mortii
2. arealul in care s-a produs moartea si eventualele deplasari ale
corpului
3. cauza mortii prin identificarea unor toxice cadaverice ce nu se mai
pot gasi in cadavru-ex.droguri-, etc.
4.Identificare: ADN

Se pot formula 5 principii generale:

1. estimarea varstei insectelor nou-formate permite estimarea IPM
2. un cadavru fara larve (doar cu oua) IPM minim 8 ore - maximum 48 ore
3. larvele devoratoare (std. tertiar): minim 4-5 zile
4. larvele care se deplaseaza in afara corpului = minim 7-8 zile
5. puparium gol = 18-20 zile