Boala cardiaca ischemica si dislipidemiile 1.

clasificarea cardiopatiei ischemice in functie de severitatea anginei Clasificarea severitatii anginei dupa Canadian Cardiovascular Society CLASA I: Activitatea obisnuita nu provoaca angina angina doar la efort fizic intens sau rapid sau de lunga durata CLASA II: Limitare usoara a activitatii obisnuite angina la mers sau urcat scari, deal, la efort fizic postprandial, pe vreme rece, stres emotional sau doar in primele ore dupa trezire. CLASA III: Limitare marcata a activitatii obisnuite angina la mers pe un teren plan !"" #"" m sau la urcat pe scari un eta$ in ritm normal, in conditii normale CLASA I%: Incapacitatea de a desfasura vreo activitate fizica fara disconfort sau angina de repaus

2. Clasificarea cardiopatiei ischemice in functie de durere A. Cardiopatia ischemica dureroasa Angina pectorala sta&ila Angina pectorala insta&ila Infarctul miocardic acut

B. Cardiopatia ischemica nedureroasa 'oartea su&ita coronariana (ul&urari de ritm de origine isc)emica Insuficienta cardiaca de origine isc)emica *escoperirea +,- intamplatoare

3. managementul pacientului cu cardiopatie ischemica

Anamneza: Valori ale TA Stil de viata-consum de sare,grasimi,alcool,fumat,activitate fizica,obezitate la tineri,stress consum de antiinflamatoare,corticosteroizi,anticonceptionale orale Antecedente familiale Antecedente personale:AVC,ICC,BCI,diabet za arat,boala renala,guta,dislipidemie Tratamente anti ipertensive anterioare si rezultate Simptomatologie: dureri toracice anterioare aparute in repaus sau la efort, verti!,tulburari de vedere,palpitatii,dispnee,cefalee" #$amen obiectiv:

masurarea corecta a TA -determinarea I%C,circumferintei abdominale -e$amen cord,artere periferice,pulmonar,etc

#$amene paraclinice: &lucoza plasmatica ' a !eun ( Colesterol total,)*+,+*+,trigliceride Acid uric seric ,otasiu seric Creatinina, Clearace-ul creatininei Transaminaze )emoleucograma Sumar de urina #-&-)VS-So.olov-+/on 01,2 mV,sau 3av+ 04,4 %v #c ocardiografia 3adiografie pulmonara Coronarografie 5ltrasonografia carotidiana si femurala &lucoza plasmatica postprandiala ,C3 %icroalbuminurie Clearace la creatinina 6und de oc i Teste aditionale )emoglobina A4c 'daca glucoza a !eune0478mg9dl,sau *:( ,roteinuria cantitativa 'daca testul calitativ a fost pozitiv( - si ;a urinar si raportul lor %onitorizarea TA la domiciliu si pe 8< de ore Inde$ glezna -brat #c ocardiografie ,ec ografie artere periferice Teste de efort )olter #-& 'aritmii( #$amen fund de oc i 'gr"III-IV( ,=, ' viteza undei pulsului( stabilirea factorilor de risc cardiovascular ai pacientilor: nivelul TA sistolice si diastolice, nivelul presiunii pulsului la varstnici, varsta, fumatul,dislipidemie, glucoza plasmatica a !eune crescuta ' 478-482 mg9dl test de toleranta la glucoza alterat,istoric familial de boala cardiovasculara sub 22 ani la barbati si sub >2 la femei, obezitate de tip abdominal : la barbati 0 478 cm si la femei 0 ?? cm , sforait @ apnee in somn si tipul de personalitate

tratament

4( Igieno-dietetic: Scaderea in greutate

 3educerea aportului de sareA2g9zi +imitarea consumului de alcoolA87-17ml9zi Activitate fizica '17-<2 min9zi( Aport de legume si fructe crescut ' - ( 3educerea aportului de grasimi 3enuntare la fumat Consum de peste,ulei de peste ' acizi omega 1 polinesaturati ( 8(" %edicamentos a). Atacul acut - mediu - nitroglicerina sublingual sau spra/ - sever - nitroglicerina i"v" b(" cronic -dintre medicamentele profilactice pe termen lung recomandate in angina pectorala sunt indicate : 4"Betablocantele 'propanololul, atenololul, metroprolol(B 8"Nitratii 'nitroglicerina, isosorbid dinitrat(B 3.Blocantele canalelor de calciu. <"3educerea procesului de ateroscreloza: - medicatie hipolimianta - statine, fenofibrati - metabolice trimetazidina - antiagregante - aspirina , clopidogrel( - antioxidante 1(" C irurgical Angioplastia coronaniana percutana ' ,TCA (, Stentarea &refa b/ pass coronanian ' CAB& ( %onitorizare %onitorizarea compliantei la tratament, si a eficientei acestuia prin e$aminari si investigatii periodice" Colaborarea cu specialistii de profil atat in etapa de evaluare a diagnosticului si tratamentului cat si in aprecierea ulterioara a evolutiei sub tratament 4. Tratamentul pacientului cu cardiopatie ischemica ( e mai sus) 5. etiopatogenia cardiopatiei ischemice 4"6actori coronarieni: - ASC coronariana C2D - anomalii ale arterelor coronariene - embolii coronariene'6iA( - vasculite'periarterita nodoasa, boala -aEasa./, lues, C%V( - Tromboze'policitemie,dupa iradiere, cocaina,transplant cardiac( - tulburari ale coronarelor mici '*:,cardiomiopatia ipertrofica, spasm coronarian @ angina ,rinzmetal si sdr F coronarian( 8"6actori e$tracoronarieni: cresterea nevoilor energetice ale miocardului - ipertiroidia - tulburari de ritm cardiac

- stari febrile - )TA - scaderea flu$ului coronarian - stenoza mitrala - insuficienta aortica - )T, - tulburari metabolice'amiloidoza, emocistinurie( +a scaderea de peste 87D a flu$ului coronarian apar tulburari ale functiei sistolice prin reducerea velocitatii contractiei si scurtarea duratei de contractie +a scaderea cu ?7D apare o a.inezie a miocardului *eoarece isc emia duce la modificarea potentialului de membrana, ea produce modificari electrofiziologice ale fazei de repolarizare, evidentiate prin modificari ale fazei terminale 'subdenivelare de ST, unde T negative( *urerea cardiaca 'angina( este ultima modificare pe care o produce cascada isc emica, de aceea pot e$ista multe cazuri de isc emie silentioasa care sa evolueze fara dureri precordiale, catre evenimente cardiace subite ca infarctul miocardic sau moartea subita I%,G3TA;TA ,3GC#S5+5I *# AT#3GSC+#3G:A In peste C2D de cazuri CI este determinata de ateroscleroza coronariana, evolutia CI identificandu-se cu evolutia procesului de aterosleroza care incepe din copilarie prin aparitia unor striuri lipidice care evolueaza treptat spre constituirea unor placi de aterom: lipidele care provin din +*+, principalul caraus al colesterolului, se vor depune in spatiul subendotelial, avand o actiune citoto$ica, c emotactica favorizand atragerea monocitelor din circulatia sanguina care se vor incarca cu colesterol esterificat devenind celule spumoase care la randul lor vor accentua tulburarile endoteliale +*+ are rol aterogen, )*+ are rol antiaterogen prin preluarea colesterolului liber si transportul lui la ficat unde va fi metabolizat, cat si prin reducerea o$idarii +*+ si a to$icitatii sale

6. Cauzele dislipidemiilor 3eprezinta cresterea colesterolului total CT asociata cu cresterea +*+ si scaderea )*+ 'si cresterea V+*+( *islipidemiile pot fi primare sau genetice secundare: - Gbezitate, sedentarism - *: - Consum de alcool - )ipotiroidism - I3C - Contraceptive orale - *iuretice - Betablocante

7. Managementul pacientului cu dislipidemie

# la fel ca la subiectul de mai sus cu managementul pana la tratamentul medicamentos, iar la tratamentul igieno-dietetic de mai sus adaugam evitarea alimentelor cu continut crescut de colesterol 'mezeluri, slanina, unt, margarina etc( Tratament medicamentos 4" In ibitori ai )%& CGA 3eductaza 'enzima care intervine in sinteza colesteroluli in ficat( @ STATI;# - scad +*+ cu 82->7D -stabilizeaza placile de aterom -influenteaza mai putin )*+ si T&+ - monitorizare transaminaze si Ca( Simvastatinum ' Simvacard, Simvor, Vasilip, :eplan, :ocor b( +ovastatinum '+ovastatin, %edostatin( c( ,ravastatinum ',ravator, +ipostat( d( 6luvastatinum '+escol( e( Atorvastatinum 'Sortis( f( 3osuvastatinum ' Crestor( 8" 6ibratii - scad T&+ - cresc )*+ - influenteaza mai putin CT si +*+ a( Bezafibratum '3egardin( b( 6enofibratum ' +ipant /l 4>7 mg, +ipofib( c( Ciprofibratum '+ipanor( 1" Acid nicotinic si derivati a( Acipimo$um 'Glbetam( b( Acidum nicotinicum ';iaspan- vit din grupul B( - scad T&+, mai putin +*+ <" Alte ipolipemiante a( Acid omega 1 'Gmacor( b( #zetimibum '#zetrol( %onitorizare: monitorizarea efectelor adverse asupra ficatului si musc ilor precum si determinarea periodica a profilului lipidic 8. tratamentul pacientului cu dislipidemie 9. cele mai frecente oli neurologice %I&3#;A #,I+#,SIA BGA+A A+:)#I%#3 BGA+A ,A3-I;SG; ,G+I;#V3IT#+# AVC

!". !!.

cele mai frec#ente oli psihice *#,3#SII+# ,SI)IC# A;FI#TAT#A T5+B53H3I+# *# ,#3SG;A+ITAT# A+CGG+IS%5+ BGA+A A+:)#I%#3 A*ICIII+# A*)* principalele simptome care sugereaza o oala psihica T5+B53H3I *# ,#3C#,II# T5+B53H3I *# %#%G3I# T5+B53H3I *# &J;*I3# T5+B53H3I A+# I;STI;CT#+G3 T5+B53H3I A+# CG;KTII;I#I

!$. principalele simptome care sugereaza o oala neurologica C#6A+##A V#3TIL5+ ,I#3*#3#A C5;GKTI;I#I #FG6TA+%IA ,TG:A ,A+,#B3A+H CG;V5+SII+# T5+B53A3#A 3#6+#F#+G3 T5+B53H3I *# S#;SIBI+ITAT# !%. clasificarea cefaleelor C&'()&* +,*M(,& %I&3#;A C#6A+##A *# T#;SI5;# C#6A+##A M; CIG3C)I;# C&'()&* -&C./0(,& BG+I ;#3VGAS# BG+I CA3*IGVASC5+A3# BG+I 3#;A+#, I;TGFICAIII BG+I ,SI)IC#, #TC" ,A3A+A:II ,A3#ST#:II *53#3I ;#V3A+&IC# STA3#A CG;65:IG;A+H A6A:IA *I,+G,IA T#3%535+ CG%#+#

!4. perioadele adolescentei A*G+#SC#;TA este perioada din e$istenta omului in care se contureaza personalitatea viitorului adult 3eprezinta perioada intermediara intre copilarie si maturitate"+imitele cronologice ale adolescentei sunt

considerate intre debutul pubertatii 48-4< ani si 4? ani"#$ista teorii recente care e$tind varsta adolescentei pana la 81-8< ani datorita prelungirii perioadei de scolarizare si dependentei economice si afective, opunandu-se astfel procesului de maturizare" ,erioada adolescentei se subimparte'3ousselet si colaboratorii( in: 4",erioada revoltei-refuzul de a se subordona , revolta impotriva parintilor, profesorilor, scolii etc" 8",erioada scandalului- tanarul neaga familia si scoala'sau cel putin influenta lor morala( si tinde sa se apropie de prietenii care-i impartasesc acelasi mod de viata si gandire"" 1",erioada de e$altare si afirmare-cand tanarul se simte gata de a infrunta lumeaBeste varsta afirmarii intereselor sociale si profesionale" !5. &tilologia comportamentului delic#ent la adolescenti A.Factori predominanti biogeni: G serie de factori patologici psi ici pot sta la originea biogena a unor devieri comportamentalede tip delictual'encefalopatii secundare post-infectioase sau post-traumaticeBoligofreniiBsec ele dupa meningiteBepilepsiiB ebefreniiBpsi opatiiBnevroza etc(" S-a pus in evidenta ,prin determinarea cariotipului la unii indivizi cu comportament deviant o trisomie gonosomiala cu un / suplimentar'$//("Aceasta anomalie genetica se asociaza cu agresivitate,violenta,tendinta spre distugere de bunuri"Acestor factori biogeni li se adauga remanierile neuropsi ice si endocrine de pubertate si adolescenta" B.Factori predominanti psiho-sociogeni: 4"*isociatia familiala" 8"Absenta mediului familial 1"Situatia economico-sociala a familiei <"Carentele de ordin educativ 2"Influentele nefaste ale unor grupuri de tineri" !6. &fectele consumului de alcool Efecte psihice Efecte fizice Alcool - reduce in ibitiaBdetermina o stare de rela$are si buna dispozitieB- lipsa de concentrareB- slabirea !udecatiiB- pierderea autocontroluluiB- tulburari respiratorii si cardiaceBafecteaza refle$ele si coordonarea motorieB- sporeste riscul bolilor epatice 'ciroza epatica(B- in cantitati mari:pierderea cunostintei, coma si c iar moarteTutun senzatia de calmareB-senzatia de concentrare, de rela$are"-ameteliB-senzatia de greata si c iar varsaturiB

bronsiteB-cancer, ulcerB-afectiuni respiratorii, circulatorii, cardiace Impactul alcoolului asupra organismului -distrugerea neuronilor:crize convulsive'epilepsia alcoolica( -leziuni cerebrale ireversibile:atrofie cerebrala pana la dementa alcoolica -leziuni cardiace:insuficienta miocardica -varice esofagiene'prin ruptura duc adesea la moarte( -steatoza epatica: epatita cronica,ciroza epatica,gastrita cronica -pancreatita -tremuraturi ale e$tremitatilor,mai ales la nivelul mainilor -cresterea tensiunii arteriale -cresterea lipidelor in sange -polinevrita,mai ales la nivelu membrelor inferioare !7. indicii care sugereaza consumul de droguri -sc imbarea brusca a comportamentului -scaderea memoriei -pierderea gradata a interesului fata de familie,vecini,prieteni,scoala,sport, obb/-uri -sc imbarea prietenilor si tendinta de tainuire a acestoraB cu cat tanarul are mai multi prieteni consumatori, cu atat e mai probabil ca si el sa consume droguri -oc i in!ectati,pupile dilatate sau contractate,coordonare deficitara a miscarilor oculare -acte de furt,minciuniB -vorbire rapida sau incetinitaB -lipsa ine$plicabila a banilor sau a obiectelor din casaB -irascibilitate sau agresiuneB -treceri fara motiv de la veselie la tristeteB -pierderea sau cresterea apetituluiB -stari de somnolenta si apatie necaracteristice sau neoboseala si insomnieB -cunoasterea de catre tanar a detaliilor privind senzatiile produse de droguri,detalii mentionate doar cand relatarile altuia nu corespund realitatiiB -detinerea de catre adolescent de postere si articole de Imbracaminte cu simboluri corelate cu consumul de droguriB mirosuri,pete neobisnuite pe piele sau imbracaminte,urme de intepaturi,vanataiB -detinere de prafuri,capsule,fiole,seringi,ace,lingurite innegrite de fum,pipe de fabricatie arTizanala" !8. sindromul de o oseala cronica (simptome1 dg1 tratament)

Sindromul de oboseala cronica este caracterizat prin oboseala sau e$tenuare severa care impiedica efectuarea activitatilor normale, zilnice obisnuite ,rincipalul simptom al acestui sindrom este oboseala sau e$tenuarea severa care dureaza de cel putin > luni si nu se amelioreaza semnificativ la odi na" &radul severitatii este atat de mare incat afecteaza capacitatea de munca, activitatile de recreere si cele sociale" Gboseala si celelalte simptome descrise mai !os pot debuta brusc sau pot sa se dezvolte gradat de-a lungul unei perioade de saptamani sau luni" Alte simptome pe termen lung includ: - uitarea, pierderea memoriei, stare confuzionala sau dificulate de concentrare - dureri de gat - ganglioni limfatici usor mariti la nivelul gatului sau a$ilei - dureri musculare - dureri articulare fara roseata sau tumefiere locala - cefalee ale carei caractere sunt diferite de cele din trecut - somn neodi nitor 'la trezire persoana se simte obosita(" ,entrul diagnosticul acestui sindrom sunt necesare oboseala si cel putin < dintre simptomele de mai sus" Aceste simptome trebuie sa debuteze o data cu oboseala sau dupa declansarea ei si sa dureze cel putin > luni" Anamneza #$amen fizic complet Investigatii paraclinice de laborator: )+&,VS),glicemia,TS),analize de bioc imie,e$amen sumar de urina" Teste suplimentare: anticorpii antinucleari pentru diagnosticul de +#S - factorul reumatoid, pentru diagnosticul de artrita reumatoida - testul )IV - teste pentru boala +/me, in cazul e$punerii la capuse " . Tratament: imbunatatirea ritmului de somn si e$ercitiu fizic moderat apelarea la un consilier sau psi olog