121.

Diareea acuta- etiologie(doar titlurile) Cele mai multe diarei acute se datoreaza unor cauze infecioase virale, bacteriene, parazitare, dar i unor condiii defectuoase de ingrijire si greeli alimentare de ordin calitativ si cantitativ, din care un rol principal il are mana murdar.

V !"#"! $%&$!'()&'*$%$+ !otavirusuri, Calicivirusuri, )denovirusuri si )strovirusuri. ,)C&$! -$ $%&$!'()&'*$%$+ Cei mai frecveni germeni int.lnii sunt reprezentai de #/igella 0izenteriae, $sc/eric/ia Coli, #almonella ,Vibrio C/olerae, 1lebsiella , 2ersinia, Clorstridium 0ifficile, (seudomonas )eruginosa, #tafilococus )ureus. ()!)3 & $%&$!'()&'*$% + *iardia -amblia 0 )!$$) 0)&4 0$ )%& , '& C$ 122.Diareea de tip enterotoxigen #e datoresc unor germeni capabili sa produc o enteroto5in, cum ar fi+ $. Coli $nteroto5ige, Vibrionul 6oteric, #tafilococus )ureus, si ,acillus Cereus. n general, aceste enteroto5ine sunt proteine secretate de aceti germeni care actioneaz asupra osmoreceptorilor intestinali, sc/imb.nd sensul de migrare al electroliilor dinspre vas inspre lumnul intestinal, determin.nd pierderi masive de ap i electrolii prin scaun. (ractic se realizeaz o paralizie a acestor osmoreceptori, alterarea fiind predominant funcional i mai puin structural, la nivelul enterocitului. )cest tip de diaree duce la deces prin des/idratare sever ca urmare a pierderilor masive de apa i electrolii. #tudiile clinice au demonstrat c enteroto5ina produs de Vibrionul /oleric antreneaz pierderi mai mari de ap i electrolii fa de celelalte enteroto5ine.

123. Diareea de tip enteroinvaziv $ste produs de germeni care au capacitatea de a invada mucoasa intestinal, cu alterarea structurilor din corionul mucoasei, ce are ca e5presivitate clinic apariia de scaun cu mucus, puroi si sange. )ceste diarei au ca prototip #/igella 0izenteriae, dar i alti germeni cum ar fi #almonella, Campilobacter, 2ersinia $nterocolitica.

124.Dg poz in boala diareica acuta )namneza, manif clinice. 0iareile virale evolueaz zgomotos, cu febr , vrsturi alimentare incoercibile si scaune apoase, fiind in general precedate de un prodrom de infecii de ci respiratorii superioare. 0iareile bacteriene asociaz in general febr, refuzul alimentaiei, meteorism abdominal, scaune muco7pio7sang/inolente.

6$8'-$"C'*!)8) C'(!'C"-&"!), C'(!'C &'*!)8) &$#&$ !)( 0$7c/ituri pentru infectiile cu !otavirusuri si )denovirusuri )#&!"( ("-#'9 8$&! ) 125.Tratament : &ratament patogenic+ a;reec/ilibrare /idro7electrolitic si acido7bazic . $ste obligatorie in toate formele de diaree acuta la copil. n formele usoare si moderate de diaree reec/ilibrarea /idro7electrolitica se face pe cale orala cu solutii poli/idroelectrolitice, iar in forme severe, cu des/idratare peste :<= se trateaza in sectiile de terapie intensiva ale spitalelor de pediatrie. !eec/ilibrarea /idroelectrolitica pe cale orala se practica in primele >7? ore , folosind solutii poli/idroelectrolitice, in cantitate de :<7@< mlABgAora, sau C<7:<<mlABgA>7? ore,in functie de gradul de des/idratare usor sau moderat.

b;tratament antisecretor + #e folosesc medicamente de tip !acecadotril 7 in/ibitor oral al enBefalinzei @ !ealimentarea +o nou strategie dietetica de realimentare precoce dup primele >7? ore de re/idratare cu un aliment proteic, lapte uman, lapte dietetic, formul adaptata D &ratamentul etiologic+ n diareile entero7invazive confirmate clinic prin prezena scaunelor mucopiosang/inolente si coprocitograma pozitiva se recomand c/imioterapice sau antibiotice per os, folosind drept criteriu e5perienta medicului , si viz.nd En general germeni gram7negativ. 0upa F@ ore, En funcie de rezultatele coproculturii i antibiogramei se pot folosi i alte antibiotice pe cale oral sau parenteral. Gn diareile de tip enteroto5igen nu se recomand antibiotice de prim intenie, eventual antibiotice care nu se absorb parenteral.

> &ratamentul simptomatic + &ratamentul simptomatic vizeaz combaterea febrei si a vrsturilor. %u se recomand de rutina folosirea medicaiei antidiareice de tipul -operamidului deoarece pot genera ileus paralitic. -a copilul peste C ani se poate folosi cu precauii, av.ndu7se in vedere c staza intestinal duce la multiplicarea germenilor bacterieni, fiind obligatorie asocierea in general a fluoroc/inolonelor."nele studii recomand folosirea unor produse tip diosmectita :.Cg de @ ori pe zi care pot determina scurtarea diareii cu :7@ zile, dar care nu se recomand in asociere cu antisecretoriile. C 8etode complementare de tratament :probioticele, imunoterapia pasiva

12 .!tiologia starilor "ebrile la copil I. Infectii A. Infectii bacteriene :.!espiratorii Hsinuzite, otite, pneumonii, pleurezii;I @.0igestive Hapendicita, colangita, colecistita, abcesul subfrenic;I D.!enale Hpielonefrita, abcesul renal;I >.Cardiace Hendocondita, bacteriana, pericardita purulenta;I C.'soase Hosteomielita;I ?.%ervoase Hmeningita, decesul cerebral, tromboflebita septica a sinusurilor venoase cerebrale B. Infectii virale :. nfectii virale ale cailor respiratorii superioare @. 8ononucleoza infectioasa D. nfectia cu virus citomegalic >. nfectia cu virusul Co5acBie , C. Infectii parazitare :. &ric/inoza @. )mebioza D. &o5oplasmoza >. &o5ocaroza D. Infectii cu spirokete si riketzii II. Colagenoze: :. ) ! J @. - $ # D. #. 1aKasaBi >. (oliarterita nodoasa III. Neoplazii :. -eucemii

@. -imfoame D. &umorii solide Hneuroblastom, nefroblastom; >. &umori metastatice IV. Cauze diverse 1. Boli endocrine 7 tireoto5icoza 7 boala )ddison 2. Boli etabolice 7 /ipercalcemia idiopatica 7 guta 7 /iperlipoproteinemiile !. Boli ereditare 7 displazia ectodermala /ipo Han;/idratica ". #ebra edica entoasa 12#. $tari "ebrile care impun internarea 7 febra cu valori de peste ><LCI 7 sugar sub D luniI 7 copil prea somnolent sau prea agitatI 7 asocierea eruptiei purpuriceI 7 asocierea ta/icardiei , dispneei 7 asocierea convulsiilorI 7 fontanela bombataI 7 asocierea frisonului 12%. $ituatii in care copilul "ebril poate "i tratat la domiciliu 7 stare generala bunaI 7 fara antecedente patologice semnificativeI 7 e5amenul fizic + lipsa semnelor de localizare infectioasaI

7 toleranta digestiva buna, apetit pastratI 7 conditii bune de ingrijire la domiciliuI 7 investigatii minimale H 6-*, V#6; normale. 12&.Tratamentul starilor "ebrile :. &ratamentul antipiretic +acetaminofen, metamizol, aspirina, ibuprofen @. 8ijloace fizice de combaterea febrei #e folosesc in /iperpire5ie sau in cazul febrei greu controlate cu mijloacele medicamentoase. )ceste procedee stimuleaza procesele de termoliza prin conductie si evaporare+ 7 mpac/etarea /ipotermizanta+ cu apa la temperatura camerei. Compresa se aplica de la umeri la genunc/i si se lasa circa :< minute 7 se poate repeta la nevoie dupa :<7:C minute de @7D ori. 7 ,aie /ipotermizanta #e incepe cu temperatura de DFMC sau cu @M mai mica decat cea a corpului scazandu7se progresiv, in >7C minute pana la D?MC. (unga cu g/eata pe frunte si in a5ile 7 in febra ridicata. !acirea centrala H spalatura gastrica, clisma cu ser fiziologic la temperatura camerei;. 0e mentionat ca febra trebuie tratata de parinti pana la venirea medicului. Niecare familie cu copii trebuie sa aiba in casa antipiretice uzuale, pe care sa le poate folosi la nevoie D.)ntibioterapia 13'.$ituatii care impun trat cu (b a starii "ebrile. Nolosirea antibioticelor se va face cu precautie atunci cand e5ista semne evocatoare de infectie bacteriana, la sugarul mic in primele D luni de viata cu risc crescut de infectie sau la nou nascutul febril. n general se foloseste antibioterapia empirica. )olica renala Colica renala este produsa de un spasm al musculaturii netede al cailor urinare e5cretoare superioare si se manifesta ca o durere acuta paro5istica in regiunea lombara cu iradiere uretero7vezico7genitala, insotita de polaBiune, disurie si /ematurie microscopica sau macroscopica. Cauze :. -itiaza reno7ureterala

@. nflamafiile urogenilale $ pielonefrita 7 pielonefroza 7 tuberculoza renala D. &umorile renale, de uter, colon si rect Hpot provoca rar colici prin compresiune uretrala e5trinseca si spasm asociat; Conduita de urgenta n colica renala dupa precizarea diagnosticului se recomanda repaus la pat si se urmaresc cateva obiective. #uprimarea durerii prin+ 7 8ijloace fiziceI aplicatii locale de caldura in regiunea lombara Hsticle cu apa calda, perna electrica, cataplasme , comprese fierbinti, bai fierbinti; )dministarea spasmoliticelor produce o ameliorare a durerii dar de scurta durata + 7 #pasmolitice cu actiune neurotropa Hanticolinergice+ )tropina , 0rotaverina #cobutil i.v. lent ;

#pasmolitice cu actiune musculotropa+ (apaverina i.v. sau im.

0urerea in colica renala cedeaza mai repede la administrarea analgezicelor pirazolonice 7 7 )nalgetice pirazolonice+)lgocalminHi.m.; %ovalgin Hi.v; )nalgetice de precum pentazocinHNortral i.m.; 7 (iafen

)socierea de analgetice cu spasmolitice este uneori eficienta + #cobutil compus , ,uscopan

 "neori sunt eficiente si infiltratiile paravertebrale cu 5ilina : = )dministrarea esentelor volatile COstenal sau !oKatine5 cate @<7D< picaturi de D7> ori pe zi calmeaza durerea prin reglarea motilitatii pielo7ureterale 0aca durerea nu cedeaza se poate trece la administrarea medicamentelor din clasa opiaceelor 7 8orfina si derivatii ei H 6idromorfin ; 7 analgetice de tip morfinic+petidinaH8ialgin; Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie /idroelectrolitica (revenirea recidivelor colicii : $ #cobutil compus Hsupozitoare; sau 7 7 #cobutil P )lgocalmin ) %# in special indometacina comprimate sau supozitoare n timpul colicii renale se impune restrictia /idrica de ma5im @C< ml lic/ide pe @> ore deoarece aportul normal de lic/ide creste distensia bazinetala ceea ce amplifica durerea .

n cazul in care la colica renala se suprapune si o componenta infectioasa pana la efectuarea antibiogramei se va administra ciprinol C<< mg la :@ ore @ cpr la :@ ore sau augmentin : g la :@ ore .