Universitatea de Stat de Medicină și

Farmacie „Nicolae Testemițanu”

Catedra Medicină de Familie

Fișă de observație clinică

 Chișinău 2019
I.Date personale
Nume:
Prenume:
Vârsta:
Sexul:
Loc de munca:
Diagnostic clinic: Cardiopatie ischemică. Angină pectorală stabilă, clasa II.
Hipertensiune arterială gradul II, risc adițional moderat. Insuficiență cardiacă
clasa II NYHA. Encefalopatie discirculatorie mixtă.

II.Planul investigațiilor
1. Obligator: Anamnestic și examen clinic;
2. Teste de laborator
Obligator:
 Profilul lipidic (Colesterol-tot, LDL-col, HDL-col şi TG)- sunt
importante, deoarece nivelurile crescute de LDL-colesterol și
valorile scăzute de HDL-colesterol sunt asociate cu risc
cardiovascular crescut, dar și pentru a depista dacă e vorba de
patologia vasculară care a cauzat encefalopatia discirculatorie;
 Glicemia à jeun- importantă pentru confirmarea/infirmarea
diabetului zaharat;
 Hemoleucograma completă- pentru depistarea patologiilor
concomitente (se analizeaza valoarea Hb, pentru a aprecia daca nu e
prezenta o anemie, aprecierea nr. de leucocite, VSH, pentru a
aprecia daca nu e prezent un proces inflamator activ) ;
 Creatinina- este necesară în aprecierea fucției renale.

La necesitate:
 Markeri de necroză miocardică dacă sunt dovezi de instabilitate
clinică sau SCA;

 Determinări hormonale tiroidiene- această investigație este

necesară deoarece pe de o parte scăderea sintezei de hormoni
tiroidine determină creșterea nivelului plasmatic de colesterol ceea
 ce favorizează ateroscleroza, iar in hipertiroidie efectul de lungă
durată al hormonilor tiroidieni induce HTA și insuficiență cardiacă
prin epuizarea cordului;

 Test de toleranţă la glucoză- pentru depistarea diabetului;

 Ionograma ( Na, K)- o importanță deosebită o are hiperpotasemia,

care sugerează o boală renală în asociere cu creatinina crescută, sau
hipopotasemia ce sugerează aldosteron în exces.

3. Investigaţii instrumentale:
 Electrocardiograma în 12 derivații- este un examen indispensabil, care ne
poate ajuta în identificarea unei hipertrofii de ventricul stâng sau a unei
aritmii, sau a unui bloc atrioventricular, dar este necesară și în contextul în
care HTA este considerată drept cauză a encefalopatiei discirculatorii;

 Ecocardiografia – pentru a masura dimensiunile cavitatilor cordului,

grosimea VS, functiilor compartimentelor cordului, pentru determinarea
fractiei de ejectie, aprecierea valvelor si pentru a exclude alte patologii
concomitente.

 Teste de efort – în lipsa contraindicațiilor ( IM acut, angină instabilă cu

risc înalt, stenoză aortică severă, insuficiență cardiacă decompensată etc.)

La necesitate:
 Monitorizarea ambulatorie ECG (Holter ECG);
 Angiografia coronariană- deţine o poziţie fundamentală în investigarea
pacienţilor cu angina pectorală stabilă, furnizând informaţii corecte cu
privire la anatomia coronariană, cu identificarea prezenţei sau absenţei
stenozei intracoronariene, defineşte opţiunile terapeutice (eligibilitatea
pentru tratament medicamentos sau revascularizare miocardică) şi
determină prognosticul;

 Consultaţia cardiochirurgului în scopul aprecierii posibilităţii corecţiei

modificărilor coronarieine şi complicaţiilor anginei pectorale (prezenţa
anevrismului, distensiei cardiace).
4. Electroencefalograma( EEG)- furnizează informații despre existența și
localizarea unor leziuni cerebrale;

5. Examinarea dopplerografică ultrasonografică a vaselor gâtului și capului-

pentru că cele mai probabile cauze ale encefalopatiei discirculatorii sunt:
 ateroscleroza - apariția plăcilor de colesterol, caracteristică acestei boli,
împiedică circulația totală a sângelui prin vasele cerebrale;

 hipertensiunea arterială - pe fundalul tensiunii arteriale crescute există un

spasm de vase mici, care este o condiție favorabilă pentru dezvoltarea
distrofiei și a sclerozei pereților vasculari. În cele din urmă, acest lucru
duce la acces limitat la oxigen.

6. Teste care măsoară amploarea declinului cognitiv- Mini Mental State

Examination, MMSE (examinarea funcțiilor cognitive); Blesst Information
Memory Concentration, BIMC (determină capacitatea de concentrare);

7. Evaluarea unor biomarkeri prelevaţi din lichidul cefalorahidian (pentru a

confirma/ infirma boala Alzheimer care reprezintă o cauză de demență în
60% cazuri) - Elecsys® ß-Amyloid (1-42) LCR şi Elecsys® Phospho-Tau
(181P) LCR.

8. Consultarea unui oftalmolog, endocrinolog, cardiolog și angio-chirurg.

III. Tratament
1. Nemedicamentos- modificarea stilului de viață

o Restrictia de sare la 5-6 g/zi

o Limitarea consumului de grăsimi saturate (animaliere)
o Folosirea grăsimilor mono- polinesaturate (vegetale, marine)
o Consum moderat de alcool, max 10-20g/zi
o Cresterea consumului de legume, fructe, lactate degresive
o Exercitiu fizic regulat, min 30 minute de 3-4 ori/săptămâna
o Plimbari zilnice la aer liber
o Menținerea IMC 18,5- 24,9 kg/m2
o Reducerea TA < 140/90 mmHg
o Controlul riguros al glicemiei
 2. Medicamentos:
Preparate de linia I (patogenetice)
1. β-blocante (bisoprolol 10 mg/zi)
2. Statine (simvastatina 40 mg/zi)
3. IECA (ramipril 5-10 mg/zi)
4. Antiagregante (acid acetilsalicilic 75-150 mg/zi ,clopidogrelul 75 mg/zi)
Preparate de linia II (antianginale)
1. Nitrații (nitroglicerina 0,15-10 mg/zi)
2. Blocantele canalelor de Ca (verapamil 480 mg/zi)
!Vinpocetina- 10 mg de 3 ori pe zi (pentru Encefalopatie)

3. Revascularizarea miocardică în angina pectorală stabilă

Indicaţii pentru revascularizare
1. Terapia medicamentoasă nu controlează simptomatologia pacientului
2. Testele neinvazive arată o arie miocardică cu risc
3. Exista o rată crescută de succes şi un risc acceptabil de morbiditate şi
mortalitate
4. Pacientul preferă o intervenţie decât tratamentul medicamentos şi este
informat asupra riscurilor acestei terapii

Recomandări :
 Respectarea tratamentului farmacologic si non-farmacologic
 Controlul la medicul de familie o dată în 2-4 luni
 ECG , EcoCG – de efectuat de 2-3 ori pe an
 Lipidograma- peste1-3-12 luni de tratament hipolipemiant apoi anual și la
necesitate
 Screeningul cancerului de colon