Dr.

Elisabeta Badila
Oriunde, Oricine Personal calificat
BLS - BASIC LIFE
SUPPORT
ALS ADVANCED
LIFE SUPPORT
masuri de resuscitare pe un pacient aflat in
stop CR, fara a se folosi echipamente
specifice

Scop: flux minim de sange pentru organele
vitale

Ideal: initiere in primele 5 min (creierul este
inca viabil)
Stopul respirator din:

inec
strangulare
supradoze
electrocutie
traumatisme
aspirare de corp strain/fum
epiglotita
Stopul cardiac

absenta circulatiei
spontane insotita
intotdeauna de stop
respirator/respiratii
agonice
1. Oprirea accidentului

2. Evaluarea constientei AVPU

3. Evaluarea respiratiei

4. Masaj cardiac extern respiratii artificiale



in siguranta
victima
salvatorul
Pozitia de siguranta
112
+
-
Se face rapid; se scutura usor
Ask loudly: Are you all right?
A pacient alert

V raspuns la stimul verbal

P raspuns la stimul dureros (pain)

U nu raspunde la stimuli (unresponsive)
Approach safely
Check response
Shout for help
Open airway
Check breathing
Call 112
30 chest compressions
2 rescue breaths
Deschide CA & verifica respiratia

Daca nu respira normal sau nu respira


Apeleaza 112, gaseste un AED

Incepe RCP imediat

Nu lasa victima singura decat daca nu exista
alta optiune

Pacient pe plan dur

Manevra head-tilt-chin-lift



Impingerea mandibulei
spre inainte



ATENTIE ! traumatismele coloanei cervicale

Se poate produce subluxatia anterioara a mandibulei
Look
Privim toracele
Listen
Ascultam zgomotul
produs de aer
Feel
Simtim aerul expirat
ATENTIE ! la respiratiile agonice 4-6/minut
MAX 10 SECUNDE !

Pozitia de siguranta

Apeleaza 112

Urmareste ca respiratia ramane normala

Locul MCE: centrul toracelui (1/2 inf stern), pe
linia mediana, in punctul de maxima presiune

ambele maini, degete intrepatrunse, coate in
extensie, fara a se ridica palmele

100/min; 5cm comprimarea sternului

dupa fiecare compresie elibereaza toata
presiunea din torace fara a pierde contactul cu
sternul

30 MCE
centrul sternului, linie
mediana, punct de
maxima presiune
Maini incrucisate,
degete intrepatrunse
In Jos
In Sus
Pistonul:
Bratele
5 cm
Pivotul:
Artic.soldului
Cinetica:
Bratele
Punctul de rezistenta:
1/3 inf.a sternului
Pompa toracica

- pres.intratoracice det.
un gradient intre aa. intra-
toracice (aorta, a. pulmo-
nara) si cele extratoracice
(aa.carotide)
Pompa cardiaca

- inima comprimata intre
stern si coloana det. un
gradient intre ventriculi
si arterele mari
MCE TAS 60-80 mmHg

MCE un flux sangvin redus dar esential pentru creier
si miocard probabilitatea succesului defibrilarii

plasarea mainii fara intarziere in centrul toracelui

frecventa - 100 compresii/min

fiecare miscare compresie stern cu 5 cm
Permiteti toracelui sa revina dupa fiecare
compresie, fara a lua mana de pe pacient

Timpul de compresie = timpul de relaxare

Minimizati intreruperile in compresii (min 60/min)

Nu va bazati pe palparea pulsului carotidian sau a
altui puls ca semnificand flux arterial eficient in
timpul MCE
Fracturi de stern/coaste hemotorax sau embolii grasoase

Contuzie miocardica, hemopericard

Aspiratia traheobronsica, urmata de pneumonie, ARDS

Traumatism hepatic cu soc hemoragic

Leziuni gastro-esofagiene cu dezvoltarea de mediastinita
Respiratia gura la gura
Dupa 30 compresii toracice
Deschiderea cailor aeriene
Pensarea nasului
Gura resuscitatorului etans
pe gura pacientului
Inspir profund apoi expir lent
(500ml) 1 sec in CRS ale
pacientului

Urmarim expansiunea toracelui
Mentinem pozitia capului,
indepartam gura si
observam cum iese aerul
Efectuam a 2-a respiratie
Max 5 secunde
Daca respiratiile salvatoare
nu determina expansiunea
toracelui verifica cav. bucala
a victimei si pozitia capului

Variante:
Gura la nas
Gura la gura si nas
Gura la traheostoma
Stopul cardiac sangele arterial nu se misca si
ramane saturat cu O2 mai multe min
Initierea RCP in primele min continut adecvat in O2
eliberarea de O2 cerebral si miocardic limitata de
reducerea DC
Ventilatia initiala mai putin importanta decat
compresiile
RCP initiata cu compresia toracelui mai degraba
decat cu ventilatia
Nu se pierde timp pentru explorarea cavitatii bucale
in ideea corpilor straini decat daca respiratiile
salvatoare nu realizeaza expansiunea toracelui


In timpul RCP - fluxul sangvin pulmonar e redus
semnificativ raportul adecvat ventilatie/perfuzie -
mentinut cu un volum tidal si o rata resp mai mici ca
normalul

Hiperventilatia p intratoracica - intoarcerea
venoasa - debitul cardiac

Intreruperea compresiilor (pt verificare ritm cardiac sau
a prezentei pulsului) efect nefavorabil pe supravietuire

Volumul tidal de 1 l distensie gastrica >> volum tidal
500 ml



COMPRESII TORACICE : RESPIRATII SALVATOARE


30:2
Nu se intrerupe resuscitarea pana cand:
soseste personalul calificat;
victima da semne de trezire: misca, deschide ochii, respira normal;
resuscitatorul este epuizat.

1 salvator 2 salvatori
30
MCE

2
ventilatii
Schimba la 2 min
! Numaratoare cu voce tare
daca salvatorul nu este antrenat / nu e
capabil sa execute respiratiile salvatoare

MCE continuu cu frecventa 100/min, dar
nu peste 120/min

ar putea fi eficient doar in primele min

nu e la fel de eficienta ca RCP conventionala
pentru stopul cardiac de cauza non-cardiaca
(exp. inec, sufocare)
Atasati padelele:
I - pe linia axilara
mijlocie sub axila stanga
II - sub clavicula dreapta

Daca sunt mai multi
resuscitatori NU SE
INTRERUPE RCP !
Sigla ILCOR
pt AED
Compresiile continua
cand AED se incarca

Nimeni nu atinge victima
in timpul analizei ritmului
in timpul socului

! Intreruperea < 5 sec

Riscul resuscitatorului
minim, mai ales daca poarta
manusi


Reincepe imediat RCP
dupa soc

Alterneaza 30 compresii
toracice cu 2 respiratii
Daca victima da semne de trezire misca,
deschide ochii, respira normal RCP se
opreste

Daca victima respira normal dar e inca
inconstienta pozitia de siguranta
1
2
3
4
O mana in unghi
drept pe langa corp
Cealalta mana
sprijina capul
Indoim un
genunchi
Intoarcem pacientul a.i. sa aiba punct de sprijin in:
mana
genunchi
Daca victima incepe sa respire normal
In caz de sufocare din cauza
unui corp strain
Secventa 5 lovituri in spate cu
podul palmei / 5 miscari
abdominale

Aplecam usor pacientul, in timp
ce stam in spatele lui

Strangem un pumn

Unim pumnul de cealalta mana
si cuprindem pacientul la nivelul
epigastrului

Miscare rapida, spre interior si
in sus
1 2
3 4
Adulti, copii> 1 an
Copilul mare Sugar
1 mana MCE
1 mana pe frunte
2 degete
5 resp apoi 15 compresii : 2 resp
5 lovituri in spate

5 compresii toracice
echipament si tehnici speciale pentru
stabilirea si mentinerea ventilatiei si
circulatiei eficiente

Monitorizare ECG si Defibrilare

Intubare orotraheala cu ventilatie pe masca

Acces IV si administrarea medicatiei specifice



Cei 4 H

1. Hipovolemia


2. Hipoxia

3. Hipo/hiperK
+/
hipoCa
2+

4. Hipotermia
De obicei post-hemoragie severa datorita:
1. Traumelor
2. HDS/HDI
3. Anevrism aortic rupt
Perfuzare
Interventie chir.
Asigurarea unei ventilatii coresp. cu O
2
100%
Evaluare ECG Clorura de Ca
2+
iv
Invelirea pacientului,
Perfuzii cu solutii incalzite
NU caldura directa pe piele
Vasodilatatie periferica !!!
Cei 4 T

1. Tamponada cardiaca


2. Tablete (supradozaj)

3. Tromboza coronariana
sau pulmonara

4. Tension Pneumotorax
Sugestiv: traumatism de perete toracic
Pericardiocenteza/ Toracotomie !
Folosirea unui antidot daca se stie subst.
Tromboliza cat mai rapid
Decompresie rapida cu ac de toracocenteza,
apoi tub de dren
A airway- eliberarea si protectia CAS IOT

B breathing - ventilatia

C circulation - acces venos

D disability

E exposure

Atasare defibrilator si observarea ritmului


FV sau TV fara Puls

SEE 360 J monofazic (150-200 J bifazic)

Apoi RCP 2 min.

Reevaluare ritm
Asistola sau Activitate
electrica fara puls

RCP 2 min.

Reevaluare ritm
NU SEE ! !
Ritm socabil Ritm nesocabil
Fibrilatie ventriculara
Tahicardie ventriculara fara puls
SOC ELECTRIC EXTERN !!!
Asistola
Activitate electrica fara puls
NU DAM SOC ELECTRIC !!!
Mod transtoracic, nesincron, mono(360J)/
bifazic (150-200J)

Aplicata precoce amelioreaza prognosticul

Sansele de reusita cu fiecare min. de la
instalarea FV (undele de FV in amplitudine
dat. epuizarii rezervelor de fosfat ale inimii)

Fara paste si geluri
Undele de
FV scad in
amplitudine
cu trecerea
timpului
Pozitia padelelor Evaluarea ritmului
sub clavicula
dreapta,
pe LMC

langa apexul
cardiac, evitand
tesutul glandular
la femei
Defibrilatorul
analizeaza
ritmul automat
Aplicarea SEE RCP 2 minute
1. Incarcam defibrilatorul
2. Ne asiguram ca nu
atinge nimeni pacientul
(inclusiv noi)
3. Aplicam socul
30
MCE

2
ventilatii
Primul SEE de 150-200 J bifazic/360 J mono
RCP 2 min fara pauza pt analiza ritmului/puls
apoi scurta pauza pt analiza ritmului

Al 2-lea SEE de 150-200 J bifazic/360 J mono
RCP 2 min imediat dupa, apoi pauza scurta

Al 3-lea SEE 150-200 J bifazic/360 J mono
RCP 2 min imediat dupa, apoi pauza scurta

!
!
!
Daca s-a obtinut accesul iv / io
Adrenalina 1mg
amelioreaza fluxul miocardic
sansa defibrilarii la urmatorul SEE
1 mg la fiecare 3-5 min pana la revenirea circulatiei
spontane (la fiecare 2 cicluri)
Amiodarona 300mg doza unica; dupa 3 SEE
ineficiente
repeta 150 mg bolus, apoi 900 mg/24 h
Lovitura precordiala:
pentru stopul cu martori sau monitorizat
numai de catre personal pregatit
in ritmurile socabile, m.a. in TV fara puls
cand nu avem un def la indemana
creaza un stimul impuls-like
1 lovitura cu marginea cubitala a mainii

!
20 cm
AEP = stop cardiac in prezenta activitatii
electrice care in mod normal se asociaza cu
un puls palpabil

exista contractii mecanice slabe ineficiente
pt a produce puls detectabil sau TA

frecvent cauzata de conditii reversibile
Start RCP 2 min
Adrenalina 1 mg iv imediat dupa obtinerea accesului
venos
Verifica fara a opri RCP ca electrozii sunt corect
atasati
Ventilati corespunzator
Evaluati ritmul dupa 2 min RCP
tot asistola RCP
ritm + palpeaza puls puls abs continua RCP
Adrenalina 1 mg iv/io la fiecare 3-5 min
Puls + ingrijirea post-resuscitare
Asistola verifica ECG pt undele P raspuns la
pacing
Dg dificil asistola/FV cu unde fine nu astepta
continua RCP si ventilatia
FV cu unde fine sanse mici de defibrilare intr-
un ritm perfuzabil; continuarea RCP poate creste
amplit undelor creste succesul defibrilarii
Daca apare ritm socabil schimb algoritm
Obiectiv: asigurarea de aer cu cat mai mult O
2
Tehnici:
a) Ventilatia cu balon Ruben si masca faciala
b) Ventilatia cu balon Ruben si adjuncti ai CAS:
1. sonda traheala
2. masca laringiana
3. Combitube
c) Ventilatoare automate
Evaluarea eficacitatii ventilatiei:
Gazele sangvine arteriale (EAB)
Pulsoximetria
Capnografia
Laringoscopul
tinut corect
Sonda traheala cu balonas
Incarcarea limbii
Balonasul se umfla dupa
ce sonda a trecut de
corzile vocale
Corzile vocale
Pauza scurta max 10 sec in compresiile toracice necesara
uneori la trecerea tubului printre corzile vocale
sau
IOT dupa reluarea circulatiei spontane

Balon Ruben si masca faciala
1 singur salvator
2 salvatori
Masca laringiana
2 tuburi
Combitube
Combitube in esofag
Combitube in trahee
Tub laringian I-Gel
Nu exista studii ca IOT creste supravietuirea
dupa stop cardiac

Frecventa ventilatiei 10 resp/min

Dupa ce tubul a ajuns in trahee continua MCE
100/min fara pauze (pauzele intrerupere
semnificativa a circ coronariene)

In absenta personalului calificat in IOT
device supraglotic, exp. masca laringiana
alternativa acceptabila

Calea venoasa
periferica preferabila dat accesului rapid / CVC
optima, dar nu trebuie sa intarzie defibrilarea/RCP
Post inj. flush 20 ml fluid si ridicarea extremitatii
10-20 sec pt a facilita eliberarea medicamentului in
circulatia centrala

Calea intratraheala
absorbtie incompleta, conc plasmatica imprevizibila
doze de 3-10 x mai mari ca iv
nu mai e recomandata



Calea intraosoasa
device-uri speciale in tibie / humerus
alternativa pentru accesul vascular la copil, dar si la
adult
concentratie plasmatica intr-un timp comparabil cu
adm pe CVC


Adrenalina
creste supravietuirea pe termen scurt
fara dovezi / supravietuirea cerebrala
doza optima ?
recomandarile expertilor in FV/TV fara puls
adrenalina dupa al 3-lea SEE si repeta la fiecare
3-5 min
nu se intrerupe RCP in timpul administrarii
Lidocaina
doza 1mg/kg ca alternativa la amiodarona
NU DACA AMIODARONA S-A ADMINISTRAT

Atropina
Asistola patologie miocardica primara si mai putin
tonus vagal crescut
Nu de rutina in algoritmul asistola / AEP
In bradicardie sinusala, atriala, nodala cu
instabilitate hemodinamica

Mg
2+
(8mmol)
Suspiciune de hipomagneziemie
Tahiaritmii ventriculare
Torsada varfurilor
Intoxicatie digitalica
Bicarbonat de sodiu (50 mmoli)
hiperK
+
Intoxic.cu antidepresive triciclice
Ca
2+
hiperK
+

hipoK
+

HipoCa
2+
Intoxic cu Blocanti de Ca
2+



pentru:
pentru:
pentru:
EAB din sg periferic nu reflecta statusul
tisular (pH mai mic in tesuturi)
EAB din sg venos central mai fiabil
!
evaluarea clinica si paraclinica a bolnavilor care au
depasit celelalte etape ale RCP

scop - recuperarea cerebrala si terapia
insuficientelor multiviscerale produse
la 10-15 min de la reluarea activitatii cardiace, in conditii
de relativa stabilitate a functiilor vitale

se examineaza aparatul respirator, sistemul nervos
central, viscerele abdominale si circulatia ( periferica,
presiunea venoasa centrala)

monitorizare diureza

recoltare probe pentru hemograma, glicemie, uree,
creatinina, enzime, electroliti, echilibru acido-bazic
bolnav agitat barbiturice sau diazepam

edem cerebral manitol si/sau furosemid in functie de
starea hemodinamica

control EAB

temperatura

hTA - cauze multiple
hipovolemie (scaderea volumului circulant/vasodilatatie periferica)
soc cardiogen
disfunctie miocardica postresuscitare
insuficienta respiratorie acuta cauze
sindromul de debit cardiac scazut cu edem pulmonar cardiogen
pneumo/hemotorax ( ca si complicatii ale MCE)
aspiratia de continut gastric
bronhospasm sever prelungit
sindromul de detresa respiratorie
insuficienta renala acuta
consecinta opririi pasagere a fluxului sanguin renal
tratament
manitol 100-200 ml iv
furosemid iv
hemodializa
retentie azotata severa ( creatinina > 10mg%)
hiperpotasemie necontrolata ( K > 7mEq/l)
acidoza metabolica severa necorectabila
Algoritmul tahicardiei (cu puls)
Sosirea ajutorului

Epuizarea fizica

Reaparitia semnelor vitale

Coma profunda, fara activitate respiratorie
spontana, cu midriaza fixa >10 min, in conditiile
efectuarii corecte a RCP

Constatarea decesului de catre un medic
Asigurarea libertatii CAS si a ventilatiei eficiente
Asigurarea circulatiei, defibrilare, controlul ritmului
cardiac
Montarea unei linii venoase sigure si administrarea de
medicatie
Liderul echipei integreaza masurile de resuscitare
ale celorlalti membrii si asigura legatura cu
laboratorul si celelalte departamente
A-B-C-ul resuscitarii C-A-B (Compressions -
Airway-Breathing)
Initierea resuscutarii cu A pierderea a ~ 30 sec
Compresiile toracice esentiale pentru a mentine sangele bogat
in oxigen

Cresterea ratei compresiilor toracice ~ 100/min

Cresterea profunzimii compresiilor ~ 5 cm

Intre compresii permiterea toracelui sa revina la
pozitia de start


Echipa de lucru practica regulata

Pt resuscitatori neantrenati compresii
toracice ghidate prin telefon

Evitarea pauzelor in compresii si a ventilatiei
excesive




Compresiile toracice continua si in perioada de
incarcare a AED minimizarea pauzei pre-
soc

Lovitura precordiala importanta redusa

Strategia cu 3 SEE succesive
FV/TV fara puls din lab cateterism/imediat dupa
chirurgia cardiaca
la pacientul conectat deja la un defibrilator manual
compresii dupa al 3-lea SEE

Calea de administrare pe tubul traheal
nerecomandata

Daca nu avem acces i.v. calea intraosoasa

Tratam stop cardiac prin FV/TV adrenalina
1mg dupa al 3-lea SEE dupa reluarea MCE si
apoi la fiecare 3-5 min

Amiodarona 300mg dupa al 3-lea SEE

Atropina nu de rutina in asistola /PEA
IOT
importanta mai mica daca nu e efectuata de personal inalt
calificat cu intreruperea minima a MCE

Capnografia cantitativa
masoara CO2 expirat
persistenta CO2 dupa 6 expiratii in aerul expirat - corect
confirma IOT si monitorizeaza calitatea RCP

Hipotermia terapeutica
utila in terapia post-resuscitare prin stop cardiac (mai ales prin
FV/TV fara puls) in afara spitalului la pacientii comatosi

PCI si la comatosi dupa SCR resuscitat

Recunoasterea rolului eco in ALS

Hiperoxemia dupa revenirea la circulatia
spontana
de evitat; SO2 (pulsoximetrie/EAB) sa fie 94-98%

Glicemia
Valorile > 180 mg/dl tratate
Hipoglicemia evitata
Circulation. 2010;122 [suppl 3]: S640-S656

Resuscitation. 81 (2010) 12191276

MULTUMESC PENTRU ATENTIE !